ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6118/2006

Asupra contestației în anulare de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată

Prin decizia nr. 9229 din 15

noiembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de R.N.P.R. prin D.S.

Râmnicu Vâlcea împotriva deciziei civile nr. 113/A din 2 septembrie 2003 a

Curții de Apel Pitești, secția civilă, și a modificat decizia atacată în sensul

că a admis apelul pârâtei, schimbând în tot sentința civilă nr. 238 din 23

aprilie 2003 a Tribunalului Vâlcea și, pe fond, respingând contestația

reclamantei U.J.S. Vâlcea, filiala C.N.S.C.R. F. sindicatul județean al

pensionarilor Vâlcea.

S-a reținut în considerentele

acestei decizii, pe de o parte, că U.J.S. Vâlcea nu are calitate de persoană

îndreptățită la restituirea unui teren donat de T.G. în anul 1948 Sindicatelor

Muncitorești și Funcționărești din Râmnicu Vâlcea, deoarece hotărârile

judecătorești invocate de acesta, aflate la filele 20,21 și 22 în dosarul nr.

270/2003 al Tribunalului Vâlcea, nu atestă nici continuitatea sa ca persoană

juridică și nici identitatea cu persoana juridică desființată, în patrimoniul

căreia se pretinde că se află terenul obiect al litigiului, iar pe de altă

parte că acel teren, fiind extravilan potrivit probelor administrate, nu face

obiectul Legii nr. 10/2001, fiind incidente dispozițiile art. 8 alin. (1) din

această lege.

În fine, s-a mai arătat că, în

raport cu cele deja constatate este irelevant a se mai analiza critica (

nefondată, de altfel ) ce vizează necompetența instanței de a stabili ea

însăși, urmare refuzului persoanei juridice deținătoare, care sunt măsurile

reparatorii ce se cuvin persoanei îndreptățite.

C.N.S.L.R. F., U.J.S. Vâlcea,

Sindicatul Județean al Pensionarilor Vâlcea a formulat contestație în anulare

împotriva deciziei mai sus arătate, cerând-în temeiul prevederilor art. 317

alin. (2) și art. 318 C. proc. civ., anularea deciziei atacate și rejudecarea

recursului.

În dezvoltarea contestației în

anulare s-a susținut că instanța de recurs a săvârșit două grave erori

materiale constând în neobservarea probelor administrate care dovedesc

calitatea contestatoarei de continuatoare a Sindicatelor muncitorești și

funcționărești și în neobservarea conținutului raportului de expertiză efectuat

în cauză, din care rezultă că terenul obiect al litigiului nu este situat în

extravilan, fiindu-i deci incidente prevederile Legii nr. 10/2001.

Contestația în anulare astfel

motivată nu este întemeiată.

Judecând în fond litigiul, instanța

de recurs a hotărât în modul arătat după ce a analizat probele referitoare la

statutul juridic al actualei contestatoare în raport cu sindicatul desființat,

precum și cele referitoare la regimul juridic al terenului în litigiu, probe

care sunt tocmai cele arătate prin contestația în anulare ca fiind omise la

cercetare.

Așadar, contestația în anulare de

față este un veritabil recurs la recurs, prin care se invocă eventuale greșeli

de judecată, nicidecum greșeli materiale care au determinat dezlegarea dată

recursului.

Ori, nu este în scopul și obiectul

prevederilor art. 318 alin. (1) C. proc. civ. de a permite repararea unor

greșeli de judecată, chiar reale de ar fi, pe calea contestației în anulare.

Prin greșeli materiale textul legal

are în vedere erori de fapt involuntare în legătură cu aspectele formale ale

judecării recursului constând în confundarea unor elemente importante sau a

unor date materiale care determină soluția pronunțată iar nu greșeli de

judecată în aprecierea probelor, interpretarea legii ori rezolvarea unui

incident procedural.

Ca urmare, prin prisma acestui motiv

invocat, contestația în anulare nu este întemeiată.

S-a invocat în drept și art. 317 C.

proc. civ., dar numai cu valoare de enunț, fără a se arăta incidența concretă

în cauză a cazurilor de contestație reglementate de textul de lege, astfel

încât contestația nu va fi cercetată sub aceste aspecte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată contestația în

anulare introdusă de U.J.S. Vâlcea, filiala C.N.S.R.L. F., Sindicatul Județean

al Pensionarilor Vâlcea, împotriva deciziei nr. 9229 din 15 noiembrie 2005

pronunată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală.

Irevocabilă

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 22. 06. 2006.