ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 237/2012

Asupra contestației în anulare de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 21 iulie 2012, s-a înregistrat pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestația în anulare formulată de contestatorul S.I.V. împotriva deciziei penale nr. 2292 din 11 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 7263/99/2007. Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din 26 ianuarie 2012. Contestația în anulare formulată este inadmisibilă în principiu. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu este îndeplinită una dintre condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate. Conform textului de lege mai sus-menționat, prima condiție pe care trebuie să o constate instanța ca îndeplinită, este aceea a formulării cererii de contestație în termenul prevăzut de lege. În cauză, așa cum rezultă din lecturarea dosarului, cererea formulată de contestator a fost trimisă la data de 14 iulie 2011 (conform ștampilei poștei de pe plicul de la dosar), iar hotărârea contestată a fost pusă în executare față de contestatorul condamnat S.I.V. la data de 24 iunie 2010, astfel cum rezultă din adresa înaintată de Tribunalul lași. Or, în cauză, termenul în care se putea formula contestație în anulare era de 10 zile de la data începerii executării hotărârii contestate astfel că exercitarea căii de atac a avut loc după expirarea termenului prevăzut de art. 388 C. proc.

pen. Așa fiind, contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa. Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea G.A., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul S.I.V. împotriva deciziei penale nr. 2292 din 11 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 7263/99/2007. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2012.