ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 237/2012

Asupra contestației

în anulare de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 21 iulie

2012, s-a înregistrat pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, contestația în anulare formulată de contestatorul S.I.V. împotriva

deciziei penale nr. 2292 din 11 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 7263/99/2007.

Potrivit art. 391

alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a

cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din

26 ianuarie 2012.

Contestația în anulare

formulată este inadmisibilă în principiu.

Din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu este îndeplinită una dintre

condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate.

Conform textului de

lege mai sus-menționat, prima condiție pe care trebuie să o constate instanța

ca îndeplinită, este aceea a formulării cererii de contestație în termenul

prevăzut de lege.

În cauză, așa cum

rezultă din lecturarea dosarului, cererea formulată de contestator a fost

trimisă la data de 14 iulie 2011 (conform ștampilei poștei de pe plicul de la

dosar), iar hotărârea contestată a fost pusă în executare față de contestatorul

condamnat S.I.V. la data de 24 iunie 2010, astfel cum rezultă din adresa

înaintată de Tribunalul lași.

Or, în cauză,

termenul în care se putea formula contestație în anulare era de 10 zile de la

data începerii executării hotărârii contestate astfel că exercitarea căii de

atac a avut loc după expirarea termenului prevăzut de art. 388 C. proc. pen.

Așa fiind,

contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite

cumulativ condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa.

Pentru aceste

considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de contestatoarea G.A., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul S.I.V.

împotriva deciziei penale nr. 2292 din 11 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 7263/99/2007.

Obligă contestatorul

la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 ianuarie 2012.