ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2966/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2966/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2966/2016
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 13.11.2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, obligarea pârâtului la emiterea ordinului pentru acordarea gradului diplomatic/consular potrivit dispozițiilor Legii nr. 269/2003, începând cu anul 2005.
Prin sentința civilă nr. 1406 din 9 februarie 2016, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
A reținut instanța, în esență, că reclamanta solicită obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Externe la emiterea ordinului, astfel că, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, care prevede că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, în raport cu rangul autorității pârâte, competența revine Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 2498 din 6 septembrie 2016, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a.
A reținut instanța, în esență, că raporturile juridice între părți au la bază contractul individual de muncă pe durată nedeterminată și că funcția reclamantei în cadrul Ministerului Afacerilor Externe nu este una diplomatică sau consulară, fiind supusă reglementărilor legale privind personalul contractual.
Cererea reclamantei are ca fundament drepturile și obligațiile care constituie conținutul raportului juridic de muncă, fiind invocate dispozițiile art. 14 din Legea nr. 269/2003. Astfel, împrejurarea că acordarea gradului diplomatic sau consular se realizează prin ordin al ministrului nu fundamentează concluzia competenței instanței de contencios administrativ, actul fiind emis în derularea raporturilor juridice de muncă.
Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea de Apel București, în baza art. 129 și urm. C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte constată că obiectul litigiului dedus judecății îl constituie obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Externe la acordarea gradului diplomatic sau consular, urmare a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 269/2003.
Reclamanta este angajată a autorității pârâte în temeiul unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 269/2003, invocate de reclamantă drept temei juridic al drepturilor pretinse prin acțiune, „Persoanelor admise prin concurs în Corpul diplomatic și consular al României, precum și absolvenților Academiei Diplomatice li se acordă grade diplomatice sau consulare în funcție de vechimea avută în domenii de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe, echivalentă cu stagiile pentru gradele diplomatice sau consulare”.
Solicitarea adresată autorității pârâte și, implicit, obiectul acțiunii nu vizează un act administrativ, ci un act pe care autoritatea pârâtă, în calitate de angajator, este competentă să îl emită, conform prevederilor legale susmenționate, în legătură cu raportul de muncă pe care îl are cu reclamanta.
Deci, cum actul vizat prin acțiune nu este un act administrativ, iar reclamanta are calitatea de personal contractual salariat, raporturilor dintre aceasta și autoritatea pârâtă le sunt aplicabile dispozițiile legislației muncii, litigiul fiind unul de dreptul muncii.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe în favoarea Tribunalului București, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 noiembrie 2016.