ÎCCJ, Decizia nr. 125/2012

ÎCCJ, Decizia nr. 125/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față,

Din actele dosarului

constată următoarele:

Prin sentința nr.

1414 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1)

lit. d) C. proc. pen., au fost achitați inculpații:

- D.I., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000

raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a

art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte);

- B.D., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000,

raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a

art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte);

- D.E., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/000,

raportat la art. 248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a

art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte);

- D.M.L. sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- V.S.M., sub

aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art.

248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- D.M., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- C.C., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- S.B.F., sub

aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat art. 13

2

din Legea nr. 78/000, raportat la art. 248

1

C. pen. cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor

art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea

civilă exercitată de partea civilă R.N.P.R.

În baza dispozițiilor

art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina

statului, onorariile cuvenite, parțial, avocaților desemnați ca apărători din

oficiu pentru inculpatul S.B.F., în sume de câte 100 lei, urmând a se plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această sentință prima instanță a reținut, în esență, că inculpații D.I., B.D.,

D.E., D.M.L., V.S.M., D.M. și C.C. au făcut obiectul cercetărilor în dosarul

nr. 38/P/2005 al secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de

corupție a D.N.A. și au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din 28

februarie 2006, dosarul, înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție

având numărul 3578/1/2006.

Prin același

rechizitoriu, pentru inculpații menționați, s-a dispus

disjungerea cu privire la faptele din cauza prezentă, la 3 iulie 2007, prin

rechizitoriul nr. 44/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, D.N.A., ei fiind trimiși în judecată pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000

raportat la art. 248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și

a art. 33 lit. a) C. pen. (câte două fapte), în ce-i privește pe

inculpații D.I., B.D., D.E., pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.

pen. la infracțiunea prevăzută de art. 248

1

C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) același cod (inculpații D.M.L., V.S.M., D.M.,

C.C.) și, respectiv, pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen. la

infracțiunea prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000,

raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din

același cod pentru inculpatul S.B.F.

Actul de inculpare a

reținut că inculpatul D.I., în calitate de manager – director general al R.N.P.

și ordonator de credite, a acceptat discutarea în consiliul de administrație

a unei note de fundamentare în vederea achiziției unui utilaj, nota întocmită

de coinculpatul B.D., care nu era îndreptățit, conform fișei

postului, să facă astfel de propuneri si care nu avea la bază vreo solicitare

reală a vreunei direcții silvice cu privire la utilaj, buldozer universal

cu macara hidraulică pe șenile, lamă reglabilă în V, braț hidraulic

dotat la capăt cu greifer (gheare). Nota de achiziție menționa un

preț identic cu cel din ofertă si fără a se face prospectarea pieții,

s-a publicat un anunț cuprinzând clauze nelegale în scopul eliminării

concurenței; lista de investiții a fost aprobata si întocmită în

numele D.S.C. în mod neregulamentar de către coinculpat, deși acesta nu avea

competența să o facă, iar în condițiile în care propria

dispoziție, era dată în baza O.U.G. nr. 60/2001, nu a urmărit respectarea

acesteia, nu a verificat legalitatea organizării si desfășurării

achiziției, precum și elaborarea documentației necesare, și

nu a intervenit pentru anularea procedurii de atribuire, în calitate de

reprezentant al autorității contractante, iar apoi s-a implicat activ în

semnarea contractului de achiziție, mijlocind contactul dintre

coinculpatul S.B.F. și martorul A.T., obligându-l pe acesta din urmă să

semneze contractul în numele D.S.C., unitate ce nu avea posibilitatea legală să

contracteze. Ulterior, fiind informat de starea necorespunzătoare a utilajului,

raportat la necesitățile respectivei direcții silvice, a insistat

pentru efectuarea plății, dând, în acest sens, dispoziție, fără

a-și delega atribuțiile de ordonator de credite și acceptând,

implicit, semnarea ordinului de plată de către coinculpații B.D. și D.E.,

în condițiile nerespectării legislației privind achizițiile

publice și finanțele publice, în lipsa controlului financiar preventiv

propriu, dar și cu încălcarea ordinelor interne referitoare la acest

control, precum și a regulamentului, a determinat achiziția unui bun

inutil și necorespunzător calitativ, cu un adaos de 1.744%, generând

astfel, prin activitatea sa, în mod direct, crearea unei pagube în dauna regiei

în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, prin aceasta obținându-se un avantaj

patrimonial în folosul SC E. SRL, încălcând principiul bunei gestiuni

economico-financiare, activitatea fiind săvârșită prin fapte succesive, în

baza aceleiași rezoluții infracționale, încadrarea juridică

fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu

consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. La data comiterii faptelor D.I. avea calitatea de

deputat în Parlamentul României.

S-a reținut, de

asemenea, în rechizitoriu că inculpata D.E., în calitate de director economic

în cadrul aceleiași regii și membră în comisia de selecție a

ofertelor, nu a respectat dispoziția directorului general din 23 aprilie

2004, dată în baza O.U.G. nr. 60/2001 și implicit nici legislația

achizițiilor publice, prin neparticiparea la activitatea de deschidere a

ofertelor și la cea de selecție și adjudecare, semnând

procesul-verbal de adjudecare din birou, fără a verifica documentația de

elaborare și prezentare a ofertei, fără a face analiza de preț

și prospectarea pieții, fără a analiza și aviza vreo cerere din

partea direcției silvice amintită cu privire la necesitatea achiziției

și fără a avea o solicitare reală cu privire la achiziția utilajului;

ulterior a semnat contractul în numele regiei și a acceptat semnarea

aceluiași contract de către D.S.C., a luat în considerare lista de

investiții întocmită în numele direcției de către coinculpatul B.D.,

acesta neavând competența să o facă, după care a semnat ordinul de plată,

virând sumele către direcția silvică, luând în considerare cererea

acesteia, neaprobată de ordonatorul de credite, fără să ceară viza de control

financiar-preventiv, fără să verifice legalitatea și regularitatea

operațiunii care afecta patrimoniul regiei, fiind în cunoștință

de cauză cu privire la achiziția utilajului, contribuind astfel direct la

cumpărarea unui bun inutil și necorespunzător calitativ, cu un adaos de

1.744% și la crearea unei pagube în bugetul regiei, în sumă de

8.685.695.760 lei vechi, prin aceasta obținându-se un avantaj patrimonial

în favoarea SC E. SRL, încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în

serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută

și pedepsită de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la

art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce

privește fapta inculpatului B.D., actul de inculpare a reținut că

acesta, în calitate de director al D.V.P.I. din cadrul R.N.P., președinte

al comisiei de selecție a ofertelor, a prezentat, fără a avea

atribuții și competențe, în consiliul de administrație, o

notă de fundamentare cuprinzând prețuri identice cu cele din ofertă, fără

a avea o solicitare reală din partea vreunei direcții silvice cu privire

la utilajul menționat. Ulterior a organizat procedura de achiziție în

lipsa documentației legale (elaborare, prezentare de oferte), acceptând

întocmirea, de către coinculpatul D.M., a unui caiet de sarcini vag și

lapidar, alcătuit dintr-o singură filă, ce conținea date identice cu cele

din ofertă, a acceptat ca mod de lucru lipsa membrilor de la lucrările

comisiei, nu a respectat criteriul tehnico-economic al ofertei celei mai

avantajoase, nu a verificat documentele specifice din care să rezulte

eligibilitatea ofertanților și încadrarea bunului în parametrii

tehnici și calitativi necesari, a întocmit listele de investiții în

numele D.S.C. fără a avea competență, substituindu-se, astfel,

atribuțiilor coinculpatului D.M.L. Același inculpat, ulterior, cunoscând

direct și personal starea necorespunzătoare a utilajului, l-a

încunoștințat pe coinculpatul D.I., dar nu s-a opus cumpărării

și a semnat, fără a avea dreptul, atât cererea formală a direcției

silvice amintită, cât și ordinul de plată, fără însă a-l supune

controlului financiar-preventiv, contribuind deci în mod direct, la

achiziția unui bun inutil și necorespunzător calitativ cu un adaos de

1.744%, ceea ce a generat o pagubă în dauna regiei în sumă de 8.685.695.760 lei

vechi, precum și avantaj patrimonial în folosul SC E. SRL, faptele fiind

săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale,

încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și

pedepsită de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În privința

inculpatului D.M.L., s-a reținut că acesta, în calitate de membru în

comisia de selecție a ofertelor, nu a participat la lucrările acesteia, nu

a studiat documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, nu a

verificat eligibilitatea ofertanților, caracteristicile tehnice și

calitative ale utilajului ofertat, semnând formal și din birou

procesul-verbal de adjudecare, astfel încălcând prevederile legislației

achizițiilor publice a căror aplicare deriva din lege și din

dispoziția coinculpatului D.I., contribuind, deci, la cumpărarea de către

regie, a unui bun necorespunzător și la crearea unei pagube în dauna

regiei, de 8.685.695.760 lei vechi, prin fapte comise succesiv, în baza

aceleiași rezoluții infracționale, fapta întrunind elementele

constitutive ale complicității prevăzută de art. 26 C. pen., la

infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu

consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la

inculpatul V.S.M., rechizitoriul a reținut că fapta acestuia, în calitate

de membru în comisia de selecție a ofertelor, el fiind și consilierul

juridic al regiei, de a nu participa la lucrările comisiei, de a nu fi studiat

documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, de a nu verifica

eligibilitatea ofertanților, caracteristicile tehnice și calitative

ale utilajului, semnând formal, din birou, procesul-verbal de adjudecare,

astfel încălcând prevederile legislației achizițiilor publice și

dispoziția emisă de coinculpatul D.I. a utilajului necorespunzător, cu

consecința creării unei pagube de 8.685.695.760 lei vechi, prin

acțiuni succesive, dar în baza aceleiași rezoluții

infracționale, întrunește elementele constitutive ale

complicității, prevăzută de art. 26 C. pen., la infracțiunea de abuz

în serviciu în contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave,

prevăzută și pedepsită de art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce îl

privește pe inculpatul D.M., prin rechizitoriul procurorului s-a

reținut că acesta, în calitate de membru în comisia de selecție a

ofertelor, a participat la lucrările comisiei, dar nu a sesizat că aceasta nu

întrunea cvorumul legal, a alcătuit superficial documentația de elaborare

și prezentare a ofertelor, a redactat caietul de sarcini vag, sumar,

lapidar, însă întocmai după ofertă, însemnând deci că a inserat numai

caracteristici tehnice identice tocmai pentru a favoriza firma ofertantă, nu a

verificat eligibilitatea ofertanților, realitatea caracteristicilor

tehnice și calitative ale utilajului oferit și a întocmit

procesul-verbal de adjudecare cu nerespectarea criteriului de atribuire a ofertei

celei mai avantajoase tehnico-economic, astfel încălcând prevederile

legislației achizițiilor publice, în acest mod aducându-și

aportul la cumpărarea, de către regie, a unui utilaj inutil, necorespunzător

calitativ, ceea ce a creat pagubă de 8.685.695.760 lei vechi, acțiunile

s-au săvârșit succesiv, dar în baza aceleiași rezoluții

infracționale, încadrarea juridică fiind complicitate, prevăzută de art.

26 C. pen., la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice

cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la

inculpatul C.C., actul de inculpare a reținut că fapta sa, în calitate de

membru în comisia de selectare a ofertelor, de a nu participa la lucrările acesteia,

de a nu fi studiat documentația de elaborare și prezentare a

ofertelor, de a nu verifica eligibilitatea ofertanților, caracteristicile

tehnice și calitative ale utilajului, el semnând formal și din birou

procesul-verbal de adjudecare, ceea ce constituie încălcarea prevederilor

legislației achizițiilor publice, cu consecința cumpărării, de

către regie, a unui bun inutil și necorespunzător calitativ, paguba

însumând 8.685.695.760 lei vechi, acțiunile fiind săvârșite succesiv,

dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, întrunește

elementele constitutive ale complicității, prevăzută de art. 26 C. pen.,

la infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice,

prevăzută și pedepsită de art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.

În sarcina

inculpatului S.B.F., prin rechizitoriu s-a reținut că, acesta,

administrator la SC E. SRL, împreună cu S.M., martor în cauză, i-a cerut

învinuitului G.I. (referitor la persoana acestuia, prin rechizitoriu s-a dispus

scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate

la infracțiunea prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.) să participe, ca ofertant, la

licitație, i-a pus la dispoziție ofertele în care se înscria, nereal,

că utilajul este performant și provenea din Rusia. Ulterior, a predat

învinuitului G.I. autorizații nereale traduse din limba rusă, din acestea

reieșind că SC E.T. SA este distribuitor autorizat al unor firme de renume

din Federația Rusă si Ucraina pretinzând că aceasta va depune la R.N.P. documentația

firmei amintită, a redactat un contract de vânzare-cumpărare și o factură

din care reieșea că a cumpărat utilajul de la SC C.G. SRL; utilajul a fost

livrat regiei prin interpunerea învinuitului, fiind însă vechi, necorespunzător

calitativ, neînsoțit de certificat de proveniență, de origine, de

calitate, conformitate și garanție. Același inculpat s-a implicat

activ în semnarea contractului, intervenind direct la coinculpatul D.I. și deși

personal a constatat că utilajul nu este corespunzător calitativ, dar nu a luat

nicio măsură pentru remedierea deficiențelor, asigurarea service-ului sau

înlocuirea cu un utilaj performant, prin prezența și atitudinea sa

contribuind la plata bunului și, ca atare, la producerea pagubei, el a

cerut și a încasat banii, ceea ce constituie folos patrimonial, fiind,

deci, complice la infracțiunea prevăzută de art. 13

2

din Legea

nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin același

rechizitoriu, în legătură cu achiziția de arme tranchilizante și

accesorii, s-a reținut că inculpatul B.D., director al D.V.P.I., fără a

avea competențe în avizarea și propunerea de achiziționare

dotări tehnico-materiale, cu referire la arme tranchilizante și accesorii,

fără a avea cereri reale din partea direcțiilor silvice sau aprobări ale consiliului

de administrație, fără a fi în posesia unor studii de fezabilitate și

de specialitate cu privire la necesitatea, utilitatea și repartizarea

armamentului de acest tip, a dat unui număr de 5 directori de direcții

silvice, mape cu documente deja redactate ca și cum ar fi provenit de la

acestea. Mapele cuprindeau cereri de oferte și oferte, adresate exclusiv

firmelor controlate de învinuitul A.F. (față de care, procurorul a disjuns

cauza), precum și contracte, toate întocmite cu SC H.V.E. SRL, administrată de

același A.F. Deși a fost înștiințat că armele nu sunt

necesare și nu sunt fonduri bănești pentru plată, inculpatul nu a

luat în seamă aceste aspecte, insistând pentru ca documentele să fie

înregistrate și semnate, direcțiile silvice neavând personalitate

juridică și nici competențe pentru a semna pentru bunuri a căror

valoare depășea 1 miliard lei vechi, încălcându-se, astfel, regulamentul

regiei și O.U.G. nr. 60/2001, cu privire la achizițiile publice. Inculpatul

a întocmit liste cu investiții nereale, în acestea nefiind incluse

accesoriile și împreună cu coinculpata D.E., a semnat ordine de plată către

direcțiile silvice, deși nu avea delegare, armamentul și

accesoriile fiind în cantități ce depășeau cu mult necesarul regiei,

cu adaosuri cuprinse între 71% și 465% peste cele mai mari prețuri de

pe piață și astfel a creat direct o pagubă în sumă de 10.713.200.000 lei

vechi reprezentând diferența de adaos, ceea ce a condus la avantajarea

patrimonială a învinuitului sus-menționat, faptele fiind săvârșite în

mod succesiv, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale,

încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și

pedepsită de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpata D.E.,

director economic al regiei, neanalizând documentația de preț,

neurmărind întocmirea documentelor justificative pentru fiecare operațiune

care afectează patrimoniul atât al regiei cât și al subunităților,

neefectuând controlul asupra operațiunilor patrimoniale, neverificând ca

aprovizionarea tehnico-materială să se desfășoare în strictă concordanță

cu necesitățile regiei, nesolicitând propunerile subunităților pentru

a le analiza și aviza, nerespectând prevederile legale și ordinul

intern privind efectuarea și exercitarea controlului financiar propriu,

preventiv, și, în unele situații, fără a avea înregistrate în momentul

respectiv cereri formale venite din partea direcțiilor silvice și

nici a listelor de investiții formale întocmite neregulamentar de către

coinculpatul B.D., fără a verifica dacă direcțiile silvice aveau

competența de a semna contractele, fără a se asigura că achiziția

este în conformitate cu O.U.G. nr. 60/2001, a semnat, alături de

coinculpații B.D. și D.I., toate ordinele de plată pentru sumele

repartizate direcțiilor silvice, strict în vederea efectuării plății

către SC H.V.E. SRL și cu un avans nelegal de 50%. Astfel, a determinat

achiziționarea armamentului și accesoriilor în cantități ce

depășeau cu mult necesarul regiei și cu un adaos cuprins între 71%

și 465% peste cele mai mari prețuri de pe piața liberă, păgubind

în mod direct regia cu suma de 10.713.000.000 lei vechi, reprezentând

diferența de adaos și creând un avantaj patrimonial învinuitului A.F.,

faptele fiind comise în mod succesiv, dar în realizarea aceleiași

rezoluții infracționale, faptele constituind infracțiunea de

abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecințe deosebit de

grave, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art.

248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit.

a) C. pen.

Referitor la

inculpatul D.I., s-a reținut că acesta, în calitate de manager – director

general și ordonator de credite, a semnat, alături de coinculpată, mai multe

ordine de plată și a acceptat semnarea altora de către ceilalți doi

coinculpați, pentru sume în vederea alimentării conturilor direcțiilor

silvice strict pentru a se achita către SC H.V.E. SRL, fără a avea la bază

cereri aprobate în consiliul de administrație și nici studii de

fezabilitate privind necesarul și cantitatea de armament, precum și

repartizarea lui în teritoriu, fără a avea o documentație privind

utilitatea întregii cantități, fără a supune operațiunile controlului

financiar preventiv în conformitate cu O.G. nr. 119/1999 privind controlul

financiar intern și controlul financiar preventiv și propriului ordin

intern. De asemenea, nu s-a asigurat că achiziția s-a desfășurat cu

respectarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice,

substituindu-se în atribuțiile altor organisme cu privire la

activitățile de ameliorare și conservare a fondului cinegetic în

încercarea de a justifica achiziția, cu un avans nelegal de 50% și pentru

o cantitate ce depășea necesarul și cu adaosuri cuprinse între 71%

și 465% peste cele mai mari prețuri de pe piața liberă, el

păgubind direct bugetul regiei cu 10.713.200.000 lei vechi, sumă ce reprezintă

diferența de adaos, creând astfel un avantaj patrimonial firmei

învinuitului A.F., faptele fiind săvârșite succesiv, dar în realizarea

aceleiași rezoluții infracționale și constituind

infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu

consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248

1

C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare

a instanței supreme, competentă după calitatea persoanei inculpatului D.I.,

deputat în Parlamentul României, s-a susținut că potrivit H.G. nr. 1105

din 25 septembrie 2003, privind organizarea și funcționarea R.N.P., R.N.P.R.,

persoană juridică, funcționa sub autoritatea Ministerului Agriculturii,

exercitând atribuții de serviciu public cu specific silvic, administrând

întregul fond forestier național de interes public, aceste norme

regăsindu-se și în Legea nr. 26/2006 Codul Silvic. De asemenea, regia avea

ca obiect de activitate aplicarea strategiei naționale în domeniul

silviculturii și acțiuni de apărare, conservare, dezvoltare durabilă

a fondului forestier proprietate publică a statului, pe care îl administra în

mod autonom.

Totodată, s-a mai

susținut că fiind instituție publică și prin prisma art. 145 C.

pen., aflată sub controlul ministerului amintit, R.N.P.R., se încadra în

dispozițiile art. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile

publice, astfel că acest act normativ se aplică în domeniul atribuirii oricărui

contract de achiziție publică, având caracterul de autoritate contractantă,

aceasta în vederea respectării unor criterii de natură economică, chiar dacă

achizițiile se făceau din fonduri proprii, legea nefăcând distincții,

fondurile proprii fiind tot publice, după cum rezulta și din actul de control

întocmit de A.N.A.F., în fondurile publice incluzându-se și veniturile

proprii, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Ca situație de

fapt, s-a relevat că în luna iulie 2003, SC S.T. SRL, cu sediul social declarat

în București, având ca asociați pe S.V. și C.V., a importat din

Ucraina un utilaj denumit buldozer universal cu macara hidraulică pe

șenile, de tip militar, construit pe șasiu de tanc, ce avea în

față o lamă reglabilă în V, iar în partea din spate, un braț

hidraulic dotat cu greifer (gheare), utilizabil pentru îndepărtarea de

obstacole de pe drum (folosind lama), ridicarea sau așezarea de obstacole,

utilajul consuma cca 80 l motorină pe oră, motorul scotea fum, iar folosirea în

aplicații civile presupunea evaluarea acestuia; potrivit declarației

vamale de import utilajul a avut valoare în vamă de 6.250 dolari SUA.

Acest utilaj a fost

transportat și descărcat la Stația Rovinari Gorj, destinatar fiind SC

E.R. SRL, al cărei asociat și administrator era S.M., transportul sosind

la 4 iulie 2003. În august 2003, la această societate a devenit asociat și

T.I., ei recepționând transportul, după ce stația a utilizat o

macara. În stație, utilajul a staționat circa două săptămâni, după

care a fost parcat în curtea SC M. SRL, aparținând tot lui S.M., aici

fiind reparat și vopsit în culoarea portocalie. Până în anul 2004,

utilajul a staționat acolo și nu a fost folosit, deși S.M. a

întreprins mai multe tentative de a-l vinde.

În luna martie 2004, D.I.

l-a informat pe D.M.L., director al direcției tehnice, despre faptul că în

județul Gorj se afla un utilaj care ar putea fi folosit la lucrări de

pregătire a terenului pentru replantare de puiet și i-a cerut să ia măsuri

pentru testare.

La rândul său, D.M.L.

a luat legătura cu B.C., directorul direcției silvice Târgu Jiu, acestuia

cerându-i să se intereseze despre utilaj.

La 29 martie 2004, D.M.L.,

a cerut direcției silvice Târgu Jiu efectuarea unei demonstrații

practice cu un utilaj greu, pentru scoaterea cioatelor.

La 01 aprilie 2004, direcția

silvică Târgu Jiu, a testat utilajul, la această activitate participând B.C.,

director, N.N., fost director tehnic, E.G., I.I., T.I.; testarea a avut loc pe

raza ocolului silvic Târgu Jiu, reținându-se că martorii au declarat că

utilajul era inutilizabil în zonele de deal și de munte, era prea mare,

drumurile forestiere având lățimea de doar 4 m, iar consumul estimat a

fost de 40-50 l/oră, dotarea utilajului recomandându-l pentru deszăpezire și

că, practic, utilajul a scos copaci din rădăcini.

La 8 aprilie 2004,

persoanele care au participat la testare au întocmit o notă de constatare.

La 23 aprilie 2004, D.I.

a emis decizia de numire a comisiei de evaluare a ofertelor pentru

achiziții de lucrări, membrii fiind B.D., D.M.L., D.E., D.M., C.C. și

V.S.M.

În continuare, la 14

iulie 2004, la regie s-a înregistrat oferta SC E. SRL, administrată de S.B.F.,

aceasta incluzând două utilaje, unul de tip buldomanipulator, celălalt, TLT,

ambele construite pe șasiu de tanc, cel de-al doilea utilaj având consum

de 55 l/oră și având anexate unele caracteristici tehnice.

Pe ofertă, inculpatul

D.I. a scris rezoluția: „director investiții producție, urgent

discuții”.

La aceeași dată

inculpatul B.D., a redactat nota de propunere a achiziționării utilajelor

„pentru scoaterea cioatelor și care să fie dotate cu macara pentru

ridicarea de obiecte”, în nota privind buldomanipulatorul, din oferta SC E. SRL

(179.000 euro) prevăzând prețul de 180.000 euro, iar în ce privește

caracteristicile tehnice, a punctat „lamă frontală reglabilă și macara”.

La 16 iulie 2004, consiliul

de administrație al R.N.P., la punctul 44 al ședinței, a

menționat „Achiziționare utilaje. Se aprobă”.

Inculpatul D.I.,

aprobând nota, a făcut vorbire de „utilaje performante pentru reparații de

drumuri forestiere și exploatarea lemnului”.

În continuare, la 23

iulie 2004, sub semnătura inculpatului D.I., a fost emis anunțul de

participare la licitație în vederea achiziționării de produse,

anunțul apărând în M. Of. la 28 iulie 2004. În cuprinsul anunțului s-a

stabilit drept criteriu de selecție oferta cea mai avantajoasă din punct

de vedere tehnico-economic, fără a se realiza calculele necesare, precum

și interdicția prezentării de oferte alternative, acestea pentru a

elimina asocierea altor ofertanți.

În legătură cu

documentația de elaborare și prezentare a ofertei, caietul de sarcini

a fost redactat pe o singură filă, nedatată, neștampilată, nesemnată, nici

fișa de date tehnice nefiind datată, semnată sau ștampilată, iar în

ce privește utilajul, erau descrise exact caracteristicile tehnice din ofertă.

În ce privește

firma ofertantă, administratorul SC E.T. SA, G.I., solicitat fiind de

inculpatul S.B.F. și de S.M., pentru a beneficia de un comision, a

înaintat R.N.P.R. aceeași ofertă tehnică, pe care și-a aplicat

ștampila și antetul, dar nu a ridicat sau depus documente pentru

licitație, sarcina revenindu-i inculpatului S.B.F.

Pentru SC E.T. SA

caietul de sarcini a fost ridicat de împuternicita C.M., iar garanția de

participare s-a virat din contul SC E. SRL în contul ofertantului.

Dintre cele zece societăți

comerciale care au ridicat caietul de sarcini, opt nu s-au prezentat la

licitație, rechizitoriul reținând că această atitudine s-a datorat

faptului că datele tehnice erau un „bluff”, licitația nu a fost serioasă,

nu și-au dat seama ce se dorea, specificația din caietul de sarcini

era incompletă și nu se mai auzise de un asemenea hibrid, ceea ce se dorea a se

cumpăra fiind un „tractor pe șenile”.

La licitație

s-au prezentat SC E.T. SA Târgu Jiu și SC G.F.C. SRL București,

aceasta din urmă fiind o firmă mică și fără cifră de afaceri

semnificativă.

La 15 septembrie

2004, comisia alcătuită din inculpații B.D., D.E., D.M.L., V.S.M., D.M.

și C.C. a întocmit procesul-verbal de deschidere a ofertelor, dar, ca

membri ai comisiei de selecție a ofertelor, nu au cerut de la SC E.T. SA

nicio minimă cerință privind capacitatea tehnică, economico-financiară,

iar actul întocmit a fost semnat numai de 3 membri de drept din totalul de 6,

actul nefiind, deci, valabil; pentru D.M.L. a semnat P.L., pentru D.E., a

semnat A.B., iar pentru V.S.M., a semnat H.C.

Prin rechizitoriu s-a

mai reținut că la data de 27 septembrie 2004, în numele celor amintiți,

s-a redactat hotărârea comisiei de evaluare pentru adjudecarea licitației,

câștigătoare fiind declarată oferta SC E.T. SA, singurii care au confirmat

că ar fi participat la lucrările comisiei fiind inculpații B.D. și D.M.,

celălalt ofertant, SC G.F.C. SRL prezentând un preț mai mare decât

ofertantul câștigător, în realitate, oferta primei societăți comerciale

nefiind identificată în arhiva R.N.P.R.

În legătură cu unele

documente traduse din limba rusă, denumite „autorizări” pentru SC E.T. SA

și SC G.F.C. SRL, împuterniciri ce, aparent, ar fi determinat participarea

la licitație a două societăți, rechizitoriul a reținut că autenticitatea

acestora trebuie clarificată și a disjuns cauza pentru săvârșirea

infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals.

În ce privește

repartizarea utilajului buldomanipulator, actul de inculpare a reținut că direcția

silvică Călărași propusese, la 10 septembrie 2004, să fie aprobată o listă

de investiții pentru două utilaje, unul echipat cu freză de 270 cai

putere, celălalt, tractor de 210 cai putere echipat cu rotor (burghiu), dar, la

acea dată, procedura de achiziție era în desfășurare, astfel că inculpații

D.I. și B.D. au speculat cererea profesională și de

bună-credință a direcției și i-au repartizat buldomanipulatorul.

La data de 5 octombrie 2004 s-a întocmit „Lista mașinilor și

utilajelor independente pe anul 2004”, la poziția 2 înscriindu-se buldomanipulatorul

cu prețul de 7.300.000.000 lei vechi, inculpații impunând semnarea

contractului cu firma adjudecatară. Contractul s-a redactat la 6 octombrie 2004

la sediul direcției silvice Călărași de către inculpatul S.B.F.

și O.O.I., împreună cu directorul tehnic al direcției, V.M., fiind

semnat de A.T., director, de directorul tehnic amintit, de V.E., director

economic, iar din partea SC E.T. SA de către împuternicita O.O.I.

La 22 octombrie 2004

utilajul a fost adus pe un trailer la O.S.L., de către inculpatul S.B.F.,

punctul de lucru de destinație fiind Cernavodă. Utilajul a fost folosit la

decopertarea și eliberarea terenului de masă vegetală amorfă, însă nu s-a

reușit să fie scoase cioate, acest lucru fiindu-i comunicat inculpatului D.I.

Pentru a constata

cele sesizate, inculpatul B.D. l-a contactat pe coinculpatul S.B.F., pe un

șef de ocol, un inginer de la mecanizare și un pădurar, aceștia

declarând că utilajul pornea foarte greu, emana fum negru, consumul de

carburant foarte ridicat, 80-100 l/oră, comenzile erau greu de manevrat,

utilajul îndepărtând masa amorfă de pe sol (tufe, iarbă înaltă) și neputând

scoate cioate pentru că nu avea putere, patina, nu avea aderență la sol,

era vechi, era, cu siguranță, de uz strict militar, mecanicul nu avea vizibilitate,

nu fusese folosit o perioadă lungă de timp, chiar se defectase, și funcționa cu

întreruperi.

În ce privește

documentația, direcției i s-au înmânat procesul-verbal de deschidere

a ofertelor, oferta tehnică, scrisoarea de garanție bancară, împuternicirea

de a încheia contractul, iar la cererea inculpatului S.B.F., procesul-verbal de

primire s-a semnat la 24 noiembrie 2004.

Referitor la

modalitatea de plată, pentru că direcția silvică Călărași nu dispunea

de suma necesară și nici nu dorea achiziția, la 10 decembrie 2004 s-a

cerut sprijin financiar regiei, inculpații D.E. și B.D. semnând

ordinul de plată. Ca atare, la 16 decembrie 2004 suma s-a virat către SC E.T.

SA, în aceeași zi banii intrând în contul SC E. SRL.

În ianuarie 2005,

buldomanipulatorul a fost primit la Ocolul Silvic Moroieni, unde a fost pornit

o singură dată, nu a fost însoțit de un manual de instrucțiuni,

certificate de omologare sau declarație de import vamal, ci doar de

„manualul tancului T55”.

Raportul de

constatare efectuat în faza urmăririi penale de specialiștii D.N.A. a

evidențiat că utilajul a fost introdus în țară cu valoarea declarată

în vamă de 6.250 dolari SUA la cursul de schimb 33.828 lei vechi/dolar, plus

taxe vamale, comisioane și T.V.A. de 93.968.331 lei vechi, contravaloarea

transportului de 165.379.088 lei vechi, în total rezultând valoarea de

470.772.419 lei vechi, iar la data plății, la cursul 29.510 lei

vechi/dolar, valoarea totală s-a ridicat la 294.330 dolari SUA.

Totodată, din

prețul total de achiziție, 8.685.695.760 lei vechi, adaosul SC E. SRL

a fost de 5.162.383.517 lei vechi, în procente acesta fiind de 241,62%, iar

cumulat (importator-ofertant), procentul era de 1.744,98%.

Referitor la data

constituirii ca parte civilă, actul de inculpare a reținut că la 19

decembrie 2005, R.N.P. s-a constituit în această calitate cu suma de

868.569,5760 lei (noi) reprezentând contravaloarea buldomanipulatorului, la

aceasta adăugându-se suma de 1.785 lei (noi), valoarea motorinei consumate.

În legătură cu

achizițiile de arme tranchilizante și accesorii, prin rechizitoriu

s-a reținut că la data efectuării acestei operațiuni, în România

existau 152 de societăți comerciale, cluburi, asociații autorizate

care importau și comercializau armament, dintre care 27 numai în

București, dar au fost selecționate 5 societăți comerciale,

toate administrate sau controlate direct sau prin interpuși, de către A.F.,

și, ca atare, inculpații D.I., B.D. și D.E. corelat, au

acționat, cunoscând și coordonând activitatea direcțiilor

silvice Slobozia, Pitești, Giurgiu, București, Târgoviște pentru

crearea unei aparențe de legalitate și dirijarea, unitară, a virării

banilor astfel ca aceștia să ajungă în contul societății comerciale

administrată de A.F.

La data de 21

februarie 2007, R.N.P.R., a comunicat prin adresă, că în arhiva sa nu se

regăsesc documente privind planul de investiții pe anul 2004 în vederea

achizițiilor de armament și accesorii și nici hotărârile consiliului

de administrație cu privire la acest subiect. Cele 20 de arme și

accesoriile, au fost distribuite, în luna decembrie 2004, celor 5 direcții

silvice (câte 4 pentru fiecare), una a fost trimisă la I.C.A.S. Brașov,

iar la direcții a rămas câte o singură armă, celelalte fiind repartizate

altor direcții silvice.

S-a reținut că

la data întocmirii rechizitoriului la 19 direcții silvice se afla câte o

armă și una la I.C.A.S. Brașov, dintre acestea, 15 nu s-au utilizat

pentru că nu au existat situații care să impună folosirea lor, iar 4

direcții le-au utilizat, și pe scară largă, a fost folosită arma

repartizată I.C.A.S. Brașov, acesta reușind să acopere

necesitățile de tranchilizare pentru raza a 8 direcții silvice.

Același raport

de constatare întocmit de specialiștii D.N.A. a stabilit că valoarea

acestei achiziții a fost de 16.737.000.000 lei vechi, câte 3.347.400.000

lei vechi pentru fiecare direcție silvică și comparând prețul unui

producător danez cu cel practicat de R.N.P.R. a rezultat că SC H.V.E. SRL a

practicat adaos comercial de 13.145.522.360 lei vechi, prețul mediu fiind de

177,85%, peste cele mai mari prețuri, acesta constituind prejudiciu.

Referitor la acest

aspect, la 12 iunie 2007, prin adresă, R.N.P.R. s-a constituit parte civilă cu

suma de 10.713.200.000 lei vechi, adaos comercial practicat de către SC H.V.E.

SRL, iar cu privire la această achiziție, prin rechizitoriu, s-a reținut

că R.N.P.R. este administratorul fondului forestier național, dar nu are

competențe în activitățile cinegetice.

Prima instanță a

constatat că învinuirile din rechizitoriu au fost stabilite în baza mijloacelor

de probă administrate la urmărirea penală, respectiv a adresei din 13 decembrie

2005 a R.N.P. de constituire parte civilă, procesul-verbal intermediar al

A.N.A.F., din 13 septembrie 2005, raportul de constatare întocmit de

specialistul D.N.A., documentații achiziții, procese-verbale consiliu

de administrație R.N.P., program de investiții, liste de

investiții, documente bancare, autorizări traduse din limba rusă, contract

furnizare, hotărâri ale comisiei de evaluare adjudecare, proces-verbal predare

primire, pagini descărcate de pe internet, curs valutar an 2004, cereri de

oferte, oferte, procese-verbale de adjudecare, a declarațiilor martorilor

N.G., B.C., N.N., E.G.D., C.D., I.I., T.I., C.L., D.A.M., M.C., P.I., B.S., P.G.,

B.A.M., L.M., D.E., C.C., B.L., D.V., T.F., R.S., C.D., N.V., P.Ș.A., A.T., O.O.I.,

C.M., G.I., V.M., V.E., S.D., B.M., B.I., S.M., M.G.D., C.G.M., D.V., C.B.B., P.L.,

A.P.B., H.C., C.A., G.I., P.G.D., I.O., B.I.C., V.P., B.G.A., P.C., A.M.M., N.F.,

C.P.I., H.F., V.D., L.G., T.I., D.D., T.O.T., G.G., B.C., a fișelor

posturilor inculpaților, ordine de plată și facturi, acte privind

repartizarea, componența comisiei de evaluare, documente privind firmele

administrate sau controlate de A.F., S.M., circuitul banilor încasați,

respectiv facturi și alte instrumente de plată, documente ridicate de la

direcțiile silvice, declarații inculpați care nu s-au considerat

vinovați.

S-a reținut, de

asemenea că, în faza urmăririi penale, inculpatul D.I. a depus în apărarea sa

printre altele, un raport de expertiză extrajudiciară cuprinzând cifre și

date statistice privind rezultatele economice ale R.N.P.R., raport de evaluare

a buldomanipulatorului întocmit de evaluatorul C.G.M., referat al I.C.A.S. Brașov

(pentru armele tranchilizante). Inculpatul B.D., în aceeași fază

procesuală, în probațiune, a depus un memoriu întocmit de o casă de

avocatură în care era contestată calitatea de autoritate contractantă a

R.N.P.R.

Inculpatul S.B.F., a

dat o singură declarație în calitate de făptuitor, la urmărirea penală,

iar ulterior s-a prevalat de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.,

exprimând aceeași poziție procesuală și la prezentarea materialului

de urmărire penală.

Prima instanță a

reținut că în declarațiile date in cursul cercetării judecătorești inculpații

au arătat că nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor

pentru care au fost trimiși în judecată, au desfășurat, strict,

activități în realizarea atribuțiilor posturilor deținute

și a dispozițiilor managerului-director general, a reglementărilor

Regulamentului de Organizare și Funcționare a R.N.P., a H.G. nr.

1105/2003 privind organizarea și funcționarea R.N.P., a hotărârilor consiliului

de administrație, că achizițiile s-au plătit din fonduri proprii,

sursele acestora provenind din valorificarea bunurilor din domeniul de

activitate a regiei, plățile nu s-au făcut din surse bugetare, regia

nefiind autoritate contractantă, astfel încât nu aveau obligația să

respecte prevederile O.U.G. nr. 60/2001, toate bunurile achiziționate erau

necesare și utile, iar nefolosirea sau utilizarea lor sporadică nu le este

imputabilă, în patrimoniul R.N.P. neproducându-se vreun prejudiciu.

În ce privește

controlul financiar preventiv intern, inculpații D.I., B.D. și D.E.

au declarat că plățile fiind făcute din fonduri proprii, nu s-a realizat

decât un transfer de astfel de fonduri la direcțiile silvice.

Inculpații D.M.L.,

D.M., V.S.M., C.C. au recunoscut că, fie nu au participat, faptic, la lucrările

comisiei de selecție a ofertelor, dar au semnat procesul-verbal pentru că

așa se întâmpla, fie că la acele date erau angajați în alte

atribuții specifice posturilor, respectiv că inculpatul V.S.M., consilier

juridic, nici nu avea obligații cu privire la achiziții.

Toți

inculpații au relevat indicatorii de performanță înregistrați de

R.N.P.R. până în anul 2005, când, schimbându-se puterea politică, unii au fost

înlăturați din posturile deținute, alții, față de

profesionalismul lor au fost fie reîncadrați, fie, chiar dețin și la

această dată posturi de decizie în cadrul R.N.P.R.

Partea civilă R.N.P.R.

nu a înțeles să dea declarații pe parcursul cercetării judecătorești înscrisuri

referitoare la o solicitare adresată de reprezentantul R.N.P., D.E.S.P., în

aceasta cerându-se dacă este necesar, să fie solicitată o expertiză contabilă/tehnică

pentru evaluarea prejudiciului, obiectivele acesteia, actualizarea sumelor

pentru care regia se constituie parte civilă. La 4 octombrie 2010, respectiva

direcție a comunicat că „în perioada 15 noiembrie 2005 – 23 februarie

2006, Curtea de Conturi, secția de control financiar ulterior, a efectuat

un control privind situația, evoluția și modul de administrare a

patrimoniului public și privat al statului pentru perioada 2003-2005 la R.N.P.R.,

fără să identifice, nominalizat, existența unui prejudiciu înregistrat în

evidența contabilă a R.N.P., prejudiciu care să fie consecința

imediată a achizițiilor bunurilor ce fac obiectul dosarului nr.

6355/1/2007”, actul de control fiind înregistrat la 23 februarie 2006.

În cauză, la cererea

inculpatului D.I., au fost ascultați martorii P.G., R.E., M.C.L., S.M., M.G.,

S.S., M.F., T.N., P.C., T.G.I., iar inculpații au depus înscrisuri. De

asemenea, au fost audiați martorii din lucrări, avuți în vedere de

procuror la trimiterea în judecată, cu excepția martorei V.E., decedată după

sesizarea instanței, la termenul de judecată din 2 iunie 2011, în baza

art. 327 alin. (3) C. proc. pen. dispunându-se citirea depoziției date de

aceasta în cursul urmăririi penale.

La cererea

inculpaților D.I., B.D., D.E., la termenul de judecată din 04 noiembrie

2010, prima instanță a încuviințat efectuarea unei expertize contabile,

obiectivele acesteia fiind stabilite inclusiv cu acordul procurorului,

inculpații B.D. și D.E. formulând și câte un obiectiv suplimentar, de

asemenea încuviințate și, totodată, la același termen, s-a

încuviințat ca expert parte, expertul C.P.M.; cererea de efectuare a

expertizei contabile a fost susținută și de către ceilalți

inculpați, obiectivele fiind stabilite prin încheierea de

ședință de la termenul de judecată din 13 decembrie 2010. La termenul

de judecată din 06 mai 2011, s-au admis obiecțiunile procurorului la

raportul de expertiză contabilă, la 27 mai 2011 înregistrându-se răspunsurile

expertului.

Prima instanță, din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, a constatat că faptele pentru

care inculpații au fost trimiși în judecată, fie în forma

autoratului, fie în cea a complicității, nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în contra intereselor

publice cu consecințe deosebit de grave, obținerea unui avantaj

material pentru altul, prevăzută de art. 248, raportat la art. 248

1

C. pen., cu referire la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 și la

art. 41 alin. (2) C. pen. în ce-i privește pe inculpații D.I., B.D., D.E.,

S.B.F.

Astfel, s-a constatat

că potrivit art. 248 C. pen., constituie infracțiune de abuz în serviciu

contra intereselor publice, fapta funcționarului public, care, în

exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu

îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin

aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei instituții de

stat ori unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o

pagubă patrimoniului acesteia, iar dacă fapta a avut consecințe deosebit

de grave, sunt incidente dispozițiile art. 248

1

C. pen., în

cazul în care fapta funcționarului public conduce la obținerea,

pentru sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial,

fiind aplicabile dispozițiile art. 13

2

din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de

corupție.

Prima instanță a

constatat că pentru a se realiza conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz

în serviciu, este necesară existența cumulativă a unei situații premiză

și întrunirii elementelor privind conținutul constitutiv,

impunându-se, deci existența, ca premiză, a unui serviciu competent să

efectueze acte de natura acelora care condiționează abuzul, iar

conținutul constitutiv trebuie să fie dat de manifestări obiective și

atitudini subiective ale subiectului activ.

Cu privire la

elementul material al laturii obiective prima instanță a arătat că acesta poate

consta din acțiune sau inacțiune, respectiv îndeplinirea defectuoasă

sau din neîndeplinirea unui act care intra în atribuțiile de serviciu ale

subiectului activ, manifestările trebuind să îmbrace, ca urmare imediată,

cauzarea unei tulburări însemnate bunului mers al funcționării unui organ,

instituție de stat sau unei alte unități din cele la care se referă

art. 145 C. pen., sau o pagubă în patrimoniul acesteia de peste 200.000 RON în

cazul formei calificate a infracțiunii.

Referitor la latura

subiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, s-a menționat că legea

impune ca fapta să fie comisă cu intenție, fie directă, fie indirectă.

Sub aspectul

calității R.N.P.R. de autoritate contractantă și a obligativității aplicării de

către inculpați a prevederilor O.U.G. nr. 60/2001 a căror ignorare abuzivă

a determinat o pagubă însemnată regiei, prima instanță, din examinarea actelor

normative incidente R.N.P.R., respectiv Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea

unităților economice de stat ca regii autonome și societăți

comerciale, H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P.R., Legea nr.

212/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice,

a constatat că la art. 5 alin. (1) lit. c) din anterior menționatul act

normativ se arată că este autoritate contractantă, oricare persoană juridică

care a fost înființată pentru a desfășura activități de interes

public, fără caracter comercial sau industrial și care se află cel

puțin în una din următoarele situații: este finanțată din

fonduri publice, se află în subordinea sau sub controlul unei autorități

sau instituții publice, în componența consiliului de administrație/organului

de conducere, mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt

numiți de către o autoritate ori instituție publică. S-a mai reținut

că potrivit art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea

R.N.P.R., aceasta funcționa sub autoritatea Ministerului Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale, deci nu era în subordinea sau sub

controlul unei autorități sau instituții publice, raporturile dintre

cele două entități fiind reglementate de Legea nr. 26/1996 - Codul Silvic,

care în art. 11 prevedea că R.N.P.R. funcționează pe bază de gestiune

economică și autoritate financiară.

Art. 7 din H.G. nr.

1105/2003 privind organizarea și funcționarea R.N.P.R. prevedea că

R.N.P.R. avea ca obiect de activitate aplicarea strategiei naționale în

domeniul silviculturii și acționarea pentru apărarea, conservarea,

dezvoltarea durabilă a fondului forestier prin acte și fapte de

comerț, a produselor specifice fondului forestier, în condiții de

eficiență economică, exercitând și atribuții de serviciu public

cu specific silvic.

Prima instanță a

constatat că art. 3 lit. h) din O.U.G. nr. 60/2001 cu privire la

achizițiile publice, definește fondurile publice ce reprezintă una din

sursele de finanțare a achizițiilor publice și le individualizează ca

fiind sumele alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,

bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul fondurilor speciale, bugetul

trezoreriei statului, bugetele locale, bugetul instituțiilor publice,

ajutoare financiare externe, credite externe contractate sau garantate de stat

sau de autorități, precum și împrumuturi interne contractate de

autorități ale administrației publice locale, iar Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, definește similar fondurile publice, administrarea

acestora revenind în responsabilitatea instituțiilor publice implicate în

procesul bugetar.

S-a reținut că art. 1

alin. (2) din H.G. nr. 1103/2003 privind organizarea și funcționarea

R.N.P.R. definește R.N.P.R. ca fiind persoană juridică ce

funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară,

text similar cu cel din H.G. nr. 173/2001, iar art. 22 din Regulamentul de

organizare și funcționare al R.N.P.R. anexă a H.G. nr. 1103/2003,

prevede că aceasta asigură acoperirea cu venituri provenite din activitatea

proprie a cheltuielilor, inclusiv dobânzile, amortizarea investițiilor,

obținerea de profit.

Prima instanță a

ținut seama, de asemenea, că Ministerul Finanțelor, prin adresa din 01

februarie 2002, având în vedere dispozițiile legale în vigoare la datele

achizițiilor de genul celor din cauză, a apreciat că R.N.P. nu este

autoritate contractantă conform O.U.G. nr. 60/2001, aceeași poziție

fiind exprimată și de către D.G.R.D.A.S. (din 13 iunie 2006), și

aceasta funcționând în cadrul Ministerului Finanțelor, ambele adrese

fiind comunicate regiei la cererea conducerii acesteia de a se formula

precizări referitoare la aplicarea sau nu a prevederilor O.U.G. nr. 60/2001

privind achizițiile publice.

Având în vedere și

dispoziții