ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2332/2015

Decizia nr. 2332/2015

Asupra conflictului negativ de competență

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 21 martie 2014, sub nr. x/3/2014, creditoarea A. în contradictoriu cu debitoarea B. SA, a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de 70.838,38 euro, cu titlu de preț al lucrărilor executate în cadrul Contractului nr. ISPA 2000/RO/16/P/PT/001/04 din 02 "Reabilitare linia de cale ferată București - Constanța, Secțiunea 2 Fundulea - Lehliu" și facturate în baza certificatelor intermediare de plată, prin facturile din 21 iunie 2011, din 01 august 2011, din 31 august 2011 și din 05 octombrie 2011 și pentru suma de 2.376,48 euro penalități aferente facturilor și calculate până la 31 decembrie 2013.

Debitoarea B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale.

Prin Sentința nr. 2527 din 20 mai 2014, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și a declinat competența de soluționare a cauzei la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a constatat că pretențiile creditoarei A. sunt întemeiate pe contractul ISPA 2000/RO/16/P/PT/001/05/02, care este un contract administrativ cu finanțare externă nerambursabilă.

Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1A1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu completările și modificările ulterioare, "toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curților de Apel".

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, SCAF la data de 30 iulie 2014.

La primul termen de judecată cu procedura de citare a părților legal îndeplinită, respectiv la data de 08 septembrie 2014, Curtea a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, fiind prorogată discutarea acesteia la un termen ulterior.

Cauza a fost suspendată pentru lipsa de stăruință a părților în continuarea judecății, fiind repus ulterior pe rol la cererea reclamantei-creditoare.

Prin Sentința nr. 817 din 23 martie 2015, Curtea de Apel București a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că în privința prezentului litigiu revine instanței civile, iar nu de contencios administrativ competența materială de soluționare a acestei cereri privind ordonanța de plată, astfel încât a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

În raport cu obiectul litigiului și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că, în cauză, competența materială aparține Tribunalului București ca instanță civilă, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Astfel, în cauză, este necontestat că acțiunea formulată în temeiul prevederilor art. 1013 - 1024 din noul C. proc. civ. are ca obiect emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de 70.838,38 euro, cu titlu de preț al lucrărilor executate în cadrul Contractului ISPA 2000/RO/16/P/PT/001/04/02, precum și suma de 2.376,48 euro, cu titlu de penalități de întârziere aferente.

Potrivit prevederilor art. 1015 din noul C. proc. civ., cererea privind ordonanța de plată se introduce la instanța competentă să judece fondul cauzei în primă instanță.

Or, în cauză, fondul litigiului îl formează executarea/neexecutarea Contractului ISPA 2000/RO/16/PT/001/04 din 02 încheiat la data de 26 octombrie 2006 între B. SA și A. SPA, având ca obiect Reabilitarea liniei de cale ferată București - Constanța, Secțiunea Fundulea - Lehliu, Lot 2.

Potrivit prevederilor generale ale Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența unei instanțe de contencios administrativ este atrasă de natura juridică administrativă a actului care face obiectul litigiului dedus judecății.

În cauză, tribunalul a reținut, în esență, că temeiul pretențiilor creditoarei, Contractul ISPA 2000/RO/16/PT/001/04 din 02 încheiat la 26 octombrie 2006, este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care a fost încheiat de/cu o autoritate publică centrală, în sensul art. 2 lit. b) și art. 10 alin. (1) din aceeași lege.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c)) din Legea nr. 554/2004, sunt asimilate actelor administrative, în sensul acestei legi, între altele, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect executarea lucrărilor de interes public.

De asemenea, din prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din aceeași lege rezultă că autoritatea publică tipică precum și autoritatea publică asimilată trebuie să acționeze/să fi acționat în regim de putere publică în legătură cu actul juridic dedus judecății.

Deci, cu alte cuvinte, pentru ca un contract comercial/civil să poată fi asimilat unui act administrativ supus regimului juridic reglementat prin Legea nr. 554/2004, este necesar ca acel contract să aibă ca obiect executarea unor lucrări de interes public și să fi fost încheiat de/cu o autoritate publică sau de o autoritate publică asimilată, care să fi acționat în regim de putere publică.

Or, în cauză, este necontestat că reclamanta B. SA este, potrivit art. 1 din H.G. nr. 581/1998, o persoană juridică de drept privat, care funcționează ca societate comercială pe acțiuni, desfășurând, potrivit art. 6 din aceeași hotărâre, activități de interes public, nerezultând din nicio împrejurare/document/susținere, că la încheierea/executarea contractului de mai sus, ar fi acționat în regim de putere publică, pentru a putea fi asimilată unei autorități publice, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Astfel fiind, Contractul ISPA 2000/RO/16/PT/001/04 din 02 încheiat la 26 octombrie 2006 între B. SA și A. SPA, este un contract comercial/civil, care nu poate fi asimilat unui act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, de natură să atragă competența unei instanței de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe SC A. SPA Italia în contradictoriu cu B. SA și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Fondurilor Europene, în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4 iunie 2015.

Procesat de GGC - NN