ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1317/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1317/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1317/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei;
Obiectul cererii deduse judecății;
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Buzău și ulterior pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării soluționării cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe (prin sentința nr. 110 din data de 22 ianuarie 2014),
reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., anularea Raportului de evaluare nr. 50058/G/II din 04 noiembrie 2013 întocmit de către aceasta.
Hotărârea primei instanțe;
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1961 din 19 iunie 2014, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, reținând că este legal raportul de evaluare prin care s-a reținut că reclamanta a deținut concomitent funcția de consilier local și cea de reprezentant al Consiliului Local al comunei Rîmnicelu în cadrul Consiliului de administrație al societății SC C. SA, prin nerespectarea prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Calea de atac exercitată;
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A., încadrând criticile formulate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta a susținut că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât în perioada 17 iunie 2008 - 06 iunie 2012 a exercitat mandatul de consilier local în cadrul Consiliului Local Rîmnicelu, județul Buzău, iar prin Hotărârea Consiliului Local Râmnicelu nr. 32 din 24 august 2008 a fost aprobat parteneriatul public-privat și constituirea SC C. SA, în care a fost desemnată să facă parte din consiliul de administrație al acesteia, însă de la data desemnării și până la expirarea mandatului nu a semnat și nu a emis niciun act care să aibă legătură cu calitatea sa de membru al consiliului de administrație și nici nu a fost remunerată.
În raport cu cele reținute de prima instanță, potrivit cărora nu au fost respectate dispozițiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, în sensul de a-și da demisia, recurenta a apreciat că instanța nu a observat că nu a semnat actul constitutiv al societății nou înființate, situație în care nu are calitatea de membru.
În concluzie, recurenta-reclamantă a solicitat solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Apărarea intimatei-pârâte;
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă B. a solicitat, respingerea recursului, ca nefondat, arătând, în esență, că recurenta nu și-a îndeplinit în termenul legal obligația prevăzută de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, iar raportat la aceste dispoziții apărările acesteia în sensul că nu a participat la luarea deciziilor în respectiva societate, nu reprezintă motive care ar îndepărta starea de incompatibilitate.
În concluzie, a susținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Procedura de examinare a recursului în completul de filtru;
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 16 decembrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 28 ianuarie 2016.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului;
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor recurentei și apărărilor formulate de intimată, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Argumentele de fapt și de drept relevante;
Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu controlul de legalitate al Raportului de evaluare nr. 50058/G/II din 04 noiembrie 2013, prin care autoritatea publică intimată a concluzionat că în perioada 24 august 2008 - 12 decembrie 2010 s-a aflat în stare de incompatibilitate.
Curtea de apel a reținut că recurenta-reclamantă a deținut concomitent funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Rîmnicelu, județul Buzău
și
calitatea
de membru în Consiliul de administrație al
SC C. SA - societate comercială de interes local înființată, încălcând astfel prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt.
Astfel, în cauză, prin Hotărârea nr. 2 din 17 iunie 2008, Consiliul Local Rîmnicelu a validat mandatul de consilier local al recurentei-reclamante A., aleasă la data de 1 iunie 2008.
Prin Hotărârea nr. 32/2008, Consiliul Local al com. Rîmnicelu a aprobat parteneriatul public-privat și constituirea societății comerciale SC C. SA, ca societate comercială pe acțiuni, fiind împuternicită reclamanta să semneze în numele și pe seama Consiliului Local Rîmnicelu actul de constituire, Consiliul deținea 10% din acțiuni, obligându-se să pună la dispoziție noii societăți toate actele necesare înființării și desfășurării activității.
Prin aceeași hotărâre a fost aprobată numirea recurentei reclamante pentru a face parte din Consiliul de administrație al societății comerciale SC C. SA, ca reprezentant al Consiliului Local al com. Rîmnicelu, județul Buzău.
Recurenta a susținut că, într-adevăr, a fost desemnată să facă parte din Consiliul de administrație al societății comerciale SC C. SA, însă de la data desemnării și până la expirarea mandatului de consilier local nu a semnat și nu a emis vreun act care să aibă legătură cu calitatea sa de membru al consiliului de administrație și nici nu a fost remunerată.
Potrivit dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, f
uncția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu
funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă fără echivoc că funcția de consilier local este incompatibilă cu funcția de
membru al consiliului de administrație
la o societate comercială.
Singura condiție impusă de legiuitor pentru reținerea stării de incompatibilitate este deținerea simultană a funcțiilor/calităților declarate de lege ca fiind incompatibile.
Așa fiind, este lipsit de relevanță dacă recurenta a participat sau nu la luarea deciziilor în respectiva societate, atâta timp cât a continuat să dețină cele două calități, confirmate de înscrisurile depuse la dosar.
Or, în raport cu dispozițiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, alesul local, în speță recurenta, avea obligația să renunțe la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această în funcție, data limită identificată de prima instanță fiind 8 septembrie 2008, obligație neîndeplinită de recurentă în termenul legal prevăzut de acest text de lege.
P
rin urmare, criticile recurentei sunt nefondate, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanță reflectă, așadar, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs;
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 147 din 11 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 aprilie 2016.