ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1794/2017

Decizia nr. 1794/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința civilă nr. 1889 din 14 octombrie 2014, Tribunalul Iași, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (pentru Administrația Finanțelor Publice Iași).

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A.

Prin încheierea de ședință din data de 02.03.2015, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecata pricinii în temeiul prevederilor art. 413 C. proc. civ., până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Manea C-76/14 a hotărârii preliminare în care s-a pus în discuție interpretarea T.F.U.E.

II. Motivul de recurs, cererea de renunțare la judecată și procedura de filtrare

Împotriva încheierii de ședință din data de 02.03.2015 menționate la pct. 1 a declarat recurs reclamantul A. care a formulat motive ce pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și menținerea suspendării până la pronunțarea unei hotărâri în dosarul nr. C-236/15 Antoci.

La data de 5 decembrie 2016, recurentul-reclamant A. a depus cerere de renunțare la judecată în baza art. 406 coroborat cu art. 9 C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat și modificat în completul de filtru și a fost comunicat astfel modificat părților în baza încheierii de ședință din data de 25 octombrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 21 martie 2017, completul de filtru a constatat că la dosar s-a depus din partea recurentului-reclamant A. cerere de renunțare la judecata recursului, astfel că în temeiul prevederilor art. 406 C. proc. civ., a fixat termen de judecată în ședință publică, pentru data de 16 mai 2017 în vederea discutării cererii de renunțare și a prorogat discutarea admisibilității în principiu a recursului.

Intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (pentru Administrația Finanțelor Publice Iași) nu a depus un punct de vedere asupra cererii de renunțare la judecată formulată de recurentul-reclamant potrivit dispozițiilor art. 406 C. proc. civ.

III. Analizând cererea de renunțare la judecată formulată de către reclamant, Înalta Curte reține următoarele:

Procesul civil pornește la inițiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul și limitele procesului, iar asupra acestuia, în condițiile legii, are un drept de dispoziție, drept reglementat prin dispozițiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunțe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în ședința de judecată ori prin cerere scrisă.

Înalta Curte reține că, în cauză, recurentul-reclamant A. a formulat cerere de renunțare la judecarea recursului, motivat de faptul că, urmare pronunțării în data de 09.06.2016 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-586/2014 Budișanu, demersul său judiciar a fost soluționat în mod favorabil, în Dosarul nr. x/99/2016 aflat pe rolul Tribunalului Iași,.

Potrivit art. 406 alin. (4) C. proc. civ. „Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.”

Înalta Curte a constatat că, deși intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (pentru Administrația Finanțelor Publice Iași) nu a depus în scris un punct de vedere față de cererea de renunțare formulată, aceasta a primit cererea la data de 7 aprilie 2017, fiind astfel îndeplinită condiția acordului tacit la renunțare.

În conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act că reclamantul A. renunță la judecarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 2 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2017.