ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2947/2016

Decizia

nr. 2947/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oltenița la data de 08.02.2016, sub nr. x/269/2016 petenta A. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit la data de 23.11.2015, prin care a fost sancționată întrucât nu a comunicat în termen de 5 zile, în calitate de proprietar al auto marca x, datele de stare civilă ale persoanei care la data de 26.07.2015 a condus auto menționat pe DN39 în localitatea Agigea, jud. Constanța, acesta fiind implicat într-un accident rutier soldat cu daune materiale.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința civilă nr. 739 din 06 mai 2016 Judecătoria Oltenița a admis excepția de necompetență teritorială a instanței invocată de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Constanța și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

A reținut Judecătoria Oltenița că obligația petentei de a comunica datele de identificare a conducătorului auto solicitate de I.P.J. Constanța urma să se execute la sediul intimatului, astfel cum se arată și în cuprinsul procesului-verbal, astfel încât, potrivit art. art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, competența teritorială aparține Judecătoriei Constanța.

Prin sentința civilă nr. 10298 din 15 septembrie 2016, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oltenița.

A constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Oltenița și Judecătoria Constanța.

A dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

A reținut Judecătoria Constanța că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Normele citate reglementează regula în materie de competență în cauzele având ca obiect plângere contravențională, iar cât privește competența teritorială, aceasta este una exclusivă, în sensul în care singura instanța competentă pentru soluționarea unei plângeri contravenționale este cea de la locul săvârșirii faptei.

Petenta din cauză a fost sancționată contravențional pentru fapta constând în necomunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat autoturismul, faptă prevăzută de cuprinsul art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002.

Rezultă că, fiind vorba despre o contravenție săvârșită prin omisiune, locul săvârșirii faptei - omisiunea comunicării - nu poate fi decât domiciliul persoanei în sarcina căreia a fost stabilită obligația legală de comunicare a datelor solicitate de către poliție.

Cu privire la domiciliul persoanei, în doctrina și practica judiciară s-a decis că noțiunea de domiciliu trebuie privită într-un sens larg, interesând nu atât locuința statornică ori principală, cât adresa unde persoana locuiește în mod efectiv.

În consecință, dat fiind că petenta din cauză, deși are domiciliul în municipiul București, locuiește în fapt și în mod stabil în comuna Curcani, jud. Călărași, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Oltenița.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte are în vedere considerentele în continuare arătate:

Prin procesul-verbal de contravenție din data de 23.1.2015 încheiat de Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, petenta A. a fost sancționată cu amendă în sumă de 2.100 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 39 din O.U.G. nr. 195/2000, respectiv, „nu a comunicat, în termen de 5 zile, în calitate de proprietar auto marca x, datele de stare civilă ale persoanei care la data de 26.07.2015 a condus auto menționat, pe DN 39 în localitatea Agigea, jud. Constanța, acesta fiind implicat într-un accident rutier soldat cu pagube materiale”.

Înalta Curte constată că în ceea ce privește competența instanțelor judecătorești de a soluționa plângerile contravenționale formulate împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate în temeiul O.U.G. nr. 195/2000, republicată, privind circulația pre drumurile publice, actul normativ menționat conține o dispoziție specială în art. 118 alin. (1). Potrivit acestui text legal, instanța competentă teritorial în a soluționa plângerile contravenționale este „judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta”.

Aplicând această normă de competență la situația de fapt dedusă judecății, Înalta Curte reține că, potrivit art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată reclamanta avea obligația de a comunica poliției rutiere, la cererea acesteia și în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.

Totodată, potrivit dispozișiilor art. 102 alin. (1) pct. 14 din același act normativ „Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

În speță, datele de identificare a conducătorului auto au fost solicitate reclamantei, de către Inspectoratul Județean de Poliție Constanța. Prin urmare, sediul acestei autorități publice reprezintă locul la care trebuia executată obligația reclamantei de a comunica informațiile solicitate și, implicit, locul unde a fost constatată fapta contravențională de netransmitere a datelor de identificare ale conducătorului autoturismului aflat în proprietatea petentei.

În concluzie, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, instanța în a cărei rază de competență a fost constatată fapta contravențională este Judecătoria Constanța, ca instanță teritorială de la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Constanța - locul constatării savârșirii contravenției constatată prn procesul-verbal a cărui anulare se solicită în prezentul litigiu.

Temeiul legal al regulatorului de competență

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. și pe intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Constanța în favoarea Judecătoriei Constanța.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 noiembrie 2016.