ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7620/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

în judecată

Prin plângerea contravențională înregistrată

pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 30 ianuarie 2012, petentul M.N. a

solicitat în contradictoriu cu intimatul Compania Națională de Autostrăzi și

Drumuri Naționale din România S.A. - C.E.S.T.R.I.N. București anularea

procesului-verbal seria R12 nr. 000482.

generat conflictul negativ de competență

Prin Încheierea din

11 aprilie 2013, Judecătoria Cornetu a dispus scoaterea cauzei de pe rol în

temeiul art. III coroborat cu art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013,

trimițând dosarul pe cale administrativă Judecătoriei Brăila, apreciind că

aceasta este competentă să judece cauza.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Judecătoria Cornetu a avut în vedere faptul că la data de 15

februarie 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru

degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă prin care s-a

modificat competența în privința plângerilor contravenționale având ca obiect

plata rovinietei, competente fiind instanțele de la domiciliul/sediul

contravenientului, iar nu cele de la locul săvârșirii faptei.

Prin Sentința nr.

5785 din 23 septembrie 2013 Judecătoria Brăila a admis excepția de necompetență

materială a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Cornetu.

Instanța a constatat

că plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu

la data de 30 ianuarie 2012, anterior intrării în vigoare a noului C. proc.

civ., fiind supusă, din punctul de vedere al instanței, vechii reglementări,

respectiv potrivit art. 24 din noul C. proc. civ. care are aplicabilitate

generală. Prin urmare, norma de competență se aplică numai plângerilor

contravenționale înregistrate după data de 15 februarie 2013.

Ivindu-se conflictul

negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu

art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

și de drept relevante.

Înalta Curte

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (2), art. 21, art.

22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în

raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

În fapt, se reține că

la data de 11 ianuarie 2012 a fost întocmit de către un agent constatator din

cadrul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.

Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică Cestrin procesul verbal de

contravenție seria R12 nr. 0027744, prin care s-a reținut săvârșirea de către

contestator a contravenției constând în aceea că a circulat cu autovehiculul cu

nr. de înmatriculare nr. X pe A2 Km 12 + 450m Glina Jud. Ilfov, fără a deține

rovinietă valabilă.

Pentru acest motiv,

s-a aplicat petentului amendă contravențională în cuantum de 250,00 RON în baza

art. 8, alin. (2) din O.G. nr. 15/2002.

Înalta Curte,

constată că prezentul litigiu a fost înregistrat pe rolul instanțelor de

judecată la data de 30 ianuarie 2012, anterior intrării în vigoare a noului C.

proc. civ., ale cărui dispoziții potrivit dispozițiilor art. 24, se aplică

numai proceselor începute după intrarea acestuia în vigoare.

Apreciază Înalta

Curte că este eronată invocarea a dispozițiilor art. 10

1

introdus

prin art. III din Legea nr. 2/2013 potrivit cărora "Prin derogare de la

dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002,

cu modificările și completările ulterioare, plângerea, însoțită de copia

procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în

a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.".

În acest sens, se

reține că dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora

procesele în prima instanța, precum și căile de atac în materia contenciosului

administrativ și fiscal, în curs de judecata la data schimbării, potrivit

dispozițiilor prezentei legi, a competentei instanțelor legal învestite se

judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi, trebuie

interpretate restrictiv, în sensul că se aplică numai situațiilor expres

reglementate în acest articol.

Astfel, textul de

lege expus anterior menționează că modificarea de competență se aplică doar

proceselor în primă instanță, precum și căilor de atac în materia

contenciosului administrativ și fiscal, regula derogatorie prevăzută de acest

articol aplicându-se doar în cazul litigiilor din materia contenciosului administrativ,

din care nu fac parte și litigiile din materie contravențională, având în

vedere că Legea nr. 2/2013 face o distincție clară între cele două tipuri de

litigii, aspect ce reiese chiar din conținutul acesteia legi, din denumirea

Secțiunii a 2-a, intitulată "Modificarea și completarea unor acte

normative în materie contravențională și în materia contenciosului

administrativ și fiscal".

De asemenea, Înalta

Curte reține că prevederile alin. (1) - (4) ale art. XXIII din Legea nr. 2/2013

sunt corelate, între acestea existând o strânsă legătură, scopul legiuitorului

fiind de a aplica procedura de degrevare administrativă doar în ceea ce

privește litigiile aflate în fond la curțile de apel și în recurs la Înalta

Curte de Casație și Justiție, în materia contenciosului administrativ și

fiscal.

Pentru aceste

considerente, se constată că schimbarea de competență realizată prin Legea nr.

2/2013 în ceea ce privește soluționarea plângerilor formulate împotriva

proceselor verbale de contravenție întocmite în baza O.G. nr. 15/2002 nu se

aplică litigiilor în curs de judecată la data intrării acesteia în vigoare,

acestea urmând să fie judecate în continuare de instanța competentă potrivit

art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, și anume de judecătoria de la locul săvârșirii

contravenției.

Cum din

procesul-verbal de contravenție aflat la fila 4 din dosarul Judecătoriei

Cornetu, rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina

petentului este pe A2 Km 12+450m Glina Jud. Ilfov, instanța competentă a

soluționa cauza este Judecătoria Cornetu.

regulatorului de competență

În consecință, având

în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22

alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare

a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe petentul M.N. în contradictoriu cu intimata

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - Centrul de Studii

Tehnice Rutiere și Informatică - Cestrin în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 decembrie 2013.

Procesat de GGC - AM