ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 877/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 877/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 877/2017
Asupra
recursului, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la 29.07.2014, administratorul judiciar A. IPURL a solicitat
stabilirea răspunderii personale a pârâtului B., în calitate de
administrator al debitoarei SC C. SRL, în baza art. 138 lit. a) și d) din
Legea nr. 85/2006 pentru pasivul rămas neacoperit, în valoare totală
de 186.479 lei.
Prin sentința
civilă nr. 29 din 15 ianuarie 2016, Tribunalul Iași, secția a II-a
civilă - faliment, a admis acțiunea formulată de administratorul
judiciar A. IPURL și a obligat pârâtul la acoperirea pasivului rămas
neacoperit al debitoarei SC C. SRL.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel pârâtul B. iar prin încheierea din 30
iunie 2016, Curtea de Apel Iași, secția civilă, a dispus, în
temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea
judecății cauzei pentru lipsa părților.
În motivarea
acestei măsuri, instanța de apel a reținut că la termenul
din 30 iunie 2016, niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nu
s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
La data de 4
iulie 2016, recurentul-pârât B. a formulat recurs împotriva încheierii din 30
iunie 2016 a Curții de Apel Iași, secția civilă, invocând
dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.
Criticile
formulate prin cererea de recurs vizează nelegalitatea încheierii recurate
din perspectiva dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având
în vedere că prin cererea de apel, a solicitat judecata cauzei în
lipsă, motiv pentru care instanța trebuia să procedeze la
soluționarea acesteia și nu la măsura suspendării.
Înalta Curte,
în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea
raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin
încheierea din 14 februarie 2017, în baza art. 493 alin. (4) C. proc. civ., Înalta
Curte a dispus comunicarea către părți a raportului asupra
admisibilității în principiu a recursului, punându-li-se în vedere
că pot depune puncte de vedere la raport în termen de 10 zile de la
comunicare însă părțile nu au uzat de acest drept.
Analizând
încheierea recurată, în limitele controlului de legalitate, în raport de
criticile formulate, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul B.
pentru considerentele care succed:
Prealabil
examinării motivelor de recurs, prima chestiune ce se impune a fi
precizată este cea referitoare la obligația prevăzută în
sarcina părții care exercită această cale de atac de a
dezvolta argumente ce se subscriu unuia dintre cazurile de casare
prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aceasta deoarece recursul
nu își propune rejudecarea fondului cauzei, ci examinarea
legalității hotărârilor atacate.
În
legătură cu această chestiune, Înalta Curte constată
că deși prin memoriul de recurs s-au invocat dispozițiile art.
488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., din dezvoltarea criticilor
formulate rezultă că acestea pot fi încadrate în dispozițiile
art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., având în vedere că textele legale
indicate ca fiind greșit aplicate sunt norme de procedură, iar nu de
drept material.
Potrivit art.
488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere
când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de
procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea
nulității.
Din
această perspectivă, se constată a fi fondate susținerile
recurentului potrivit cărora prin cererea de apel a solicitat judecata
cauzei în lipsă, astfel încât în conformitate cu dispozițiile art.
411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța de apel trebuia să
procedeze la soluționarea apelului, măsura suspendării fiind
evident nelegală.
Pentru
rațiunile înfățișate, constatând că se confirmă
motivul de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C.
proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ.,
va admite recursul declarat de recurentul B. împotriva încheierii din 30 iunie
2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă,
în Dosarul nr. x/99/2013/a1, pe care o va casa și va trimite cauza spre o
nouă judecată aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de recurentul B. împotriva încheierii din 30 iunie 2016
pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în Dosarul
nr. x/99/2013/a1, pe care o casează și trimite cauza spre o nouă
judecată aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 16 mai 2017.