ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1228/2015
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1228/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizie nr. 1228/2015 Deliberând asupra contestațiilor de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 87/F din 28 mai 2015, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de petentul-condamnat A., (fiul lui B. și C., născut în București,), în prezent deținut în Penitenciarul București Jilava. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată petentului-condamnat prin Sentința penală nr. 104 din 14 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în pedepsele componente, de 5 ani închisoare și 5 ani închisoare.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în pedepsele componente, de 2 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 1 an închisoare și sporul de 1 an închisoare. S-a constatat că infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. a) și b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) raportat la art. 2 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
(1969) pentru care petentul a fost condamnat la cele două pedepse de 5 ani închisoare prin Sentința penală nr. 104 din 14 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și infracțiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1)C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. pentru care petentul a fost condamnat la pedepsele de 2 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, respectiv 1 an închisoare, sunt concurente.
În baza art. 36 alin. (2) C. pen. (1969) raportat la art. 33 lit. a) C. pen. (1969) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. (1969) au fost contopite pedepsele de 5 ani închisoare, 5 ani închisoare, 2 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare și 1 an închisoare, aplicate pentru infracțiunile concurente, fiindu-i aplicată petentului-condamnat pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care a fost adăugat sporul de 1 an închisoare, stabilit prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în final, petentul-condamnat A. urmând să execute pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.
În baza art. 35 alin. (2) C. pen. (1969) i-a fost aplicată petentului-condamnat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. (1969) i-au fost interzise petentului-condamnat exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 36 alin. (3) C. pen. ( 1969) s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii de 24 ore de la data de 20 aprilie 2009 până la data de 21 aprilie 2009, a arestării preventive de la data de 23 aprilie 2009 până la data de 21 mai 2009, a reținerii și arestării preventive de la data de 14 decembrie 2012 până la data de 19 februarie 2013, precum și perioada executată din data de 11 iunie 2013 la zi.
Au fost anulate Mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 102/2015 din data de 27 aprilie 2015 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, și nr. 157 din 10 iunie 2013 emis de Tribunalul București, secția a II-a penală. S-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa de 6 ani închisoare. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar onorariul avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut următoarele: La data de 08 aprilie 2015, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, sub nr. 2225/2/2015, cererea formulată de către petentul A., prin care a solicitat contopirea unor pedepse, întemeindu-se, în drept, pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc.
pen. La dosarul cauzei a fost depusă fișa de cazier a petentului și copiile Sentințelor penale nr. 69/F din 10 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, nr. 297 din 5 august 2014 a Curții de Apel București, secția I penală, și nr. 104 din 14 februarie 2012 a Tribunalului București, secția a II-a penală, fiecare cu mențiuni privind data și modalitatea rămânerii definitive, inclusiv data punerii în executare a pedepselor respective. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că prin Sentința penală nr. 104 din 14 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/3/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 345 alin. (2) C. proc.
pen. a fost condamnat inculpatul A. la 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. (1969) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) coroborat cu art. 2 lit. a) și b) pct. 12 al Legii nr. 39/2003 și la 5 (cinci) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 în formă continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (1969). În baza art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen.
cu referire la art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, acesta urmând a executa în final pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 (cinci) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. Pe durata prev. de art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. Conform art. 88 C. pen.
s-a dedus din pedeapsa principală rezultantă durata reținerii de la 20 aprilie 2009 la 21 aprilie 2009 și a măsurii arestării preventive de la data de 23 aprilie 2009 la 21 mai 2009. A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii din 10 iunie 2013, executarea pedepsei începând la data de 11 iunie 2013, urmând a expira la data de 11 mai 2018. Prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 5 alin. (1) C. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul A. din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.
(1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.( 1969), în infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și din infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), în infracțiunea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 lit. a) C. pen. În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat. În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului C. pen.
raportat la art. 367 alin. (1) C. pen. și la art. 67 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.
În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) pe durata executării pedepsei principale stabilite pentru fapta sus-menționată. În temeiul art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc.
pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată. În temeiul art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. În temeiul art. 38 lit. a) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, în final, inculpatul urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, pe durata căreia, în temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., inculpatul va executa și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din noul C. pen.
(dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii). În temeiul art. 45 alin. (1) C. pen.
alături de pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.
S-a constatat că inculpatul A. este arestat în altă cauză. În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului A. perioada reținerii și a arestării preventive, de la 14 decembrie 2012 până la 19 februarie 2013 inclusiv.
Prin Sentința penală nr. 69/F din 10 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2/2015, definitivă prin necontestare, a fost admisă contestația la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Curții de Apel București, secția I penală, au fost anulate formele de executare a Sentinței penale nr. 297 din 05 august 2014 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, inclusiv mandatul de executare a pedepsei închisorii, privind pe condamnatul A., dispunându-se emiterea unor noi forme de executare, emițându-se astfel mandatul de executare a pedepsei închisorii din data de 27 aprilie 2015. Astfel, instanța de fond a constatat că infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat prin sentințele penale mai sus arătate sunt concurente, fiind săvârșite înainte de rămânerea definitivă a acestor hotărâri de condamnare, astfel că devin incidente dispozițiile art. 36 alin. (2) C. pen.
(1969), prin urmare, a fost admisă cererea de contopire a pedepselor formulată de petentul-condamnat A. Împotriva Sentinței penale nr. 87/F din 28 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2015 au formulat contestații atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cât și petentul condamnat A. În cuprinsul motivelor scrise depuse la dosar la data de 7 iulie 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a criticat sentința penală atacată pentru nelegalitate arătând, sub un prim aspect, că, în mod greșit, instanța de fond a efectuat operațiunea de contopire a pedepselor aplicate prin Sentința penală nr. 104 din 14 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a p, definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor referitoare la contopire C. pen.
anterior. Totodată, parchetul a criticat greșita efectuare a operațiunii de contopire a pedepselor complementare aplicate alături de pedeapsa principală. În dezvoltarea, cu ocazia dezbaterilor, a motivelor contestației formulate, apărătorul ales al petentului condamnat A., a criticat hotărârea atacată sub aspectul menținerii ca fiind obligatoriu a sporului de 1 an stabilit prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, și aplicării acestuia pe lângă pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.
Analizând contestațiile formulate, în baza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte reține următoarele: În mod corect, prima instanță a constatat că infracțiunile pentru care petentul A. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 104 din 14 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală în Dosarul nr. x/3/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 1979 din 07 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și, respectiv, prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sunt concurente, fiind săvârșite înainte de rămânerea definitivă a hotărârilor de condamnare, operațiunea de contopire fiind realizată astfel, în baza dispozițiilor art. 33, art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 36 alin. (2) C. pen.
(1969), acest act normativ fiind considerat legea penală mai favorabilă condamnatului. Referitor la motivele de contestație formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Înalta Curte constată că reprezentantul Ministerului Public, cu ocazia dezbaterilor, a susținut numai motivul de contestație vizând greșita efectuare a operațiunii de contopire a pedepselor complementare aplicate alături de pedeapsa principală. Astfel, având în vedere că, potrivit art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. (1969) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, are un alt conținut decât cele prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
(1969), fiind interzis condamnatului numai prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, Înalta Curte constată, contrar celor reținute de către instanța de fond, că dreptul prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. (1969) trebuia interzis condamnatului, în conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. (2) C. pen. (1969), pe o perioadă de 3 ani și nu de 5 ani. Prin urmare, se impune reducerea duratei pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. (1969) de la cinci ani la trei ani.
Totodată, contrar susținerilor petentului-condamnat, Înalta Curte reține că sporul de 1 an închisoare stabilit prin Sentința penală nr. 297 din 05 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 75/A din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este intrat în puterea autorității de lucru judecat astfel încât, aplicarea acestuia nu poate fi contestată. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 425 1 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Sentinței nr. 87/F din 28 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.
Va reduce durata pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. 1969 de la cinci ani la trei ani. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. Va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva aceleiași sentințe. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vor rămâne în sarcina statului. Va fi obligat contestatorul condamnat la plata sumei de 235 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 35 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE
MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Sentinței nr. 87/F din 28 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Reduce durata pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. 1969 de la cinci ani la trei ani. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva aceleiași sentințe. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București rămân în sarcina statului. Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 235 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 35 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi, 17 septembrie 2015. Procesat de GGC - NN
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.