ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7867/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea dată în ședința publică din data de 11 februarie 2004, în dosarul nr. 782/2003, Judecătoria Vălenii de Munte a dispus disjungerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de O.A. și O.S. Cererea a fost înregistrată la nr. 347/2004-Judecătoria Vălenii de Munte . Prin cererea formulată s-a solicitat în contradictoriu și cu D.E. să se constate că O.A. și O.S. au dobândit dreptul de proprietate pe calea uzucapiunii asupra terenului în suprafață de 1400mp situat în Vălenii de Munte, la punct sub Mlaștină și asupra terenului în suprafață de 1450mp, de la G.A., moștenitoare fiind D.E.

situat în punctul „Moară” în Vălenii de Munte. Prin sentința civilă nr. 1821 din 14 decembrie 2004 Judecătoria Vălenii de Munte a respins acțiunea ca nefondată. Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții criticând-o ca nelegală și netemeinică. La termenul de judecată din 29 martie 2005 tribunalul a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a instanței având în vedere că obiectul cauzei este reprezentat de constituirea unui drept de proprietate asupra unui teren, acțiunea disjunsă de acțiunea principală ce a avut ca obiect ieșirea din indiviziune. Tribunalul a concluzionat că apelul formulat împotriva sentinței Judecătoriei Vălenii de Munte nu se încadrează în prevederile art. 2 pct. 2 C. proc.

civ. și potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ. competența materială în soluționarea apelului revine Curții de Apel Ploiești, declinând competența prin decizia civilă nr. 292/2005. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploiești sub nr. 4046/2005, intimata D.E. formulând o cerere de aderare la apelul reclamanților, cerere care nu are rezoluția de primire a judecătorului. Prin decizia nr. 914 pronunțată în ședința publică din 21 iunie 2005 Curtea de Apel Ploiești a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu de instanță și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Prahova; constatând conflictul negativ de competență. Curtea de Apel Ploiești a reținut că obiectul litigiului dedus judecății este o acțiune în constatare disjunsă de acțiunea de partaj succesoral și al cărui obiect are o valoare de până la 1 miliard și în consecință a calificat calea de atac drept recurs, conform art. 282 1 C. proc.

civ., competența de soluționare a acestuia revenind tribunalului. Soluționând conflictul negativ de competență în temeiul art. 22 C. proc. civ. instanța ierarhic superioară reține următoarele considerente: Reclamanții au formulat o acțiune în uzucapiune care este o acțiune reală, uzucapiunea fiind un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Acțiunea a fost disjunsă de partajul succesoral, formându-se un nou dosar, putând fi considerată cerere introdusă pe cale principală. Acțiunea în uzucapiune este evaluabilă în bani și de aceea timbrajul se calculează la valoarea imobilului cu privire la care poartă acțiunea, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 cu modificările și completările ulterioare.

Cu certificatul nr. 10257 din data de 22 octombrie 2002 emis de Primăria Vălenii de Munte s-a făcut dovada faptului că imobilul are o valoare impozabilă de 173.323.186 lei. Fiind un litigiu în materie civilă al cărui obiect are o valoare de până la 1 miliard hotărârea judecătorească dată în primă instanță în cererile introduse pe cale principală nu sunt supuse apelului conform art. 282 1 alin. (1), C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 40 din Legea nr. 219/2005. Conform art. 2 pct. 3 C. proc. civ. tribunalele judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 22 C. proc.

civ. stabilește competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE: Stabilește competența soluționării recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1821 din 14 decembrie 2004 a Judecătoriei Vălenii de Munte în favoarea Tribunalului Prahova. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2005.