ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1228/2015

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1228/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizie nr.

1228/2015

Deliberând

asupra contestațiilor de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.

87/F din 28 mai 2015, Curtea de Apel București, secția I penală,

a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de petentul-condamnat

A., (fiul lui B. și C., născut în București,), în prezent

deținut în Penitenciarul București Jilava.

A fost

descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată

petentului-condamnat prin Sentința penală nr. 104 din 14 februarie

2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a

penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie

2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

în pedepsele componente, de 5 ani închisoare și 5 ani închisoare.

A fost

descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare

aplicată prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014

pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie

2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

în pedepsele componente, de 2 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare,

1 an închisoare și sporul de 1 an închisoare.

S-a constatat

că infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2

lit. a) și b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și de art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) raportat la art. 2 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) pentru care petentul a fost

condamnat la cele două pedepse de 5 ani închisoare prin Sentința

penală nr. 104 din 14 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul

București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia

penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție și infracțiunile prevăzute de art. 367

alin. (1) C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de art. 244

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu

referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și de art. 322 alin. (1) C.

pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1)C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10)

C. proc. pen. pentru care petentul a fost condamnat la pedepsele de 2 ani

închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, respectiv 1 an închisoare, sunt concurente.

În baza art.

36 alin. (2) C. pen. (1969) raportat la art. 33 lit. a) C. pen. (1969) și

art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. (1969) au fost contopite pedepsele de 5 ani

închisoare, 5 ani închisoare, 2 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare

și 1 an închisoare, aplicate pentru infracțiunile concurente,

fiindu-i aplicată petentului-condamnat pedeapsa cea mai grea, de 5 ani

închisoare, la care a fost adăugat sporul de 1 an închisoare, stabilit

prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția I penală, definitivă

prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, în final,

petentul-condamnat A. urmând să execute pedeapsa de 6 (șase) ani

închisoare.

În baza art.

35 alin. (2) C. pen. (1969) i-a fost aplicată petentului-condamnat

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) pe o

perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

71 C. pen. (1969) i-au fost interzise petentului-condamnat exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b)

și lit. c) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.

36 alin. (3) C. pen. ( 1969) s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata

reținerii de 24 ore de la data de 20 aprilie 2009 până la data de 21

aprilie 2009, a arestării preventive de la data de 23 aprilie 2009

până la data de 21 mai 2009, a reținerii și arestării

preventive de la data de 14 decembrie 2012 până la data de 19 februarie

2013, precum și perioada executată din data de 11 iunie 2013 la zi.

Au fost

anulate Mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 102/2015 din data de

27 aprilie 2015 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a

penală, și nr. 157 din 10 iunie 2013 emis de Tribunalul

București, secția a II-a penală.

S-a dispus

emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa de

6 ani închisoare.

În baza art.

275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au

rămas în sarcina acestuia, iar onorariul avocatului desemnat din oficiu,

în cuantum de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului

Justiției.

Pentru a

hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut

următoarele:

La data de 08

aprilie 2015, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, sub nr.

2225/2/2015, cererea formulată de către petentul A., prin care a

solicitat contopirea unor pedepse, întemeindu-se, în drept, pe

dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

La dosarul

cauzei a fost depusă fișa de cazier a petentului și copiile

Sentințelor penale nr. 69/F din 10 aprilie 2015 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală, nr. 297 din 5 august 2014 a

Curții de Apel București, secția I penală, și nr. 104

din 14 februarie 2012 a Tribunalului București, secția a II-a

penală, fiecare cu mențiuni privind data și modalitatea

rămânerii definitive, inclusiv data punerii în executare a pedepselor

respective.

Analizând

actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat

că prin Sentința penală nr. 104 din 14 februarie 2012

pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a

penală, în Dosarul nr. x/3/2011, definitivă prin Decizia penală

nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a fost

condamnat inculpatul A. la 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și

lit. b) C. pen. (1969) pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 7 alin. (1) coroborat cu art. 2 lit. a) și b) pct.

12 al Legii nr. 39/2003 și la 5 (cinci) ani închisoare și 5 (cinci)

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua

și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de

art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. a)

din Legea nr. 678/2001 în formă continuată prevăzută de

art. 41 alin. (2) C. pen. (1969).

În baza art.

33 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. cu

referire la art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate

și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, acesta urmând

a executa în final pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 (cinci) ani închisoare

și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a doua și lit. b) C. pen.

Pe durata

prev. de art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen.

Conform art.

88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală rezultantă durata

reținerii de la 20 aprilie 2009 la 21 aprilie 2009 și a măsurii

arestării preventive de la data de 23 aprilie 2009 la 21 mai 2009.

A fost emis

mandatul de executare a pedepsei închisorii din 10 iunie 2013, executarea

pedepsei începând la data de 11 iunie 2013, urmând a expira la data de 11 mai

2018.

Prin

Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr.

x/2/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în

temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 5 alin. (1) C. pen.,

a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor săvârșite

de inculpatul A. din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în

infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., din

infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și

(5) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.( 1969), în

infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.

cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și din infracțiunea

prevăzută de art. 290 C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. (1969), în infracțiunea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 lit. a) C. pen.

În baza art.

367 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost

condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui

grup infracțional organizat.

În temeiul

art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului C. pen. raportat

la art. 367 alin. (1) C. pen. și la art. 67 alin. (1) C. pen. a fost

aplicată inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de

art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., constând în interzicerea

dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte

funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat și a dreptului de a ocupa funcția,

de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de

care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o

perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după

grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după

împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau

după expirarea termenului de supraveghere a liberării

condiționate, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul

art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului C. pen. raportat

la art. 65 alin. (1) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa

accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit.

a), b) și g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile

publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o

funcție ce implică exercițiul autorității de stat,

dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a

desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea

infracțiunii) pe durata executării pedepsei principale stabilite pentru

fapta sus-menționată.

În temeiul

art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat același

inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă

continuată.

În temeiul

art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire

la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la

o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în

formă continuată.

În temeiul

art. 38 lit. a) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost

aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6

luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte

pedepse, în final, inculpatul urmând să execute o pedeapsă

principală rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, pe durata

căreia, în temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., inculpatul va executa

și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66

alin. (1) lit. a), b) și g) din noul C. pen. (dreptul de a fi ales în

autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul

de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității

de stat și dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau

meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru

săvârșirea infracțiunii).

În temeiul

art. 45 alin. (1) C. pen. alături de pedeapsa principală

rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare s-a aplicat și pedeapsa

complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în

autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a

dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul

autorității de stat și a dreptului de a ocupa funcția, de a

exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care

s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă

de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea

totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de

prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului

de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. (1)

lit. c) C. pen.

S-a constatat

că inculpatul A. este arestat în altă cauză.

În temeiul

art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen. s-a dedus

din durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului A. perioada

reținerii și a arestării preventive, de la 14 decembrie 2012

până la 19 februarie 2013 inclusiv.

Prin

Sentința penală nr. 69/F din 10 aprilie 2015 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr.

x/2/2015, definitivă prin necontestare, a fost admisă

contestația la executare formulată de Biroul de executări penale

din cadrul Curții de Apel București, secția I penală, au

fost anulate formele de executare a Sentinței penale nr. 297 din 05 august

2014 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I

penală, inclusiv mandatul de executare a pedepsei închisorii, privind pe

condamnatul A., dispunându-se emiterea unor noi forme de executare,

emițându-se astfel mandatul de executare a pedepsei închisorii din data de

27 aprilie 2015.

Astfel,

instanța de fond a constatat că infracțiunile pentru care

petentul a fost condamnat prin sentințele penale mai sus arătate sunt

concurente, fiind săvârșite înainte de rămânerea definitivă

a acestor hotărâri de condamnare, astfel că devin incidente

dispozițiile art. 36 alin. (2) C. pen. (1969), prin urmare, a fost

admisă cererea de contopire a pedepselor formulată de

petentul-condamnat A.

Împotriva

Sentinței penale nr. 87/F din 28 mai 2015 pronunțată de Curtea

de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2015 au

formulat contestații atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București, cât și petentul condamnat A.

În cuprinsul

motivelor scrise depuse la dosar la data de 7 iulie 2015, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel București a criticat sentința penală

atacată pentru nelegalitate arătând, sub un prim aspect, că, în

mod greșit, instanța de fond a efectuat operațiunea de contopire

a pedepselor aplicate prin Sentința penală nr. 104 din 14 decembrie

2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a p,

definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie 2013

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

și prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014

pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie

2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, conform dispozițiilor referitoare la contopire C. pen.

anterior.

Totodată,

parchetul a criticat greșita efectuare a operațiunii de contopire a

pedepselor complementare aplicate alături de pedeapsa principală.

În

dezvoltarea, cu ocazia dezbaterilor, a motivelor contestației formulate,

apărătorul ales al petentului condamnat A., a criticat hotărârea

atacată sub aspectul menținerii ca fiind obligatoriu a sporului de 1

an stabilit prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014

pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală,

și aplicării acestuia pe lângă pedeapsa rezultantă de 5 ani

închisoare.

Analizând

contestațiile formulate, în baza actelor și lucrărilor

dosarului, Înalta Curte reține următoarele:

În mod

corect, prima instanță a constatat că infracțiunile pentru

care petentul A. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 104 din 14

februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a

II-a penală în Dosarul nr. x/3/2011, definitivă prin Decizia

penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție și, respectiv, prin Sentința

penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2014,

definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția penală, sunt concurente, fiind săvârșite înainte de

rămânerea definitivă a hotărârilor de condamnare,

operațiunea de contopire fiind realizată astfel, în baza

dispozițiilor art. 33, art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 36 alin. (2)

C. pen. (1969), acest act normativ fiind considerat legea penală mai

favorabilă condamnatului.

Referitor la

motivele de contestație formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel București, Înalta Curte constată că reprezentantul

Ministerului Public, cu ocazia dezbaterilor, a susținut numai motivul de

contestație vizând greșita efectuare a operațiunii de contopire

a pedepselor complementare aplicate alături de pedeapsa principală.

Astfel, având

în vedere că, potrivit art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. (1969) dreptul de

a ocupa funcția, de a exercita profesia ori de a desfășura

activitatea de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea

infracțiunii, are un alt conținut decât cele prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969), fiind interzis

condamnatului numai prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014

pronunțată de Curtea de Apel București pe o durată de 3 ani

ca pedeapsă complementară, Înalta Curte constată, contrar celor

reținute de către instanța de fond, că dreptul prevăzut

de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. (1969) trebuia interzis condamnatului, în

conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. (2) C. pen. (1969), pe o

perioadă de 3 ani și nu de 5 ani.

Prin urmare,

se impune reducerea duratei pedepsei complementare a interzicerii dreptului

prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. (1969) de la cinci ani la trei ani.

Totodată,

contrar susținerilor petentului-condamnat, Înalta Curte reține

că sporul de 1 an închisoare stabilit prin Sentința penală nr.

297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A

din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție este intrat în puterea autorității de lucru judecat

astfel încât, aplicarea acestuia nu poate fi contestată.

Pentru toate

aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 425

1

alin. (7) pct.

2 lit. a) C. proc. pen. va admite contestația formulată de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Sentinței nr.

87/F din 28 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București,

secția I penală.

Va reduce

durata pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64

lit. c) C. pen. 1969 de la cinci ani la trei ani.

Va

menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Va respinge,

ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva

aceleiași sentințe.

Cheltuielile

judiciare ocazionate de soluționarea contestației formulate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vor rămâne în

sarcina statului.

Va fi obligat

contestatorul condamnat la plata sumei de 235 lei cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 35 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Admite

contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București împotriva Sentinței nr. 87/F din 28 mai 2015,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală.

Reduce durata

pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit.

c) C. pen. 1969 de la cinci ani la trei ani.

Menține

celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Respinge, ca

nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva

aceleiași sentințe.

Cheltuielile

judiciare ocazionate de soluționarea contestației formulate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București rămân în sarcina

statului.

Obligă

contestatorul condamnat la plata sumei de 235 lei cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 35 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică azi, 17 septembrie 2015.

Procesat

de GGC - NN