- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 octombrie 2008
- Stat pârât
- AZE
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Akimova împotriva Azerbaidjanului
Traducere în română Auto
PRIMEI SECȚII CAUZE DE AKIMOVA c. AZERBAIJAN (depunerea nr. 19853/03) JUGGUL (de just satisfaction – just friendly settlement) STRASBOURG 9 octombrie 2008 În cazul Akimova c. Azerbaidjan, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (denumită în primă secțiune), ședința ca o cameră compusă din: Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, judecători, și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii care a deliberat în privat la 18 septembrie 2008, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (n. 19853/03) împotriva Republicii Azerbaidjan depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național azerbaigian, dna Valentina Akimova („reclamantul”), la 25 aprilie 2003. Într-o hotărâre pronunțată la 27 septembrie 2007 („hotărârea principală”), Curtea a afirmat că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și că nu este necesară o examinare separată a plângerii reclamantului în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție.
Acesta a concluzionat că amânarea oficială, pentru o perioadă nedefinită, a executării unei hotărâri interne care ordonă expulziarea persoanelor îndepărtate care ocupă ilegal apartamentul reclamantului constituie o ingerință în dreptul reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor sale (a se vedea Akimova c. Azerbaidjan , nr. 19853/03, §§ 39-51, 27 septembrie 2007). În temeiul articolului 41 din Convenție, reclamantul a solicitat, în absența restituirii proprietăților în cauză, compensarea în valoarea principală de 51.525 de dolari americani (USD) care, în conformitate cu ea, constituie valoarea de piață a apartamentului ei la data depunerii cererii sale de satisfacție, să fie crescută cu 1,3% pentru fiecare lună, începând cu data depunerii cererii sale de satisfacție, până la data hotărârii Curții cu o justă satisfacție.
De asemenea, a căutat 30.000 USD în ceea ce privește prejudiciile morale. Întrucât întrebarea de aplicare a articolului 41 din Convenție nu a fost pregătită pentru hotărâre, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamantul să își prezinte observațiile scrise cu privire la această chestiune și, în special, să notifice Curții orice acord pe care le-ar putea ajunge (ibid., § 59 și punctul 3 din dispozițiile operative). Prin scrisoarea din 17 aprilie 2008, Guvernul a notificat Curtea că părțile au ajuns la o soluție prietenoasă. Următoarea declarație, semnată atât de către dl Chingiz Asgarov, agent al Republicii Azerbaidjan în fața Curții, cât și către reclamant, a fost închisă cu scrisoarea: „In urma invitației Curții la Guvern și reclamantului de a notifica orice acord pe care îl poate ajunge, Guvernul a avut contacte directe între părți în ultimele săptămâni, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a acestei chestiuni.
În acest caz, Guvernul dorește să își exprime recunoașterea asupra duratei necorespunzătoare a procedurii interne în care a fost implicat reclamantul. Această concluzie a fost, de asemenea, adoptată de Plenum al Curții Supreme a Republicii Azerbaidjan în decizia sa din 21 ianuarie 2008, în care a anulat hotărârile judecătorilor din instanța de judecată în cauză în prezenta cauză, în partea referitoare la întârzierea executării hotărârii. Prin urmare, Guvernul Republicii Azerbaidjanului este pregătit să plătească doamnei Valentina Akimova 10.000 de noi manați azerbaezi (AZN), în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale.
Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” În anexa la scrisoarea Guvernului din 17 aprilie 2008 a fost, de asemenea, următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Valentina Akimova, informez Curtea că decizia Plenumului Curții Supreme a Republicii Azerbaidjan din 21 ianuarie 2008 a fost pusă în aplicare la 14 martie 2008. De asemenea, remarc că Guvernul Republicii Azerbaidjanului este pregătit să-mi plătească suma de 10.000 de noi manați azerbaezi (AZN) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Azerbaidjanului în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Prin scrisoarea din 24 aprilie 2008, Curtea a solicitat reclamantului să confirme autenticitatea declarației sale prezentate de guvern.
La 12 iunie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamantului: „În răspuns la scrisoarea dvs. din 24 aprilie 2008 privind soluționarea prietenoasă a cauzei de mai sus, doresc să vă informez că reclamantul a acceptat termenii acordului prezentat de Guvern la Curte.” În urma hotărârii sale principale, Curtea a fost informată că s-a ajuns la o soluție prietenoasă între Guvern și reclamant în ceea ce privește cererile acesteia în temeiul articolului 41 din Convenție.
10. În plus, Curtea are în vedere faptul că, în urma hotărârii Plenum-ului Curții Supreme din 21 ianuarie 2008, deținerea reclamantului apartamentului ei a fost restaurată la 14 martie 2008. 11. Având în vedere condițiile sale, Curtea constată că acordul achiziționat de părți echitabil în sensul articolului 75 § 4 din Regulamentul Curții și că se bazează pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă) Convenția și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții. În consecință, aceasta ia notă oficială a acordului și consideră oportun să se scoată cazul din listă în conformitate cu această dispoziție. 12. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă.
PENTRU aceste motive, CURTEA UNANIMOUS DECIZE să se scoată cazul din listă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 9 octombrie 2008, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. André Wampach Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului
FIRST SECTION
CASE OF AKIMOVA v. AZERBAIJAN (Application no. 19853/03) JUDGMENT (just satisfaction – friendly settlement) STRASBOURG 9 October 2008 In the case of Akimova v. Azerbaijan, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, judges, and André Wampach, Deputy Section Registrar , Having deliberated in private on 18 September 2008, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 19853/03) against the Republic of Azerbaijan lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by an Azerbaijani national, Mrs Valentina Akimova (“the applicant”), on 25 April 2003.
In a judgment delivered on 27 September 2007 (“the principal judgment”), the Court held that there had been a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention and that no separate examination was necessary of the applicant’s complaint under Article 6 § 1 of the Convention. It found that the formal postponement, for an indefinite period of time, of the enforcement of a domestic judgment ordering eviction of internally displaced persons unlawfully occupying the applicant’s apartment constituted an interference with the applicant’s right to peaceful enjoyment of her possessions (see Akimova v. Azerbaijan , no. 19853/03, §§ 39-51, 27 September 2007).
Under Article 41 of the Convention the applicant sought, in the absence of restitution of the property in question, compensation in the principal amount of 51,525 United States dollars (USD) which, according to her, constituted the market value of her apartment at the date of submission of her just satisfaction claim, to be increased by 1.3% for each month from the date of submission of her just satisfaction claim until the date of the Court’s decision on just satisfaction. She also sought USD 30,000 in respect of non-pecuniary damage.
Since the question of the application of Article 41 of the Convention was not ready for decision, the Court reserved it and invited the Government and the applicant to submit their written observations on that issue and, in particular, to notify the Court of any agreement they might reach (ibid., § 59, and point 3 of the operative provisions).
By a letter of 17 April 2008 the Government notified the Court that the parties had reached a friendly settlement. The following declaration, signed both by Mr Chingiz Asgarov, Agent of the Republic of Azerbaijan before the Court, and the applicant, was enclosed with the letter: “Following the invitation of the Court to the Government and the applicant to notify of any agreement that they may reach, the Government held direct contacts between the parties in the past weeks with a view to securing a friendly settlement of the matter. That being the case, the Government hereby wishes to express its acknowledgment of the unreasonable duration of the domestic proceedings in which the applicant was involved. This conclusion was also adopted by the Plenum of the Supreme Court of the Republic of Azerbaijan in its decision of 21 January 2008, in which it quashed the judgments of the lower instance courts in the present case in the part concerning the delay in enforcement of the judgment. Consequently, the Government of the Republic of Azerbaijan are ready to pay 10,000 New Azerbaijani manats (AZN) to Ms Valentina Akimova with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”
Enclosed with the Government’s letter of 17 April 2008 was also the following declaration signed by the applicant: “I, Valentina Akimova, inform the Court that the decision of the Plenum of the Supreme Court of the Republic of Azerbaijan of 21 January 2008 was enforced on 14 March 2008. I also note that the Government of the Republic of Azerbaijan are prepared to pay me the sum of 10,000 New Azerbaijani manats (AZN) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Azerbaijan in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”
By a letter of 24 April 2008 the Court requested the applicant to confirm the authenticity of her declaration submitted by the Government.
On 12 June 2008 the Court received the following declaration signed by the applicant’s representative: “In reply to your letter dated 24 April 2008 regarding the friendly settlement of the above case I would like to inform you that the applicant has accepted the terms of the agreement submitted by the Government to the Court.” THE LAW
Following its principal judgment the Court has been informed that a friendly settlement has been reached between the Government and the applicant with respect to the latter’s claims under Article 41 of the Convention.
In addition, the Court has regard to the fact that, following the decision of the Plenum of the Supreme Court of 21 January 2008, the applicant’s possession of her apartment was restored on 14 March 2008.
Having regard to its terms, the Court finds the agreement reached by the parties equitable within the meaning of Rule 75 § 4 of the Rules of Court and that it is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court). Consequently, it takes formal note of the agreement and considers it appropriate to strike the case out of the list pursuant to that provision.
Accordingly, the case should be struck out of the list.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
Decides to strike the case out of the list. Done in English, and notified in writing on 9 October 2008, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. André Wampach Christos Rozakis Deputy Registrar President