ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4082/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 30.03.2015, sub nr. x/86/2015, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava și Administrația Fondului pentru Mediu București a solicitat obligarea acestora la restituirea sumei de 5.456 RON reprezentând contravaloarea timbrului de mediu, precum și dobânda fiscală calculată de la data plății până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 1595 din 10 septembrie 2015, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal - a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele DGRFP Iași - AJFP Suceava și Administrația Fondului pentru Mediu București; a obligat prim pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 5.456 RON reprezentând timbru de mediu plătit cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului marca B., dobânda legală calculată conform art. 120 alin. (7) C. proc. fisc., începând cu data de 16.01.2014, precum și a sumei de 290 RON reprezentând cheltuieli de judecată; a obligat pârâta Administrația Fondului pentru Mediu București să pună la dispoziția organelor fiscale sumele de mai sus, în vederea efectuării plății prin unitatea Trezoreria Statului.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, criticând-o pentru nelegalitate.

Hotărârea primei instanțe ce face obiectul recursului

Prin încheierea din 1 februarie 2016, Curtea de Apel Suceava a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății recursului formulat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauzele C-235/2015 și C-236/2015 privind întrebarea preliminară adresată de Curtea de Apel Constanța referitoare la compatibilitatea art. 4 lit. d) din O.U.G. nr. 9/2013 cu dreptul Uniunii.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri, recurentul A. a declarat recurs, considerând că instanța de recurs a dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 413 alin. (1) din C. proc. civ.

În opinia recurentului, în speța de față nu sunt aplicabile prevederile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., care precizează expres necesitatea ca obiectul unei alte judecăți să îl constituie existența sau inexistența unui drept, or CJUE nu se pronunță cu privire la existența sau inexistența unui drept, doar analizează actul normativ intern contestat.

Cu privire la fondul recursului

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul formulat este lipsit de interes.

Prin încheierea din data de 1 februarie 2016, față de împrejurarea că din interpretarea per a contrario a art. 4 lit. d) din O.U.G. nr. 9/2013 rezultă că legea națională scutește de la obligația de plată a timbrului de mediu o categorie de autovehicule similare naționale, care sunt "produse naționale" în sensul articolului 110 TFUE, respectiv cele în privința cărora anterior nu s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, sarcini fiscale declarate incompatibile cu dreptul Uniunii, deoarece Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată de Curtea de Apel Constanța cu două cereri prin care se solicită verificarea, pe cale de interpretare, a compatibilității art. 4 lit. d) din O.U.G. nr. 9/2013 cu dreptul Uniunii, fiind înregistrate cauzele C-235/15 (Bosneagă c. România) și C-236/15 (Antoci c. România), Curtea de Apel Suceava a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății recursului formulat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauzele C-235/2015 și C-236/2015.

Potrivit art. 413 alin. (2) C. proc. civ.: Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendare a devenit definitivă".

Curtea are în vedere soluția pronunțata deja de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Budișan C-586/14 (Hotărârea din 09.06.2016) care a statuat că norma europeană (ex-comunitară) trebuie interpretată în sensul că se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii. Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene anterior menționată are putere obligatorie atât pentru instanța de trimitere cât și pentru celelalte instanțe

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu mai subzistă motivele suspendării judecății cauzei, nemaifiind necesară analizarea motivelor invocate de recurentul A., care solicită tocmai casarea încheierii în sensul continuării judecării pricinii, calea de atac fiind lipsită de interes.

De altfel, Curtea de Apel Suceava a și solicitat restituirea dosar nr. x/2015, în care a fost pronunțată Decizia nr. 1041 din 3 octombrie 2016 în sensul respingerii ca nefondat a recursului declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava împotriva sentinței nr. 1595 din 10 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Suceava.

Soluția instanței de recurs

Pentru toate considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge recursul, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva încheierii din 1 februarie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2017.