ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.05.2017

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 918/2017

HOTĂRÂRE
25.05.2017
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 918/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 918/2017

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 756/A din 7 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta A. și de pârâta B. împotriva sentinței nr. 493 din 21 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat recurs, ce face obiectul prezentului dosar.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, și repartizat completului C5 la data de 8 martie 2017.

La data de 16 martie 2017 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, care a fost însușit de membri completului de judecată, iar la data de 30 martie 2017 s-a dispus comunicarea raportului către părțile în litigiu.

Conform dovezilor aflate la filele 25 și 26 din dosar, raportul a fost comunicat părților la data de 7 aprilie 2017.

Părțile nu au depus punct de vedere la raport.

Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 35 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România:

„(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului”.

De asemenea, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevede că „sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs”.

Coroborând prevederile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în cauze întemeiate în drept pe prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt definitive în apel și deci nu mai sunt supuse căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, precum și față de împrejurarea că hotărârea atacată este definitivă, fiind pronunțată în recurs, se constată că decizia recurată nu mai este supusă căii de atac recursului.

Având în vedere textele legale invocate, precum și considerentele arătate mai sus, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat în cauză.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 756/A din data de 07 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-06-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1154/2017
Decizia nr. 1154/2017 Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recur
ÎCCJ 2019-04-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 752/2019
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România: "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3008/2018
. Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, act normativ incident raportului litigios, potr
ÎCCJ 2016-09-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 529/2017
dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată cu contestație. În speță, decizia nr. 397 din 22.04.2016 a Curții de Apel București, împotriva căreia reclamanta A. a formulat contestația în anulare,
ÎCCJ 2017-05-03
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 765/2017
. 1633R din 17 iunie 2013 ale Tribunalului București, secția a III-a civilă, a deciziei civile nr. 2660R din 07 octombrie 2011 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, precum și a sentinței civile nr. 7845 din 27 octombrie 2010 a Jude
Sursă