ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 3035/2015
Asupra cererii de revizuire;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii și hotărârea supusă revizuirii
Prin încheierea de ședință din 17 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a luat act de cererea de renunțare la judecarea cauzei formulată în acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, acțiune având ca obiect „pretenții”.
Prin decizia nr. 1451 din 20 martie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 17 septembrie 2012 a Curții de Apel București.
Prin cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 20.03.2015, A. a formulat, în temeiul art. 317 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1451 din 20 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care i-a fost respins, ca nefondat, recursul formulat împotriva încheierii din 17 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Prin decizia civilă nr. 1286 din 20 martie 2015, Înalta Curte a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1451 din 20 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
A reținut instanța că nu sunt incidente dispozițiile art. 317 alin. (2) C. proc. civ., pentru că, prin motivele de recurs, contestatorul nu a invocat necompetența secției de contencios administrativ, ci a formulat critici privind consemnarea greșită a obiectului acțiunii.
A mai apreciat instanța că este inadmisibilă contestația în anulare și din perspectiva art. 318 C. proc. civ., acesta referindu-se la erori materiale evidente în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului.
Cererea de revizuire
Împotriva deciziei civile nr. 1286 din 20 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a formulat cerere de revizuire de către A., întemeiată pe dispozițiile art. 322-328 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că s-a adresat secției civile a Curții de Apel București pentru despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009 și, pentru că solicitase intimatului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității punerea la dispoziție a dosarelor sale, s-a adresat Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București pentru a obliga C.N.S.A.S. să răspundă solicitării sale.
Și-a retras numai acțiunea formulată pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal, și nu cea de pe rolul secției civile, formulată în baza Legii nr. 221/2009.
Apreciază că respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă este nelegală, dar și netemeinică, solicitând admiterea cererii de revizuire în sensul revizuirii întregului dosar și al schimbării, în tot, a hotărârilor pronunțate.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii
Examinând cererea în raport cu art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte de Casație și Justiție constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuent pentru următoarele motive.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.
Articolul menționat reglementează condițiile de admisibilitate, atât cu caracter comun, pentru toate motivele ce pot fi invocate pe această cale, cât și condițiile specifice fiecăruia dintre acestea, la pct. 1-10.
Condiția de admisibilitate comună se referă la obiectul revizuirii, respectiv la hotărârile care se pot ataca pe această cale: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (…)”.
Astfel, se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești numai dacă este vorba despre
- o hotărâre definitivă pronunțată de instanța de apel,
- o hotărâre definitivă a primei instanțe împotriva căreia nu s-a declarat apel;
- o hotărâre pronunțată de instanța de recurs, hotărâre prin care evocă fondul.
Înalta Curte constată că, în speță, obiectul cererii de revizuire îl formează decizia civilă nr. 1286 din 20 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, decizie pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare și care nu face parte din categoria hotărârilor expres și limitativ prevăzute de textul C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 322 cu referire la art. 326 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 1286 din 20 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal‚ ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 octombrie 2015.