AFFAIRES ABBATIELLO, FEDERICI, MAUGERI, SCASSERA CONTRE L'ITALIE

Rezoluția CM/ResDH(2008)75 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Abbatiello, Federici, Manveri, Scanser contra l'Italia (Recherche n 39638/04, Hotărârea din 20 septembrie 2007, definitivă la 20 decembrie - Cerere nr. 13004/04, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, definitivă la 13 februarie 2008 - Cerere nr 13611/04, Hotărârea din 31 iulie 2007, definitivă la 31 octombrie 2007 - Cerere n 43458/04, Hotărârea din 20 septembrie 2007, definitivă la 20 decembrie 2007) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea") având în vedere hotărârile prezentate de Curte Comitetului după încheierea acestuia, Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cauze privesc încălcări ale drepturilor reclamanților pe parcursul întregului proces de stabilire a falimentului lor și/sau după încheierea procedurilor menționate anterior, cum ar fi aplicarea mai multor limitări ale capacității lor personale, obținerea reabilitării și ridicarea acestor restricții la numai cinci ani de la închiderea falimentului, precum și lipsa unei căi de atac efective pentru a se plânge de aceste limitări (încălcarea art. 8 și 13) (a se vedea detaliile din anexă) ; După ce a invitat guvernul din statul membru pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate în urma hotărârilor Curții, având în vedere obligația pe care o are de a se conforma în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție Reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să elimine consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARĂ, după ce a examinat măsurile luate de statul pârât (a se vedea anexa), că a îndeplinit funcțiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze și DECIDE de la > examinarea. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2008)75 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cauzele Abbatiello, Federici, Manugeri, Scanser împotriva Italiei Rezumat introductiv al cauzei Aceste cauze privesc impunerea unor măsuri de decădere personală a reclamanților în proceduri de faliment împotriva acestora din urmă. Ca urmare a înscrierii automate a numelui lor în registrul celor care nu au avut succes, ei nu erau autorizați să exercite anumite profesii (de exemplu, Syndic, agent de schimb valutar, auditor de conturi, arbitru, administrator sau reprezentant al unei societăți comerciale) sau să se înscrie în anumite tabele profesionale (de exemplu, pentru avocați, notari și consilieri comerciali). În plus, acestea nu puteau obține reabilitare și eliminarea acestor restricții decât după cinci ani de la încheierea procedurii de faliment. Curtea Europeană a hotărât că această interferență, prevăzută la art. 50 din Legea privind falimentul, nu era necesară într-o societate democratică (încălcarea articolului 8). În plus, Curtea Europeană a considerat că reclamanții nu dispuneau de o acțiune efectivă în acest context (încălcarea articolului 13). Curtea nu a acordat o satisfacție echitabilă reclamanților. Nu este necesară nicio altă măsură individuală, deoarece restricțiile impuse reclamanților au fost ridicate în temeiul unei reforme desfășurate în 2006 (a se vedea mai jos). II. Măsuri generale Decretul legislativ nr. 5/2006, adoptat în ianuarie 2006, a soluționat întrebările adresate de hotărârile Curții Europene în aceste cauze, deoarece decretul a efectuat mai multe modificări pentru a remedia încălcările constatate, în special: - Respectarea corespondenței (art. 48 din decret) : Aproapele primește acum corespondența și trebuie să predea lichidatorului doar corespondența referitoare la procedura de faliment. În trecut, sindicatul primea întreaga corespondență a celui care nu a fost găsit. - Libertatea de circulație (art. 49 din decret) : De acum înainte, un ratat are obligația de a comunica autorităților schimbarea reședinței sau a domiciliului, în timp ce a avut obligația de a nu se îndepărta de reședința sa fără autorizația autorităților. - Incapacitate personală (art. 47 din decret) : Registrul public al celor care au suferit un accident a fost abrogat. - Suspendarea drepturilor electorale (art. 152 din decret) : Dispozițiile privind suspendarea drepturilor electorale au fost abrogate. - Acțiuni împotriva actelor sau omisiunilor sindicale și judecătorului (articolele 26 și 36 din decret) : Noua regulă care a abolit controlul preventiv al corespondenței ar trebui, de asemenea, să soluționeze problema acțiunii Curții. În orice caz, noua reformă a îmbunătățit acțiunile, prevăzând adoptarea unor decizii în scurt timp, precum și posibilitatea de a pune în discuție comportamentul prin omisiune al lichidatorului. - Dreptul la un proces într-un termen rezonabil : Conform informațiilor deja furnizate de guvern în timpul examinării cauzelor de durată a procedurilor judiciare, reforma recentă a Legii privind falimentul a modificat mai multe norme specifice care reglementează falimentul, pentru a evita, dacă este posibil, deschiderea acestor proceduri și pentru a accelera cursul acestora, în special prin simplificarea acestora, și introducerea unor termene și mecanisme mai eficiente. Pentru mai multe detalii, a se vedea Rezoluția interimară CM/ ResDH(2007)27 □ Procedurile de faliment din Italia: Progrese realizate și probleme nerezolvate în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului adoptate de Comitetul de Miniștri la 4 aprilie 2007). III. Concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului Guvernul consideră că măsurile luate vor preveni noi încălcări similare în viitor și, prin urmare, Italia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 8 octombrie 2008 cu ocazia celei de-a 1035-a reuniuni a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2008)75

[1]

Exécution des arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme

Abbatiello, Federici, Maugeri, Scassera contre l’Italie

(Requête n

o

39638/04, arrêt du 20 septembre 2007, définitif le 20 décembre -

Requête n

o

13404/04, arrêt du 13 novembre 2007, définitif le 13 février 2008 -

Requête n

o

13611/04, arrêt du 31 juillet 2007, définitif le 31 octobre 2007 -

Requête n

o

43458/04, arrêt du 20 septembre 2007, définitif le 20 décembre 2007)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des Droits de l’Homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité une fois définitifs

;

Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent des violations des droits des requérants tout au long des procédures visant à établir leur faillite et/ou après la clôture des dites procédures, tels que l’application de plusieurs limitations à leur capacité personnelle, l’impossibilité d’obtenir la réhabilitation, et la levée de ces restrictions seulement cinq ans après la clôture de la faillite ainsi que l’absence de recours effectif pour se plaindre de ces limitations (violations des articles 8 et 13) (voir détails dans l’Annexe) ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à informer le Comité des mesures prises suite aux arrêts de la Cour, eu égard à l’obligation qu’a l’Italie de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2008)75

Informations sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts

dans les affaires Abbatiello, Federici, Maugeri, Scassera contre l’Italie

Résumé introductif de l’affaire

Ces affaires concernent l’imposition de mesures d’incapacités personnelles aux requérants dans des procédures de mise en faillite à l’encontre de ces derniers.

Du fait de l’inscription automatique de leur nom dans le registre des faillis, ils n’étaient ni autorisés à exercer certaines professions (syndic, agent de change, auditeur de comptes, arbitre, administrateur ou syndic d’une société commerciale) ni à s’inscrire à certains tableaux professionnels (par exemple, pour les avocats, notaires et conseillers commerciaux). En outre, ils ne pouvaient obtenir de réhabilitation et la levée de ces restrictions que cinq ans après la clôture de la procédure de faillite.

La Cour européenne a jugé que cette ingérence, prévue par l’article 50 de la loi sur la faillite, n’était pas nécessaire dans une société démocratique (violation de l’article 8). De plus, la Cour européenne a estimé que les requérants ne disposaient pas de recours effectif dans ce contexte (violation de l’article

13).

I.

Mesures individuelles

La Cour n’a pas octroyé de satisfaction équitable aux requérants. Aucune autre mesure individuelle n’est nécessaire, les limitations imposées aux requérants ayant été levées en application d’une réforme intervenue en 2006 (voir ci-dessous).

II.

Mesures générales

Le décret législatif n

o

5/2006, adopté en janvier 2006, a résolu les questions posées par les arrêts de la Cour européenne dans ces affaires. En effet, le décret a effectué plusieurs changements afin de remédier aux violations constatées, en particulier :

- Respect de la correspondance

(article 48 du décret)

: Le failli reçoit désormais sa correspondance et ne doit remettre au syndic que les courriers concernant la procédure de faillite. Par le passé, le syndic recevait toute la correspondance du failli.

- Liberté de circulation

(article 49 du décret)

: Le failli a désormais pour seule obligation de communiquer aux autorités les changements de résidence ou de domicile, alors qu’auparavant, il avait l’obligation de ne pas s’éloigner de sa résidence sans l’autorisation des autorités.

- Incapacités personnelles

(article 47 du décret)

: Le registre public des faillis a été abrogé.

- Suspension des

droits électoraux

(article 152 du décret)

: Les dispositions relatives à la suspension des droits électoraux ont été abrogées.

- Recours contre les actes ou omissions du syndic et du juge (articles 26 et 36 du décret) :

La nouvelle règle qui a aboli le contrôle préventif de la correspondance, devrait également résoudre le problème de recours constaté par la Cour. En tout état de cause, la nouvelle réforme a amélioré les recours, en prévoyant l’adoption de décisions dans de courts délais ainsi que la possibilité de mettre en cause les comportements par omission du syndic.

- Droit à un procès dans un délai raisonnable

: Selon les informations déjà fournies par le Gouvernement lors de l’examen des affaires de durée des procédures judiciaires, la reforme récente de la loi sur la faillite a modifié plusieurs règles particulières régissant la faillite afin d’éviter, si possible, l’ouverture de ces procédures, et d’en accélérer le cours, notamment par leur simplification, et par l’introduction de délais et de mécanismes plus efficaces.

Pour plus de détails voir la Résolution intérimaire CM/

ResDH(2007)27 «

Les procédures de faillite en Italie

: Progrès accomplis et problèmes en suspens dans l’exécution des arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme

»

,

adoptée par le Comité des Ministres, le 4 avril 2007).

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime que les mesures prises vont prévenir de nouvelles violations semblables à l’avenir et que l’Italie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des

Ministres le 8 octobre 2008 lors de la 1035e réunion des Délégués des Ministres