ÎCCJ, Decizia nr. 125/2012

Asupra recursurilor de față, Din actele dosarului constată următoarele: Prin sentința nr. 1414 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., au fost achitați inculpații: - D.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte); - B.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte); - D.E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/000, raportat la art. 248 1 C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte); - D.M.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - V.S.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - D.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - C.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - S.B.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen.

raportat art. 13 2 din Legea nr. 78/000, raportat la art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza dispozițiilor art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă R.N.P.R. În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, onorariile cuvenite, parțial, avocaților desemnați ca apărători din oficiu pentru inculpatul S.B.F., în sume de câte 100 lei, urmând a se plăti din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în esență, că inculpații D.I., B.D., D.E., D.M.L., V.S.M., D.M. și C.C. au făcut obiectul cercetărilor în dosarul nr. 38/P/2005 al secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a D.N.A.

și au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din 28 februarie 2006, dosarul, înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție având numărul 3578/1/2006. Prin același rechizitoriu, pentru inculpații menționați, s-a dispus disjungerea cu privire la faptele din cauza prezentă, la 3 iulie 2007, prin rechizitoriul nr. 44/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., ei fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen. (câte două fapte), în ce-i privește pe inculpații D.I., B.D., D.E., pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen.

la infracțiunea prevăzută de art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) același cod (inculpații D.M.L., V.S.M., D.M., C.C.) și, respectiv, pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen. la infracțiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod pentru inculpatul S.B.F. Actul de inculpare a reținut că inculpatul D.I., în calitate de manager – director general al R.N.P. și ordonator de credite, a acceptat discutarea în consiliul de administrație a unei note de fundamentare în vederea achiziției unui utilaj, nota întocmită de coinculpatul B.D., care nu era îndreptățit, conform fișei postului, să facă astfel de propuneri si care nu avea la bază vreo solicitare reală a vreunei direcții silvice cu privire la utilaj, buldozer universal cu macara hidraulică pe șenile, lamă reglabilă în V, braț hidraulic dotat la capăt cu greifer (gheare).

Nota de achiziție menționa un preț identic cu cel din ofertă si fără a se face prospectarea pieții, s-a publicat un anunț cuprinzând clauze nelegale în scopul eliminării concurenței; lista de investiții a fost aprobata si întocmită în numele D.S.C. în mod neregulamentar de către coinculpat, deși acesta nu avea competența să o facă, iar în condițiile în care propria dispoziție, era dată în baza O.U.G. nr. 60/2001, nu a urmărit respectarea acesteia, nu a verificat legalitatea organizării si desfășurării achiziției, precum și elaborarea documentației necesare, și nu a intervenit pentru anularea procedurii de atribuire, în calitate de reprezentant al autorității contractante, iar apoi s-a implicat activ în semnarea contractului de achiziție, mijlocind contactul dintre coinculpatul S.B.F.

și martorul A.T., obligându-l pe acesta din urmă să semneze contractul în numele D.S.C., unitate ce nu avea posibilitatea legală să contracteze. Ulterior, fiind informat de starea necorespunzătoare a utilajului, raportat la necesitățile respectivei direcții silvice, a insistat pentru efectuarea plății, dând, în acest sens, dispoziție, fără a-și delega atribuțiile de ordonator de credite și acceptând, implicit, semnarea ordinului de plată de către coinculpații B.D.

și D.E., în condițiile nerespectării legislației privind achizițiile publice și finanțele publice, în lipsa controlului financiar preventiv propriu, dar și cu încălcarea ordinelor interne referitoare la acest control, precum și a regulamentului, a determinat achiziția unui bun inutil și necorespunzător calitativ, cu un adaos de 1.744%, generând astfel, prin activitatea sa, în mod direct, crearea unei pagube în dauna regiei în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, prin aceasta obținându-se un avantaj patrimonial în folosul SC E. SRL, încălcând principiul bunei gestiuni economico-financiare, activitatea fiind săvârșită prin fapte succesive, în baza aceleiași rezoluții infracționale, încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La data comiterii faptelor D.I. avea calitatea de deputat în Parlamentul României. S-a reținut, de asemenea, în rechizitoriu că inculpata D.E., în calitate de director economic în cadrul aceleiași regii și membră în comisia de selecție a ofertelor, nu a respectat dispoziția directorului general din 23 aprilie 2004, dată în baza O.U.G.

nr. 60/2001 și implicit nici legislația achizițiilor publice, prin neparticiparea la activitatea de deschidere a ofertelor și la cea de selecție și adjudecare, semnând procesul-verbal de adjudecare din birou, fără a verifica documentația de elaborare și prezentare a ofertei, fără a face analiza de preț și prospectarea pieții, fără a analiza și aviza vreo cerere din partea direcției silvice amintită cu privire la necesitatea achiziției și fără a avea o solicitare reală cu privire la achiziția utilajului; ulterior a semnat contractul în numele regiei și a acceptat semnarea aceluiași contract de către D.S.C., a luat în considerare lista de investiții întocmită în numele direcției de către coinculpatul B.D., acesta neavând competența să o facă, după care a semnat ordinul de plată, virând sumele către direcția silvică, luând în considerare cererea acesteia, neaprobată de ordonatorul de credite, fără să ceară viza de control financiar-preventiv, fără să verifice legalitatea și regularitatea operațiunii care afecta patrimoniul regiei, fiind în cunoștință de cauză cu privire la achiziția utilajului, contribuind astfel direct la cumpărarea unui bun inutil și necorespunzător calitativ, cu un adaos de 1.744% și la crearea unei pagube în bugetul regiei, în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, prin aceasta obținându-se un avantaj patrimonial în favoarea SC E. SRL,

încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În ceea ce privește fapta inculpatului B.D., actul de inculpare a reținut că acesta, în calitate de director al D.V.P.I. din cadrul R.N.P., președinte al comisiei de selecție a ofertelor, a prezentat, fără a avea atribuții și competențe, în consiliul de administrație, o notă de fundamentare cuprinzând prețuri identice cu cele din ofertă, fără a avea o solicitare reală din partea vreunei direcții silvice cu privire la utilajul menționat.

Ulterior a organizat procedura de achiziție în lipsa documentației legale (elaborare, prezentare de oferte), acceptând întocmirea, de către coinculpatul D.M., a unui caiet de sarcini vag și lapidar, alcătuit dintr-o singură filă, ce conținea date identice cu cele din ofertă, a acceptat ca mod de lucru lipsa membrilor de la lucrările comisiei, nu a respectat criteriul tehnico-economic al ofertei celei mai avantajoase, nu a verificat documentele specifice din care să rezulte eligibilitatea ofertanților și încadrarea bunului în parametrii tehnici și calitativi necesari, a întocmit listele de investiții în numele D.S.C. fără a avea competență, substituindu-se, astfel, atribuțiilor coinculpatului D.M.L.

Același inculpat, ulterior, cunoscând direct și personal starea necorespunzătoare a utilajului, l-a încunoștințat pe coinculpatul D.I., dar nu s-a opus cumpărării și a semnat, fără a avea dreptul, atât cererea formală a direcției silvice amintită, cât și ordinul de plată, fără însă a-l supune controlului financiar-preventiv, contribuind deci în mod direct, la achiziția unui bun inutil și necorespunzător calitativ cu un adaos de 1.744%, ceea ce a generat o pagubă în dauna regiei în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, precum și avantaj patrimonial în folosul SC E. SRL, faptele fiind săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În privința inculpatului D.M.L., s-a reținut că acesta, în calitate de membru în comisia de selecție a ofertelor, nu a participat la lucrările acesteia, nu a studiat documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, nu a verificat eligibilitatea ofertanților, caracteristicile tehnice și calitative ale utilajului ofertat, semnând formal și din birou procesul-verbal de adjudecare, astfel încălcând prevederile legislației achizițiilor publice a căror aplicare deriva din lege și din dispoziția coinculpatului D.I., contribuind, deci, la cumpărarea de către regie, a unui bun necorespunzător și la crearea unei pagube în dauna regiei, de 8.685.695.760 lei vechi, prin fapte comise succesiv, în baza aceleiași rezoluții infracționale, fapta întrunind elementele constitutive ale complicității prevăzută de art. 26 C. pen., la infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la inculpatul V.S.M., rechizitoriul a reținut că fapta acestuia, în calitate de membru în comisia de selecție a ofertelor, el fiind și consilierul juridic al regiei, de a nu participa la lucrările comisiei, de a nu fi studiat documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, de a nu verifica eligibilitatea ofertanților, caracteristicile tehnice și calitative ale utilajului, semnând formal, din birou, procesul-verbal de adjudecare, astfel încălcând prevederile legislației achizițiilor publice și dispoziția emisă de coinculpatul D.I.

a utilajului necorespunzător, cu consecința creării unei pagube de 8.685.695.760 lei vechi, prin acțiuni succesive, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale complicității, prevăzută de art. 26 C. pen., la infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul D.M., prin rechizitoriul procurorului s-a reținut că acesta, în calitate de membru în comisia de selecție a ofertelor, a participat la lucrările comisiei, dar nu a sesizat că aceasta nu întrunea cvorumul legal, a alcătuit superficial documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, a redactat caietul de sarcini vag, sumar, lapidar, însă întocmai după ofertă, însemnând deci că a inserat numai caracteristici tehnice identice tocmai pentru a favoriza firma ofertantă, nu a verificat eligibilitatea ofertanților, realitatea caracteristicilor tehnice și calitative ale utilajului oferit și a întocmit procesul-verbal de adjudecare cu nerespectarea criteriului de atribuire a ofertei celei mai avantajoase tehnico-economic, astfel încălcând prevederile legislației achizițiilor publice, în acest mod aducându-și aportul la cumpărarea, de către regie, a unui utilaj inutil, necorespunzător calitativ, ceea ce a creat pagubă de 8.685.695.760 lei vechi, acțiunile s-au săvârșit succesiv, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, încadrarea juridică fiind complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen., la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la inculpatul C.C., actul de inculpare a reținut că fapta sa, în calitate de membru în comisia de selectare a ofertelor, de a nu participa la lucrările acesteia, de a nu fi studiat documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, de a nu verifica eligibilitatea ofertanților, caracteristicile tehnice și calitative ale utilajului, el semnând formal și din birou procesul-verbal de adjudecare, ceea ce constituie încălcarea prevederilor legislației achizițiilor publice, cu consecința cumpărării, de către regie, a unui bun inutil și necorespunzător calitativ, paguba însumând 8.685.695.760 lei vechi, acțiunile fiind săvârșite succesiv, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale complicității, prevăzută de art. 26 C. pen., la infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice, prevăzută și pedepsită de art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În sarcina inculpatului S.B.F., prin rechizitoriu s-a reținut că, acesta, administrator la SC E. SRL, împreună cu S.M., martor în cauză, i-a cerut învinuitului G.I. (referitor la persoana acestuia, prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.) să participe, ca ofertant, la licitație, i-a pus la dispoziție ofertele în care se înscria, nereal, că utilajul este performant și provenea din Rusia. Ulterior, a predat învinuitului G.I. autorizații nereale traduse din limba rusă, din acestea reieșind că SC E.T. SA este distribuitor autorizat al unor firme de renume din Federația Rusă si Ucraina pretinzând că aceasta va depune la R.N.P.

documentația firmei amintită, a redactat un contract de vânzare-cumpărare și o factură din care reieșea că a cumpărat utilajul de la SC C.G. SRL; utilajul a fost livrat regiei prin interpunerea învinuitului, fiind însă vechi, necorespunzător calitativ, neînsoțit de certificat de proveniență, de origine, de calitate, conformitate și garanție. Același inculpat s-a implicat activ în semnarea contractului, intervenind direct la coinculpatul D.I. și deși personal a constatat că utilajul nu este corespunzător calitativ, dar nu a luat nicio măsură pentru remedierea deficiențelor, asigurarea service-ului sau înlocuirea cu un utilaj performant, prin prezența și atitudinea sa contribuind la plata bunului și, ca atare, la producerea pagubei, el a cerut și a încasat banii, ceea ce constituie folos patrimonial, fiind, deci, complice la infracțiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin același rechizitoriu, în legătură cu achiziția de arme tranchilizante și accesorii, s-a reținut că inculpatul B.D., director al D.V.P.I., fără a avea competențe în avizarea și propunerea de achiziționare dotări tehnico-materiale, cu referire la arme tranchilizante și accesorii, fără a avea cereri reale din partea direcțiilor silvice sau aprobări ale consiliului de administrație, fără a fi în posesia unor studii de fezabilitate și de specialitate cu privire la necesitatea, utilitatea și repartizarea armamentului de acest tip, a dat unui număr de 5 directori de direcții silvice, mape cu documente deja redactate ca și cum ar fi provenit de la acestea. Mapele cuprindeau cereri de oferte și oferte, adresate exclusiv firmelor controlate de învinuitul A.F.

(față de care, procurorul a disjuns cauza), precum și contracte, toate întocmite cu SC H.V.E. SRL, administrată de același A.F. Deși a fost înștiințat că armele nu sunt necesare și nu sunt fonduri bănești pentru plată, inculpatul nu a luat în seamă aceste aspecte, insistând pentru ca documentele să fie înregistrate și semnate, direcțiile silvice neavând personalitate juridică și nici competențe pentru a semna pentru bunuri a căror valoare depășea 1 miliard lei vechi, încălcându-se, astfel, regulamentul regiei și O.U.G. nr. 60/2001, cu privire la achizițiile publice.

Inculpatul a întocmit liste cu investiții nereale, în acestea nefiind incluse accesoriile și împreună cu coinculpata D.E., a semnat ordine de plată către direcțiile silvice, deși nu avea delegare, armamentul și accesoriile fiind în cantități ce depășeau cu mult necesarul regiei, cu adaosuri cuprinse între 71% și 465% peste cele mai mari prețuri de pe piață și astfel a creat direct o pagubă în sumă de 10.713.200.000 lei vechi reprezentând diferența de adaos, ceea ce a condus la avantajarea patrimonială a învinuitului sus-menționat, faptele fiind săvârșite în mod succesiv, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, încadrarea juridică fiind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpata D.E., director economic al regiei, neanalizând documentația de preț, neurmărind întocmirea documentelor justificative pentru fiecare operațiune care afectează patrimoniul atât al regiei cât și al subunităților, neefectuând controlul asupra operațiunilor patrimoniale, neverificând ca aprovizionarea tehnico-materială să se desfășoare în strictă concordanță cu necesitățile regiei, nesolicitând propunerile subunităților pentru a le analiza și aviza, nerespectând prevederile legale și ordinul intern privind efectuarea și exercitarea controlului financiar propriu, preventiv, și, în unele situații, fără a avea înregistrate în momentul respectiv cereri formale venite din partea direcțiilor silvice și nici a listelor de investiții formale întocmite neregulamentar de către coinculpatul B.D., fără a verifica dacă direcțiile silvice aveau competența de a semna contractele, fără a se asigura că achiziția este în conformitate cu O.U.G.

nr. 60/2001, a semnat, alături de coinculpații B.D. și D.I., toate ordinele de plată pentru sumele repartizate direcțiilor silvice, strict în vederea efectuării plății către SC H.V.E. SRL și cu un avans nelegal de 50%. Astfel, a determinat achiziționarea armamentului și accesoriilor în cantități ce depășeau cu mult necesarul regiei și cu un adaos cuprins între 71% și 465% peste cele mai mari prețuri de pe piața liberă, păgubind în mod direct regia cu suma de 10.713.000.000 lei vechi, reprezentând diferența de adaos și creând un avantaj patrimonial învinuitului A.F., faptele fiind comise în mod succesiv, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, faptele constituind infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen.

Referitor la inculpatul D.I., s-a reținut că acesta, în calitate de manager – director general și ordonator de credite, a semnat, alături de coinculpată, mai multe ordine de plată și a acceptat semnarea altora de către ceilalți doi coinculpați, pentru sume în vederea alimentării conturilor direcțiilor silvice strict pentru a se achita către SC H.V.E. SRL, fără a avea la bază cereri aprobate în consiliul de administrație și nici studii de fezabilitate privind necesarul și cantitatea de armament, precum și repartizarea lui în teritoriu, fără a avea o documentație privind utilitatea întregii cantități, fără a supune operațiunile controlului financiar preventiv în conformitate cu O.G. nr. 119/1999 privind controlul financiar intern și controlul financiar preventiv și propriului ordin intern.

De asemenea, nu s-a asigurat că achiziția s-a desfășurat cu respectarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, substituindu-se în atribuțiile altor organisme cu privire la activitățile de ameliorare și conservare a fondului cinegetic în încercarea de a justifica achiziția, cu un avans nelegal de 50% și pentru o cantitate ce depășea necesarul și cu adaosuri cuprinse între 71% și 465% peste cele mai mari prețuri de pe piața liberă, el păgubind direct bugetul regiei cu 10.713.200.000 lei vechi, sumă ce reprezintă diferența de adaos, creând astfel un avantaj patrimonial firmei învinuitului A.F., faptele fiind săvârșite succesiv, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și constituind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare a instanței supreme, competentă după calitatea persoanei inculpatului D.I., deputat în Parlamentul României, s-a susținut că potrivit H.G. nr. 1105 din 25 septembrie 2003, privind organizarea și funcționarea R.N.P., R.N.P.R., persoană juridică, funcționa sub autoritatea Ministerului Agriculturii, exercitând atribuții de serviciu public cu specific silvic, administrând întregul fond forestier național de interes public, aceste norme regăsindu-se și în Legea nr. 26/2006 Codul Silvic. De asemenea, regia avea ca obiect de activitate aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii și acțiuni de apărare, conservare, dezvoltare durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, pe care îl administra în mod autonom.

Totodată, s-a mai susținut că fiind instituție publică și prin prisma art. 145 C. pen., aflată sub controlul ministerului amintit, R.N.P.R., se încadra în dispozițiile art. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, astfel că acest act normativ se aplică în domeniul atribuirii oricărui contract de achiziție publică, având caracterul de autoritate contractantă, aceasta în vederea respectării unor criterii de natură economică, chiar dacă achizițiile se făceau din fonduri proprii, legea nefăcând distincții, fondurile proprii fiind tot publice, după cum rezulta și din actul de control întocmit de A.N.A.F., în fondurile publice incluzându-se și veniturile proprii, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Ca situație de fapt, s-a relevat că în luna iulie 2003, SC S.T. SRL, cu sediul social declarat în București, având ca asociați pe S.V. și C.V., a importat din Ucraina un utilaj denumit buldozer universal cu macara hidraulică pe șenile, de tip militar, construit pe șasiu de tanc, ce avea în față o lamă reglabilă în V, iar în partea din spate, un braț hidraulic dotat cu greifer (gheare), utilizabil pentru îndepărtarea de obstacole de pe drum (folosind lama), ridicarea sau așezarea de obstacole, utilajul consuma cca 80 l motorină pe oră, motorul scotea fum, iar folosirea în aplicații civile presupunea evaluarea acestuia; potrivit declarației vamale de import utilajul a avut valoare în vamă de 6.250 dolari SUA.

Acest utilaj a fost transportat și descărcat la Stația Rovinari Gorj, destinatar fiind SC E.R. SRL, al cărei asociat și administrator era S.M., transportul sosind la 4 iulie 2003. În august 2003, la această societate a devenit asociat și T.I., ei recepționând transportul, după ce stația a utilizat o macara. În stație, utilajul a staționat circa două săptămâni, după care a fost parcat în curtea SC M. SRL, aparținând tot lui S.M., aici fiind reparat și vopsit în culoarea portocalie. Până în anul 2004, utilajul a staționat acolo și nu a fost folosit, deși S.M. a întreprins mai multe tentative de a-l vinde. În luna martie 2004, D.I. l-a informat pe D.M.L., director al direcției tehnice, despre faptul că în județul Gorj se afla un utilaj care ar putea fi folosit la lucrări de pregătire a terenului pentru replantare de puiet și i-a cerut să ia măsuri pentru testare.

La rândul său, D.M.L. a luat legătura cu B.C., directorul direcției silvice Târgu Jiu, acestuia cerându-i să se intereseze despre utilaj. La 29 martie 2004, D.M.L., a cerut direcției silvice Târgu Jiu efectuarea unei demonstrații practice cu un utilaj greu, pentru scoaterea cioatelor. La 01 aprilie 2004, direcția silvică Târgu Jiu, a testat utilajul, la această activitate participând B.C., director, N.N., fost director tehnic, E.G., I.I., T.I.; testarea a avut loc pe raza ocolului silvic Târgu Jiu, reținându-se că martorii au declarat că utilajul era inutilizabil în zonele de deal și de munte, era prea mare, drumurile forestiere având lățimea de doar 4 m, iar consumul estimat a fost de 40-50 l/oră, dotarea utilajului recomandându-l pentru deszăpezire și că, practic, utilajul a scos copaci din rădăcini.

La 8 aprilie 2004, persoanele care au participat la testare au întocmit o notă de constatare. La 23 aprilie 2004, D.I. a emis decizia de numire a comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziții de lucrări, membrii fiind B.D., D.M.L., D.E., D.M., C.C. și V.S.M. În continuare, la 14 iulie 2004, la regie s-a înregistrat oferta SC E. SRL, administrată de S.B.F., aceasta incluzând două utilaje, unul de tip buldomanipulator, celălalt, TLT, ambele construite pe șasiu de tanc, cel de-al doilea utilaj având consum de 55 l/oră și având anexate unele caracteristici tehnice. Pe ofertă, inculpatul D.I. a scris rezoluția: „director investiții producție, urgent discuții”.

La aceeași dată inculpatul B.D., a redactat nota de propunere a achiziționării utilajelor „pentru scoaterea cioatelor și care să fie dotate cu macara pentru ridicarea de obiecte”, în nota privind buldomanipulatorul, din oferta SC E. SRL (179.000 euro) prevăzând prețul de 180.000 euro, iar în ce privește caracteristicile tehnice, a punctat „lamă frontală reglabilă și macara”. La 16 iulie 2004, consiliul de administrație al R.N.P., la punctul 44 al ședinței, a menționat „Achiziționare utilaje. Se aprobă”. Inculpatul D.I., aprobând nota, a făcut vorbire de „utilaje performante pentru reparații de drumuri forestiere și exploatarea lemnului”. În continuare, la 23 iulie 2004, sub semnătura inculpatului D.I., a fost emis anunțul de participare la licitație în vederea achiziționării de produse, anunțul apărând în M. Of.

la 28 iulie 2004. În cuprinsul anunțului s-a stabilit drept criteriu de selecție oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, fără a se realiza calculele necesare, precum și interdicția prezentării de oferte alternative, acestea pentru a elimina asocierea altor ofertanți. În legătură cu documentația de elaborare și prezentare a ofertei, caietul de sarcini a fost redactat pe o singură filă, nedatată, neștampilată, nesemnată, nici fișa de date tehnice nefiind datată, semnată sau ștampilată, iar în ce privește utilajul, erau descrise exact caracteristicile tehnice din ofertă. În ce privește firma ofertantă, administratorul SC E.T. SA, G.I., solicitat fiind de inculpatul S.B.F.

și de S.M., pentru a beneficia de un comision, a înaintat R.N.P.R. aceeași ofertă tehnică, pe care și-a aplicat ștampila și antetul, dar nu a ridicat sau depus documente pentru licitație, sarcina revenindu-i inculpatului S.B.F. Pentru SC E.T. SA caietul de sarcini a fost ridicat de împuternicita C.M., iar garanția de participare s-a virat din contul SC E. SRL în contul ofertantului. Dintre cele zece societăți comerciale care au ridicat caietul de sarcini, opt nu s-au prezentat la licitație, rechizitoriul reținând că această atitudine s-a datorat faptului că datele tehnice erau un „bluff”, licitația nu a fost serioasă, nu și-au dat seama ce se dorea, specificația din caietul de sarcini era incompletă și nu se mai auzise de un asemenea hibrid, ceea ce se dorea a se cumpăra fiind un „tractor pe șenile”.

La licitație s-au prezentat SC E.T. SA Târgu Jiu și SC G.F.C. SRL București, aceasta din urmă fiind o firmă mică și fără cifră de afaceri semnificativă. La 15 septembrie 2004, comisia alcătuită din inculpații B.D., D.E., D.M.L., V.S.M., D.M. și C.C. a întocmit procesul-verbal de deschidere a ofertelor, dar, ca membri ai comisiei de selecție a ofertelor, nu au cerut de la SC E.T. SA nicio minimă cerință privind capacitatea tehnică, economico-financiară, iar actul întocmit a fost semnat numai de 3 membri de drept din totalul de 6, actul nefiind, deci, valabil; pentru D.M.L. a semnat P.L., pentru D.E., a semnat A.B., iar pentru V.S.M., a semnat H.C. Prin rechizitoriu s-a mai reținut că la data de 27 septembrie 2004, în numele celor amintiți, s-a redactat hotărârea comisiei de evaluare pentru adjudecarea licitației, câștigătoare fiind declarată oferta SC E.T.

SA, singurii care au confirmat că ar fi participat la lucrările comisiei fiind inculpații B.D. și D.M., celălalt ofertant, SC G.F.C. SRL prezentând un preț mai mare decât ofertantul câștigător, în realitate, oferta primei societăți comerciale nefiind identificată în arhiva R.N.P.R. În legătură cu unele documente traduse din limba rusă, denumite „autorizări” pentru SC E.T. SA și SC G.F.C. SRL, împuterniciri ce, aparent, ar fi determinat participarea la licitație a două societăți, rechizitoriul a reținut că autenticitatea acestora trebuie clarificată și a disjuns cauza pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals.

În ce privește repartizarea utilajului buldomanipulator, actul de inculpare a reținut că direcția silvică Călărași propusese, la 10 septembrie 2004, să fie aprobată o listă de investiții pentru două utilaje, unul echipat cu freză de 270 cai putere, celălalt, tractor de 210 cai putere echipat cu rotor (burghiu), dar, la acea dată, procedura de achiziție era în desfășurare, astfel că inculpații D.I. și B.D. au speculat cererea profesională și de bună-credință a direcției și i-au repartizat buldomanipulatorul. La data de 5 octombrie 2004 s-a întocmit „Lista mașinilor și utilajelor independente pe anul 2004”, la poziția 2 înscriindu-se buldomanipulatorul cu prețul de 7.300.000.000 lei vechi, inculpații impunând semnarea contractului cu firma adjudecatară.

Contractul s-a redactat la 6 octombrie 2004 la sediul direcției silvice Călărași de către inculpatul S.B.F. și O.O.I., împreună cu directorul tehnic al direcției, V.M., fiind semnat de A.T., director, de directorul tehnic amintit, de V.E., director economic, iar din partea SC E.T. SA de către împuternicita O.O.I. La 22 octombrie 2004 utilajul a fost adus pe un trailer la O.S.L., de către inculpatul S.B.F., punctul de lucru de destinație fiind Cernavodă. Utilajul a fost folosit la decopertarea și eliberarea terenului de masă vegetală amorfă, însă nu s-a reușit să fie scoase cioate, acest lucru fiindu-i comunicat inculpatului D.I. Pentru a constata cele sesizate, inculpatul B.D.

l-a contactat pe coinculpatul S.B.F., pe un șef de ocol, un inginer de la mecanizare și un pădurar, aceștia declarând că utilajul pornea foarte greu, emana fum negru, consumul de carburant foarte ridicat, 80-100 l/oră, comenzile erau greu de manevrat, utilajul îndepărtând masa amorfă de pe sol (tufe, iarbă înaltă) și neputând scoate cioate pentru că nu avea putere, patina, nu avea aderență la sol, era vechi, era, cu siguranță, de uz strict militar, mecanicul nu avea vizibilitate, nu fusese folosit o perioadă lungă de timp, chiar se defectase, și funcționa cu întreruperi.

În ce privește documentația, direcției i s-au înmânat procesul-verbal de deschidere a ofertelor, oferta tehnică, scrisoarea de garanție bancară, împuternicirea de a încheia contractul, iar la cererea inculpatului S.B.F., procesul-verbal de primire s-a semnat la 24 noiembrie 2004. Referitor la modalitatea de plată, pentru că direcția silvică Călărași nu dispunea de suma necesară și nici nu dorea achiziția, la 10 decembrie 2004 s-a cerut sprijin financiar regiei, inculpații D.E. și B.D. semnând ordinul de plată. Ca atare, la 16 decembrie 2004 suma s-a virat către SC E.T. SA, în aceeași zi banii intrând în contul SC E. SRL. În ianuarie 2005, buldomanipulatorul a fost primit la Ocolul Silvic Moroieni, unde a fost pornit o singură dată, nu a fost însoțit de un manual de instrucțiuni, certificate de omologare sau declarație de import vamal, ci doar de „manualul tancului T55”.

Raportul de constatare efectuat în faza urmăririi penale de specialiștii D.N.A. a evidențiat că utilajul a fost introdus în țară cu valoarea declarată în vamă de 6.250 dolari SUA la cursul de schimb 33.828 lei vechi/dolar, plus taxe vamale, comisioane și T.V.A. de 93.968.331 lei vechi, contravaloarea transportului de 165.379.088 lei vechi, în total rezultând valoarea de 470.772.419 lei vechi, iar la data plății, la cursul 29.510 lei vechi/dolar, valoarea totală s-a ridicat la 294.330 dolari SUA. Totodată, din prețul total de achiziție, 8.685.695.760 lei vechi, adaosul SC E. SRL a fost de 5.162.383.517 lei vechi, în procente acesta fiind de 241,62%, iar cumulat (importator-ofertant), procentul era de 1.744,98%.

Referitor la data constituirii ca parte civilă, actul de inculpare a reținut că la 19 decembrie 2005, R.N.P. s-a constituit în această calitate cu suma de 868.569,5760 lei (noi) reprezentând contravaloarea buldomanipulatorului, la aceasta adăugându-se suma de 1.785 lei (noi), valoarea motorinei consumate. În legătură cu achizițiile de arme tranchilizante și accesorii, prin rechizitoriu s-a reținut că la data efectuării acestei operațiuni, în România existau 152 de societăți comerciale, cluburi, asociații autorizate care importau și comercializau armament, dintre care 27 numai în București, dar au fost selecționate 5 societăți comerciale, toate administrate sau controlate direct sau prin interpuși, de către A.F., și, ca atare, inculpații D.I., B.D.

și D.E. corelat, au acționat, cunoscând și coordonând activitatea direcțiilor silvice Slobozia, Pitești, Giurgiu, București, Târgoviște pentru crearea unei aparențe de legalitate și dirijarea, unitară, a virării banilor astfel ca aceștia să ajungă în contul societății comerciale administrată de A.F. La data de 21 februarie 2007, R.N.P.R., a comunicat prin adresă, că în arhiva sa nu se regăsesc documente privind planul de investiții pe anul 2004 în vederea achizițiilor de armament și accesorii și nici hotărârile consiliului de administrație cu privire la acest subiect. Cele 20 de arme și accesoriile, au fost distribuite, în luna decembrie 2004, celor 5 direcții silvice (câte 4 pentru fiecare), una a fost trimisă la I.C.A.S.

Brașov, iar la direcții a rămas câte o singură armă, celelalte fiind repartizate altor direcții silvice. S-a reținut că la data întocmirii rechizitoriului la 19 direcții silvice se afla câte o armă și una la I.C.A.S. Brașov, dintre acestea, 15 nu s-au utilizat pentru că nu au existat situații care să impună folosirea lor, iar 4 direcții le-au utilizat, și pe scară largă, a fost folosită arma repartizată I.C.A.S. Brașov, acesta reușind să acopere necesitățile de tranchilizare pentru raza a 8 direcții silvice. Același raport de constatare întocmit de specialiștii D.N.A. a stabilit că valoarea acestei achiziții a fost de 16.737.000.000 lei vechi, câte 3.347.400.000 lei vechi pentru fiecare direcție silvică și comparând prețul unui producător danez cu cel practicat de R.N.P.R.

a rezultat că SC H.V.E. SRL a practicat adaos comercial de 13.145.522.360 lei vechi, prețul mediu fiind de 177,85%, peste cele mai mari prețuri, acesta constituind prejudiciu. Referitor la acest aspect, la 12 iunie 2007, prin adresă, R.N.P.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.713.200.000 lei vechi, adaos comercial practicat de către SC H.V.E. SRL, iar cu privire la această achiziție, prin rechizitoriu, s-a reținut că R.N.P.R. este administratorul fondului forestier național, dar nu are competențe în activitățile cinegetice. Prima instanță a constatat că învinuirile din rechizitoriu au fost stabilite în baza mijloacelor de probă administrate la urmărirea penală, respectiv a adresei din 13 decembrie 2005 a R.N.P.

de constituire parte civilă, procesul-verbal intermediar al A.N.A.F., din 13 septembrie 2005, raportul de constatare întocmit de specialistul D.N.A., documentații achiziții, procese-verbale consiliu de administrație R.N.P., program de investiții, liste de investiții, documente bancare, autorizări traduse din limba rusă, contract furnizare, hotărâri ale comisiei de evaluare adjudecare, proces-verbal predare primire, pagini descărcate de pe internet, curs valutar an 2004, cereri de oferte, oferte, procese-verbale de adjudecare, a declarațiilor martorilor N.G., B.C., N.N., E.G.D., C.D., I.I., T.I., C.L., D.A.M., M.C., P.I., B.S., P.G., B.A.M., L.M., D.E., C.C., B.L., D.V., T.F., R.S., C.D., N.V., P.Ș.A., A.T., O.O.I., C.M., G.I., V.M., V.E., S.D., B.M., B.I., S.M., M.G.D., C.G.M., D.V., C.B.B., P.L., A.P.B., H.C., C.A., G.I., P.G.D., I.O., B.I.C., V.P., B.G.A., P.C., A.M.M., N.F., C.P.I., H.F., V.D., L.G., T.I., D.D., T.O.T., G.G., B.C., a fișelor posturilor inculpaților, ordine de plată și facturi, acte privind repartizarea, componența comisiei de evaluare, documente privind firmele administrate sau controlate de A.F., S.M., circuitul banilor încasați, respectiv facturi și alte instrumente de plată, documente ridicate de la direcțiile silvice, declarații inculpați care nu s-au considerat vinovați.

S-a reținut, de asemenea că, în faza urmăririi penale, inculpatul D.I. a depus în apărarea sa printre altele, un raport de expertiză extrajudiciară cuprinzând cifre și date statistice privind rezultatele economice ale R.N.P.R., raport de evaluare a buldomanipulatorului întocmit de evaluatorul C.G.M., referat al I.C.A.S. Brașov (pentru armele tranchilizante). Inculpatul B.D., în aceeași fază procesuală, în probațiune, a depus un memoriu întocmit de o casă de avocatură în care era contestată calitatea de autoritate contractantă a R.N.P.R. Inculpatul S.B.F., a dat o singură declarație în calitate de făptuitor, la urmărirea penală, iar ulterior s-a prevalat de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc.

pen., exprimând aceeași poziție procesuală și la prezentarea materialului de urmărire penală. Prima instanță a reținut că în declarațiile date in cursul cercetării judecătorești inculpații au arătat că nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, au desfășurat, strict, activități în realizarea atribuțiilor posturilor deținute și a dispozițiilor managerului-director general, a reglementărilor Regulamentului de Organizare și Funcționare a R.N.P., a H.G. nr. 1105/2003 privind organizarea și funcționarea R.N.P., a hotărârilor consiliului de administrație, că achizițiile s-au plătit din fonduri proprii, sursele acestora provenind din valorificarea bunurilor din domeniul de activitate a regiei, plățile nu s-au făcut din surse bugetare, regia nefiind autoritate contractantă, astfel încât nu aveau obligația să respecte prevederile O.U.G.

nr. 60/2001, toate bunurile achiziționate erau necesare și utile, iar nefolosirea sau utilizarea lor sporadică nu le este imputabilă, în patrimoniul R.N.P. neproducându-se vreun prejudiciu. În ce privește controlul financiar preventiv intern, inculpații D.I., B.D. și D.E. au declarat că plățile fiind făcute din fonduri proprii, nu s-a realizat decât un transfer de astfel de fonduri la direcțiile silvice. Inculpații D.M.L., D.M., V.S.M., C.C. au recunoscut că, fie nu au participat, faptic, la lucrările comisiei de selecție a ofertelor, dar au semnat procesul-verbal pentru că așa se întâmpla, fie că la acele date erau angajați în alte atribuții specifice posturilor, respectiv că inculpatul V.S.M., consilier juridic, nici nu avea obligații cu privire la achiziții.

Toți inculpații au relevat indicatorii de performanță înregistrați de R.N.P.R. până în anul 2005, când, schimbându-se puterea politică, unii au fost înlăturați din posturile deținute, alții, față de profesionalismul lor au fost fie reîncadrați, fie, chiar dețin și la această dată posturi de decizie în cadrul R.N.P.R. Partea civilă R.N.P.R. nu a înțeles să dea declarații pe parcursul cercetării judecătorești înscrisuri referitoare la o solicitare adresată de reprezentantul R.N.P., D.E.S.P., în aceasta cerându-se dacă este necesar, să fie solicitată o expertiză contabilă/tehnică pentru evaluarea prejudiciului, obiectivele acesteia, actualizarea sumelor pentru care regia se constituie parte civilă.

La 4 octombrie 2010, respectiva direcție a comunicat că „în perioada 15 noiembrie 2005 – 23 februarie 2006, Curtea de Conturi, secția de control financiar ulterior, a efectuat un control privind situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului pentru perioada 2003-2005 la R.N.P.R., fără să identifice, nominalizat, existența unui prejudiciu înregistrat în evidența contabilă a R.N.P., prejudiciu care să fie consecința imediată a achizițiilor bunurilor ce fac obiectul dosarului nr. 6355/1/2007”, actul de control fiind înregistrat la 23 februarie 2006. În cauză, la cererea inculpatului D.I., au fost ascultați martorii P.G., R.E., M.C.L., S.M., M.G., S.S., M.F., T.N., P.C., T.G.I., iar inculpații au depus înscrisuri.

De asemenea, au fost audiați martorii din lucrări, avuți în vedere de procuror la trimiterea în judecată, cu excepția martorei V.E., decedată după sesizarea instanței, la termenul de judecată din 2 iunie 2011, în baza art. 327 alin. (3) C. proc. pen. dispunându-se citirea depoziției date de aceasta în cursul urmăririi penale. La cererea inculpaților D.I., B.D., D.E., la termenul de judecată din 04 noiembrie 2010, prima instanță a încuviințat efectuarea unei expertize contabile, obiectivele acesteia fiind stabilite inclusiv cu acordul procurorului, inculpații B.D. și D.E.

formulând și câte un obiectiv suplimentar, de asemenea încuviințate și, totodată, la același termen, s-a încuviințat ca expert parte, expertul C.P.M.; cererea de efectuare a expertizei contabile a fost susținută și de către ceilalți inculpați, obiectivele fiind stabilite prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din 13 decembrie 2010. La termenul de judecată din 06 mai 2011, s-au admis obiecțiunile procurorului la raportul de expertiză contabilă, la 27 mai 2011 înregistrându-se răspunsurile expertului.

Prima instanță, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, a constatat că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, fie în forma autoratului, fie în cea a complicității, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, obținerea unui avantaj material pentru altul, prevăzută de art. 248, raportat la art. 248 1 C. pen., cu referire la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 și la art. 41 alin. (2) C. pen. în ce-i privește pe inculpații D.I., B.D., D.E., S.B.F.

Astfel, s-a constatat că potrivit art. 248 C. pen., constituie infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor publice, fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei instituții de stat ori unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia, iar dacă fapta a avut consecințe deosebit de grave, sunt incidente dispozițiile art. 248 1 C. pen., în cazul în care fapta funcționarului public conduce la obținerea, pentru sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fiind aplicabile dispozițiile art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Prima instanță a constatat că pentru a se realiza conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, este necesară existența cumulativă a unei situații premiză și întrunirii elementelor privind conținutul constitutiv, impunându-se, deci existența, ca premiză, a unui serviciu competent să efectueze acte de natura acelora care condiționează abuzul, iar conținutul constitutiv trebuie să fie dat de manifestări obiective și atitudini subiective ale subiectului activ.

Cu privire la elementul material al laturii obiective prima instanță a arătat că acesta poate consta din acțiune sau inacțiune, respectiv îndeplinirea defectuoasă sau din neîndeplinirea unui act care intra în atribuțiile de serviciu ale subiectului activ, manifestările trebuind să îmbrace, ca urmare imediată, cauzarea unei tulburări însemnate bunului mers al funcționării unui organ, instituție de stat sau unei alte unități din cele la care se referă art. 145 C. pen., sau o pagubă în patrimoniul acesteia de peste 200.000 RON în cazul formei calificate a infracțiunii. Referitor la latura subiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, s-a menționat că legea impune ca fapta să fie comisă cu intenție, fie directă, fie indirectă.

Sub aspectul calității R.N.P.R. de autoritate contractantă și a obligativității aplicării de către inculpați a prevederilor O.U.G. nr. 60/2001 a căror ignorare abuzivă a determinat o pagubă însemnată regiei, prima instanță, din examinarea actelor normative incidente R.N.P.R., respectiv Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P.R., Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea O.U.G.

nr. 60/2001 privind achizițiile publice, a constatat că la art. 5 alin. (1) lit. c) din anterior menționatul act normativ se arată că este autoritate contractantă, oricare persoană juridică care a fost înființată pentru a desfășura activități de interes public, fără caracter comercial sau industrial și care se află cel puțin în una din următoarele situații: este finanțată din fonduri publice, se află în subordinea sau sub controlul unei autorități sau instituții publice, în componența consiliului de administrație/organului de conducere, mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiți de către o autoritate ori instituție publică. S-a mai reținut că potrivit art. 1 alin. (5) din H.G.

nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P.R., aceasta funcționa sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, deci nu era în subordinea sau sub controlul unei autorități sau instituții publice, raporturile dintre cele două entități fiind reglementate de Legea nr. 26/1996 - Codul Silvic, care în art. 11 prevedea că R.N.P.R. funcționează pe bază de gestiune economică și autoritate financiară. Art. 7 din H.G. nr. 1105/2003 privind organizarea și funcționarea R.N.P.R. prevedea că R.N.P.R. avea ca obiect de activitate aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii și acționarea pentru apărarea, conservarea, dezvoltarea durabilă a fondului forestier prin acte și fapte de comerț, a produselor specifice fondului forestier, în condiții de eficiență economică, exercitând și atribuții de serviciu public cu specific silvic.

Prima instanță a constatat că art. 3 lit. h) din O.U.G. nr. 60/2001 cu privire la achizițiile publice, definește fondurile publice ce reprezintă una din sursele de finanțare a achizițiilor publice și le individualizează ca fiind sumele alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetul instituțiilor publice, ajutoare financiare externe, credite externe contractate sau garantate de stat sau de autorități, precum și împrumuturi interne contractate de autorități ale administrației publice locale, iar Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, definește similar fondurile publice, administrarea acestora revenind în responsabilitatea instituțiilor publice implicate în procesul bugetar.

S-a reținut că art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 1103/2003 privind organizarea și funcționarea R.N.P.R. definește R.N.P.R. ca fiind persoană juridică ce funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, text similar cu cel din H.G. nr. 173/2001, iar art. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare al R.N.P.R. anexă a H.G. nr. 1103/2003, prevede că aceasta asigură acoperirea cu venituri provenite din activitatea proprie a cheltuielilor, inclusiv dobânzile, amortizarea investițiilor, obținerea de profit. Prima instanță a ținut seama, de asemenea, că Ministerul Finanțelor, prin adresa din 01 februarie 2002, având în vedere dispozițiile legale în vigoare la datele achizițiilor de genul celor din cauză, a apreciat că R.N.P.

nu este autoritate contractantă conform O.U.G. nr. 60/2001, aceeași poziție fiind exprimată și de către D.G.R.D.A.S. (din 13 iunie 2006), și aceasta funcționând în cadrul Ministerului Finanțelor, ambele adrese fiind comunicate regiei la cererea conducerii acesteia de a se formula precizări referitoare la aplicarea sau nu a prevederilor O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice. Având în vedere și dispoziții