ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 338/2018

HOTĂRÂRE

01.02.2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 338/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, la data de 4 decembrie 2017, reclamanta victimă A. a solicitat instanței prelungirea ordinului de protecție obținut prin Sentința civilă nr. 6659 din 30 mai 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în Dosarul nr. x/300/2017, în aceleași condiții.

Prin Sentința civilă nr. 13725 din data de 07 decembrie 2017, Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

În motivare, judecătoria a reținut incidența prevederilor art. 271 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care prevede că cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.

Din dosar, instanța a reținut că ultimul domiciliu al părților a fost în Brăila, județul Brăila, cu mențiunea că reclamanta ar fi declarat că s-a mutat în București, dar nu a indicat adresa și nici nu a făcut vreo dovadă în acest sens.

Învestită prin declinare, Judecătoria Brăila, secția civilă, a pronunțat Sentința civilă nr. 7098 din data de 18 decembrie 2017, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și înaintează dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție a României în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivare, instanța a reținut incidența acelorași texte de lege, dar a avut în vedere adresa emisă de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a Ministerului Afacerilor Interne, prin care se arată că reclamanta are stabilită reședința în București, sector 3, de la data de 19 iunie 2017 până la data de 1 mai 2018.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul sesizării instanței îl constituie prelungirea ordinului de protecție obținut prin Sentința civilă nr. 6659 din 30 mai 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în Dosarul nr. x/300/2017, în aceleași condiții.

Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie "Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima".

În cauză, conform datelor obținute din programul Bazelor de Date a Ministerului Afacerilor Interne ale Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea, aflate în dosarul Judecătoriei Sectorului 3 București, s-a făcut dovada că reclamanta are stabilită reședința în București, sector 3, de la data de 19 iunie 2017 până la data de 1 mai 2018.

Prin raportare la data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor de judecată, respectiv data de 14 decembrie 2017, dată la care reclamanta avea deja stabilită reședința în București, sector 3, Înalta Curte constată că instanța competentă este Judecătoria Sectorului 3 București.