ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3868/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3868/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 327

din 4 aprilie 2002, Tribunalul București, secția a II-a penală, au fost

hotărâre următoarele:

A respins cererea de

schimbare a încadrării juridice privind pe inculpatul D.M. din art. 215 alin.

(3), (4) și (5) C. pen. și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., în art. 215 alin.

(3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 215 alin.

(1) și (3), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., formulată de reprezentantul parchetului.

În baza art. 334 C. proc.

pen., a dispus schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării agravantei,

prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen. și reținerea dispozițiilor, prevăzute

de art. 215 alin. (1) C. pen., pentru toți inculpații.

În baza art. 215 alin. (1), (3)

și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul O.D.

la 4 pedepse de câte 4 ani închisoare fiecare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

S-a interzis inculpatului

dreptul prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 26, raportat la

art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., același

inculpat a fost condamnat la 2 pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen., s-a

interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. c) pe o perioadă de 4

ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 16 din Legea nr.

87/1994 l-a condamnat pe același inculpat la 2 pedepse de câte 2 ani închisoare

și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., pe o

perioadă de 4 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6

luni sporită cu un an, în final având de executat 5 ani și 6 luni închisoare și

pedeapsa complimentară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C.

pen., pe o perioadă de 4 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus prevenția de la 20 august 1998 la 26 august 1998.

În baza art. 215 alin. (1), (3)

și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul P.V.

la 2 pedepse de câte 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., recurentul va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani

închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a

aplicat pe lângă fiecare pedeapsă principală, pedeapsa complimentară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., pe o perioadă de

4 ani.

În baza art. 215 alin. (1),

(3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat-o pe inculpata M.D.,

la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a

aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complimentară a interzicerii

dreptului, prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 215 alin. (1),

(3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul D.M.

la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

În baza art. 215 alin. (1)

și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., același inculpat a fost condamnat

la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6

luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a

aplicat pe lângă fiecare pedeapsă principală și pe lângă pedeapsa rezultantă

pedeapsa complimentară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C.

pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 26, raportat la

art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., l-a

condamnat pe inculpatul P.C. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art.

71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a

interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 4 ani.

În baza art. 88 C. pen., a

dedus prevenția de la 20 august 1998 la zi.

În baza art. 215 alin. (1),

(3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul

Șt.A. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., pe o

perioadă de 4 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 292 C. pen.,

același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu

aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6

luni închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. c) C.

pen., pe o perioadă de 4 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe

inculpatul H.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26, raportat

la art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din

elementele constitutive ale infracțiunii.

A luat act că părțile

vătămate SC F.P. SRL și SC C. SRL Brașov nu s-au constituit părți civile.

În baza art. 118 lit. d) C.

pen., a confiscat de la inculpatul O.D. sumele obținute în urma săvârșirii

infracțiunilor: 45.391.000 lei, de la inculpatul P.C. suma de 16 milioane lei;

de la inculpatul P.V., suma de 7.716.071 lei și de la inculpatul D.M. suma de

50 milioane lei.

Au fost obligați în solidar

inculpații P.V., O.D. și în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.P.

SRL la plata sumei de 74.327.500 lei și dobânda legală către partea civilă SC C.R.

Olt cu sediul în comuna Redea, Județul Olt.

A fost obligat inculpatul O.D.

în solidar cu SC S.I. SRL la plata sumei de 126.260.000 lei și dobânda legală

către partea civilă SC L.I. SRL cu sediul în București și în solidar cu SC O.I.

SRL la plata sumei de 60.296.100 lei și dobânda legală către partea vătămată SC

A.P. SRL cu sediul în comuna Voluntari.

Au fost obligați în solidar

inculpații O.D., D.M. și M.D. în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC

O.I. SRL la plata sumei de 897.032.070 lei și dobânda legală către partea

vătămată SC A. SRL cu sediul în Timișoara.

Au fost obligați în solidar

inculpații O.D., Șt.A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC L.C.C.

la plata sumei de 1.105.930.000 lei și dobânda legală către partea vătămată SC

G.M.T. SRL cu sediul în București.

A fost respinsă cererea de

instituire a sechestrului asigurător pe bunurile inculpaților O.D. și Șt.A.

formulată de SC G.M.T. SRL

Inculpații au fost obligați

la cheltuieli judiciare către stat.

Instanța de fond, analizând

materialul probator ce a fost analizat în cauză a reținut în sarcina

inculpaților vinovățiile pentru următoarea situație de fapt:

În perioada august 1997 –

noiembrie 1998, inculpații au indus în eroare mai multe societăți comerciale,

de la care au ridicat bunuri în valoare de peste 2,5 miliarde lei, pe care

le-au valorificat, iar banii rezultați au fost însușiți de inculpați.

Modalitatea de comitere a

înșelăciunilor a fost identică în toate cazurile.

Astfel, inculpatul O.D.,

singur sau însoțit de unul dintre inculpați, se prezenta la sediul societății

comerciale și se recomanda ca fiind reprezentantul unei societăți, lăsând

oferte pentru cumpărarea de produse. În realitate, societatea comercială, al

cărei reprezentant afirma inculpatul O.D. că este, își încetase de mult

activitatea, astfel că nu mai avea disponibil în cont.

Modalitatea de plată propusă

de învinuit era fila C.E.C. sau biletul de ordin, scadente la un interval

cuprins între 7 și 20 zile, fie achitarea unui avansa modic, în raport cu valoarea

mărfurilor contractate și emiterea unei file C.E.C. scadentă în intervalele

menționate. Se utiliza această modalitate de plată întrucât societatea în

numele căreia se emitea fila C.E.C. nu avea disponibil în cont, iar pe de altă

parte obținerea acestor termene de grație oferea inculpaților posibilitatea de

a valorifica mărfurile dobândite.

Procedându-se la maniera

arătată au fost înșelate un număr de 7 societăți comerciale; C.E.C. - urile

fără acoperire și biletele la ordin, fiind emise în numele SC M.P. SRL Sighetu

Marmației (asociat unic inculpatul P.V.), SC S.I.E. SRL și O.I. SRL

(administrator inculpatul O.D.), SC O.I. SRL Mogoșoaia (administrator inculpata

D.M. Maria) și SC ANDRE ULAX COM SRL (administrator Șt.A.). C.E.C. - uri fără

acoperire emise în numele SC M.P. SRL Sighetu Marmației.

SC M.P. SRL a fost

autorizată să funcționeze prin sentința penală nr. 253 din 24 decembrie 1993 a

Judecătoriei Sighetu Marmației, fiind înregistrată la Oficiul Registrului

Comerțului din Județul Maramureș, la data de 18 ianuarie 1994, sub nr. J.24/19/1994,

asociat unic și administrator al societății a fost numit inculpatul P.V.

De deschiderea conturilor

s-a ocupat inculpatul O.D.

Deși între SC M.P. SRL și

inculpatul O.D. nu a existat nici-un raport juridic din modul de lucru

stabilit, a rezultat că acesta a acționat ca un asociat cu puteri depline fiind

în realitate administratorul de fapt al societății care realiza activitatea

comercială a acesteia, pentru desfășurarea activității inculpatul O.D. a avut

la dispoziție actele societății, carnete C.E.C., facturiere, delegații,

evidențe fiscale, precum și coli de diferite mărimi, semnate în alb de

inculpatul P.V. și ștampilate cu ștampila societății, utilizate de inculpatul O.D.

atât pentru rezolvarea activității curente de contractare cât și pentru

întocmirea unor documente care să justifice destinația ulterioară a mărfurilor

achiziționate.

Înșelăciunea comisă a

inculpații P.V., O.D. și H.I. în dauna societății C.R. SRL Județul Olt.

În luna iunie 1998,

inculpatul P.V. l-a cunoscut pe martorul G.I. căruia i-a adresat rugămintea de

a-i acorda sprijin în derularea afacerilor comerciale în zona Olteniei, în

sensul depistării de societăți comerciale de la care SC M.P. SRL să

achiziționeze mărfuri.

Una dintre aceste societăți

a fost SC C.R. județul Olt care dispunea de stocuri mari de cereale și era

dispusă să încheie un contract de vânzare – cumpărare cu SC M.P. SRL în

condițiile propuse de inculpați.

În scopul încheierii

contractului, în luna iulie 1998, inculpații O.D., H.I. însoțiți de martorii G.I.

și G.G. s-a deplasat la Redea unde, la data de 22 iulie 1998, s-a încheiat

contractul de vânzare – cumpărare nr. 21, contract semnat pentru SC M.P. SRL de

inculpatul O.D., iar din partea vânzătorului de C.M.

Obiectul contractului îl

constituia achiziționarea de către SC M.P. SRL, în perioada 23 – 26 iulie 1998,

a cantității de 100 tone orz la prețul de 750 lei/kg și 100 tone grâu la prețul

de 1000 lei/kg.

Părțile contractante au

convenit ca plata să se facă printr-o filă C.E.C. emisă de către cumpărător

scadentă în termen de 10 zile de la data ultimei livrări.

Cunoscând faptul că SC M.P. SRL

nu are disponibil în cont inculpatul O.D. a înmânat contabilei R.V. de la SC C.R.,

fila C.E.C. C 028-0001435, emisă de B.C.A., care era semnată și ștampilată în

alb de către inculpatul P.V. s-a convenit ca după livrarea produselor,

funcționarii societății beneficiare să completeze pe fila C.E.C. suma ce urma a

fi achitată.

Pentru ridicarea cerealelor

inculpatul O.D. a completat pentru inculpatul H.I. o delegație și o delegație

de ridicare, folosind pentru aceasta hârtii semnate în alb de către inculpatul P.V.

În baza acestei

împuterniciri, deși avea cunoștință de faptul că SC M.P. SRL, nu putea achita

contravaloarea cerealelor ca urmare a lipsei disponibilului în contul bancar,

inculpatul H.I. a ridicat de la SC C.R. Olt în valoare de 65.332.500 lei și

40.000 kg. grâu, în valoare de 40.000.000 lei pe care le-a transportat și

depozitat într-o comună situată la 14 km de Redea. De aici, o parte din cereale

au fost valorificate, prin intermediul martorilor G.I. și G.G. la Fabrica de

bere A. din Râmnicu Vâlcea, banii rezultați fiind utilizați la achitarea

cheltuielilor de transport și în interesul personal al învinuiților.

Din dispoziția inculpatului O.D.

cantitatea de 41,30 kg orez în valoare de 31.035.000 lei a fost transportată de

către inculpatul H.I. la depozitul de cereale al SC A. Caracal unde a fost

găsită de lucrătorii de poliție și restituită SC C.R.

Inculpații au recurs la

acest mod de depozitare succesivă a cerealelor, înainte de valorificare, pentru

ca partea vătămată, în momentul în care ar fi constatat lipsa disponibilului în

cont să nu-i poată depista în vederea recuperării contravalorii mărfurilor

livrate; de altfel anterior introducerii la plată a filei C.E.C. funcționarii

societății furnizoare au aflat de la o altă societate comercială din comuna

Armășești că SC M.P. SRL nu este solvabilă, motiv pentru care au sistat

livrarea de cereale.

Așa se explică de ce

inculpații nu au intrat în posesia întregii cantități de cereale contractate.

Întrucât din valoarea totală

a cerealelor livrate SC C.R. județul Olt a recuperat 31.035.000 lei;

reprezentând contravaloarea cerealelor restituite în timpul urmăririi penale,

s-a constituit parte civilă cu suma de 93.069.621 lei.

La începutul lunii iulie

1998, inculpatul P.C. le-a propus inculpaților P.V. și O.D. să încheie un

contract cu SC F.P. SRL Scornicești, Județul Olt, oferindu-se să le pună la

dispoziție suma de 12 milioane lei pentru acontare.

Inculpatul P.C. cunoștea

situația financiară a SC M.P. SRL anterior împrumutându-le acestora suma de

bani în valută. Inculpații P.V. și O.D. au acceptat propunerea inculpatului P.C.

precum și condițiile puse de acesta: contractul să fie încheiat numai cu SC F.P.,

iar împrumutul să fie restituit în produse achiziționate, dar valoarea lor să

fie de 16 milioane lei.

La data de 3 iulie 1998,

inculpatul O.D. s-a prezentat la sediul SC F.P. în calitate de reprezentant al SC

M.P. SRL și a încheiat cu reprezentanții acesteia un contract având obiect

furnizarea cantității de 20 tone conserve de carne lunar. În aceeași zi, în

baza facturii fiscale 0163252/1998 SC F.P. SRL a livrat conserve de carne în

valoare de 79.107.072 lei.

Inculpatul O.D. semnând

factura menționată, a achitat suma de 10.000.000 lei din banii împrumutați de

inculpatul P.C., iar pentru diferență a completat fila C.E.C. 028 – 0001432

emisă de B.C.A., convenind cu vânzătorul ca dată scadentă 13 iulie 1998.

Completarea filei C.E.C. s-a

făcut în condițiile în care în contul SC M.P. SRL nu exista disponibil bancar,

societatea fiind în interdicție bancară.

Produsele obținute în

condițiile descrise au fost transportate cu autovehiculul condus de martorul M.I.

în București, fiind depozitate la domiciliul martorei S.E. și recepționate la

destinație de către inculpații P.V. și O.D.

Din mărfurile contractate,

inculpatul O.D. în numele SC M.P. SRL a livrat SC K.C. SRL Brașov mărfuri în

valoare de 45.391.984 lei conform facturii fiscale din 11 iulie 1998, iar

restul au fost valorificate fără documente legale de către inculpatul P.V. la

diverse cunoștințe.

Sumele de bani rezultate din

valorificarea conservelor obținute de SC F.P. au fost utilizate de inculpați în

interes personal, astfel încât, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu

suma de 59.107.702 lei.

C.E.C. - uri fără acoperire

și bilete la ordin emise în numele SC S.I.E. SRL București și SC O.I. SRL.

La data de 9 decembrie 1991,

Judecătoria sectorului 3 București a autorizat constituirea SC S.I.E. SRL București,

ai cărei asociați fondatori au fost inculpatul O.D. și cetățenii americani S.A.

și T.S.

Ulterior, în anul 1996, prin

act adițional la contractul și statutul de societate, sediul societății a fost mutat

în București. Pe lângă calitatea de administrator în cadrul SC S.I.E. SRL,

inculpatul O.D. întrunea și calitatea de asociat unic și administrator al SC O.I.

SRL, autorizată să funcționeze prin SC NR. 3123 bis din 25 ianuarie 1994 a

Tribunalului București și înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J.40.4240

din 8 martie 1994. Sediul social al acestei societăți a fost identic cu al SC I.E.

SRL, respectiv, str. Lotrioara.

Profitând de această

împrejurare, inculpatul O.D. a comis în maniera arătată, alte infracțiuni de

înșelăciune, C.E.C. - urile fără acoperire sau bilete la ordin fiind emise în

numele celor două societăți la care era administrator.

Înșelăciunea comisă de

inculpatul O.D. în dauna SC O.I. SRL București.

La data de 26 august 1997,

în calitate de administrator al SC S.I.E. SRL, inculpatul O.D. a încheiat cu SC

L.I. SRL, contractul nr. 1502, având ca obiect vânzarea eșalonată a 300.000

bucăți saci polipropilenă, la prețul de 1070 lei/buc.

Părțile contractante au

convenit ca plata să se facă de cumpărător prin ordin de plată în maxim 10 zile

de la ridicarea mărfii.

În baza acestui contract, cu

factura nr. 4589081 din 26 iulie 1997, inculpatul O.D. a ridicat cantitatea de

100.000 saci în valoare de 126.260 lei.

Pentru valorificarea lor,

inculpatul O.D. a apelat la ajutorul martorilor I.M. și I.M., cu care convenit

ca, în urma valorificării să-i ofere un comision, convenție care nu s-a

materializat în nici un act.

Conform înțelegerii,

inculpatul O.D. a transportat la sediul R. SRL din Nanov, județul Teleorman,

57.500 saci, pe care i-a lăsat în custodia martorului D.I., loc care îi fusese

indicat de martorul I.M.

Din această cantitate, la

data de 5 septembrie 1997, martorul I.M. a ridicat și valorificat cu prețul de

13.200.000 lei cantitatea de 20.000 saci.

Suma rezultată din

valorificare a fost utilizată de martor în interes personal, fără a înmâna

inculpatului comisionul convenit.

La data de 9 septembrie

1997, din aceeași cantitate au fost ridicați de către martorul I.M., 35.000

saci și predați SC R. SRL Galați, împrejurare comunicată și inculpatului O.D.

Întrucât SC R. SRL nu a achitat contravaloarea sacilor primiți în condițiile

arătate, inculpatul O.D. i-a recuperat și transportându-i în București, unde

i-a valorificat banii obținuți, utilizându-i în interes personal. Aceeași

destinație au primit-o atât restul de marfă cât și banii obținuți din

valorificarea acesteia. inculpatul O.D. neachitând societății furnizoare nici o

sumă de bani. Expirând termenul limită pentru achitarea mărfii livrate SC L.I. SRL

a solicitat inculpatului în mai multe rânduri achitarea debitului, iar în

condițiile în care acesta nu a dat curs solicitărilor, la data de 25 septembrie

1997, s-a adresat Judecătoriei sectorului 2 pentru notificarea și somarea

debitorului la plata sumei de 126.260.000 lei, sumă cu care s-a și constituit

parte civilă în timpul urmăririi penale.

Pentru a justifica în fața

societății furnizoare neplata mărfurilor ridicate, inculpatul O.D. a întocmit o

serie de acte la data de 17 septembrie 1997 dată la care SC L.I. SRL a

solicitat pentru prima oară achitarea datoriei, i-a trimis acesteia un fax prin

care solicita returnarea celor 100.000 saci livrați la 26 august 1997, din

cauza dificultăților pe care le întâmpina la valorificarea lor, la 2 octombrie 1997

trimite un nou fax prin care comunică faptul că marfa livrată la 26 august 1997

face obiectul unui litigiu cu societatea la care a fost lăsată în custodie,

litigiu care se află în atenția organelor de urmărire penală.

În realitate, inculpatul

formulase plângere împotriva martorului I.M., solicitând restituirea

contravalorii celor 57.000 saci predați acestuia, din care, practic, acesta

recuperase 35.000 saci.

În cauză, s-a dispus

scoaterea de sub urmărire penală față de I.M., sub aspectul comiterii

infracțiunii de înșelăciune, pentru recuperarea diferenței de 200.000 saci,

învinuitul urmând a promova o acțiune civilă, nematerializată ulterior de

acesta; la data de 29 septembrie 1997 (data la care s-a făcut notificarea la

Judecătoria sectorului 2 București), inculpatul O.D. a întocmit factura nr. 2752163

din 25 septembrie 1997, prin care se certifica livrarea a 42.500 saci în

valoare de 54.162.000 lei către SC S. SRL din localitatea Costiui, județul

Maramureș.

Cercetările efectuate în

cauză au evidențiat că SC S. SRL și-a încetat activitatea din anul 1996 și nu

au avut în dotare un autovehicul cu numărul de înmatriculare înscris în

factură.

Administratorul societății,

P.V. a confirmat faptul că, pe inculpatul O.D. l-a cunoscut, în anul 1997, prin

intermediul inculpatului P.V., dar nu a încheiat cu acesta nici un fel de

afaceri, factura menționată fiindu-i necunoscută. Pe de altă parte, inculpatul O.D.

cu prilejul confruntării sale cu martorul P.V. a declarat că mărfurile au fost

facturate unei alte persoane, al cărui nume nu-l cunoștea, dar care s-a recomandat

ca administrator al SC S. SRL Costiui, Maramureș.

Prin toate acestea, inculpatul

O.D. a încercat să acrediteze ideea că nu și-a respectat obligația contractuală

de plată a prețului, datorită faptului că a livrat marfa unor societăți

comerciale care nu i-a achitat contravaloarea ei pentru ca la o eventuală

plângere să se apere prin faptul că este un litigiu comercial, datorat unor

cazuri de forță majoră. În realitate, este vorba de o faptă penală, întrucât

inculpatul a cunoscut din momentul încheierii contractului că SC S.E. SRL nu

avea în cont disponibilul necesar pentru achitarea mărfurilor contractate.

Înșelăciunea comisă de

inculpatul O.D. în dauna SC A.P. SRL Voluntari.

La data de 28 iulie 1998,

inculpatul O.D., în calitate de administrator al SC O.I. SRL București, a

încheiat cu SC A.P. SRL Voluntari, reprezentată de administratorul E.E.,

contractul nr. 14, având ca obiect vânzare-cumpărarea cantității de 800 tone

orz la prețul de 650 lei/kg.

S-a stabilit drept condiție

de livrare, franco depozit furnizor S. Slatina, Județul Olt, iar ca termene de

livrare 500 tone pe perioada 29 - 31 august 1998; 30 tone între 10 - 13 august

1998.

Părțile contractante au

stabilit ca plata să se facă prin bilet la ordin scadent la 10 zile de la

livrarea produselor, deși inculpatul O.D. avea cunoștință de faptul că

societatea al cărui asociat unic și administrator era, nu avea în cont

disponibilul necesar.

Conform clauzelor

contractuale, SC A.P. SRL Voluntari a livrat în baza facturilor nr. 265756 din 28

iulie 1998 și nr. 0265761 din 15 august 1998 cantitate de 730.000 kg orz, în

valoare de 629.398.000 lei.

Pentru această sumă, la data

de 28 iulie 1998, inculpatul O.D. a emis un bilet la ordin, scadent la data de

24 august 1998. La scadență, societatea vânzătoare a introdus la plată biletul

la ordin, dar B.I.R., sucursala București, unde plătitorul avea deschis contul,

a acceptat la plată numai suma de 255.000 lei cât avea disponibil în cont SC O.I.

SRL și a refuzat  la plată diferența de 629.143.000 lei.

Din orzul contractat,

inculpatul O.D. a livrat 226.600 kg la Fabrica de bere SC H.I. din Hațeg, iar

diferența a fost lăsată în depozitele închiriate din localitatea Curtișoara și

Circea, intenționând să le valorifice la Fabrica de bere A. din Râmnicu Vâlcea.

În cursul urmăririi penale

au fost restituite părții vătămate cantitățile de orz depozitate în vederea

valorificării și au fost virate în contul acesteia sumele de bani datorate de

SC H.I. Hațeg, astfel încât a rămas nerecuperată numai suma de 60.296.101 lei,

sumă cu care SC A.P. SRL Voluntari nu s-a constituit parte civilă.

Infracțiunile de evaziune

fiscală comise de inculpatul O.D. în calitate de administrator al SC O.I. SRL

și SC S.I.E. SRL.

Cercetările efectuate atât

de Garda Financiară cât și de lucrătorii de poliție au evidențiat faptul că

cele două societăți la care inculpatul O.D. era administrator, respectiv SC O.I.

SRL și SC S.I.E. SRL nu mai funcționau la sediul declarat din București, de la

începutul anului 1997, când expirase contractul de închiriere al spațiului.

Schimbarea sediului social nu a fost comunicată de inculpat organelor fiscale,

împiedicând astfel verificarea evidențelor contabile ale celor două societăți

și încălcând prevederile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 87/1994.

Deși inculpatul a declarat

că personal a ținut evidența contabilă a celor două societăți comerciale, nu a

putut-o prezenta organelor de control, ceea ce conduce la ideea inexistenței

unei astfel de evidențe și reprezintă o încălcare a prevederilor art. 11 alin.

(2) din Legea nr. 82/1991.

C.E.C. - urile fără

acoperire și biletele la ordin emise în numele SC O.I. SRL Mogoșoaia.

SC O.I. Mogoșoaia a fost

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J.40.1626 din 15

ianuarie 1993, având inițial un număr de cinci asociați, cetățeni români.

Ulterior, au avut loc

modificări în structura asociaților și statutului societății, astfel încât, de

la 1 octombrie 1995, asociat unic al acesteia a devenit inculpata M.D. Sediul

social a fost stabilit la Mogoșoaia. La data de 17 ianuarie 1997, a

împuternicit pe inculpatul D.M. să efectueze o parte din activitățile specifice

administratorului, acte de administrare curentă, operațiuni bancare, sens în

care i-a acordat drept de semnătură în bancă, încheierea, modificarea și

rezilierea de contract de orice persoană fizică sau juridică.

În această calitate,

inculpatul D.M. l-a contactat pe inculpatul O.D., solicitându-i sprijin în

contractarea de carne în vederea valorificării, fiind convins că acesta,

datorită prestanței pe care o are (fost diplomat de carieră), cu ușurință îi

poate convinge pe viitorii parteneri de afaceri cu privire la bonitatea firmei

pe care o reprezenta.

Înșelăciunea săvârșită de

inculpatul O.D., D.M. și M.D. în dauna SC A. SRL Timișoara.

La data de 14 iulie 1998, în

calitate de reprezentant al SC O.I. SRL deși nu exista un act înscris în acest

sens, inculpatul O.D. a încheiat contractul nr. 43 cu SC A. SRL Timișoara

reprezentat de directorul G.F.

Obiectul contractului îl

constituie vânzarea-cumpărarea de carne de porc la prețul de 16.500 lei/kg fără

TVA.

Părțile contractante au

convenit ca recepția mărfii să fie făcută la sediul vânzătorului, după

încărcarea în mijlocul de transport pe baza recepției cantitative și

calitative.

De asemenea, au convenit ca

plata mărfii să se facă de cumpărător în termen de 7-10 zile de la data

emiterii facturii de către vânzător.

În derularea contractului,

conform facturilor nr. 599612, 599616, 599167 din 15 și 16 iulie 1998, SC A. SRL

Timișoara a livrat SC O.I. SRL Mogoșoaia cantitatea de 48.978 lei carcasă de

porc, în valoare de 897.032.070 lei care ulterior a fost valorificată de către

inculpați, iar banii rezultați au fost folosiți în interes personal. Pentru

plata cărnii contractate, inculpatul O.D. a predat societății vânzătoare fila C.E.C.

A 028-007678 în sumă de 897.032.070 lei – emisă de SC O.I. SRL și semnată de

inculpatul D.M. cu termen scadent la 27 iulie 1998.

În momentul emiterii și

predării filei C.E.C. atât inculpatul O.D. și inculpații M.D. și D.M. cunoșteau

faptul că societatea emitentă nu avea disponibil în contul deschis la B.C.A., sucursala

București.

Acesta a fost și motivul

pentru care fila C.E.C. a fost refuzată, la plată la data de 3 august 1998,

când a fost introdusă la plată de către SC A. SRL Timișoara.

În aceste condiții, reprezentanții

părții vătămate au contactat telefonic pe inculpați, solicitându-le plata

mărfii livrate, dar au fost amânate sub diverse pretexte, până când au încetat

să mai răspundă la numerele de telefon comunicate în momentul încheierii

contractului.

În scopul sustragerii de la

eventualele verificări inculpata M.D. a cesionat părțile sociale deținute la SC

O.I. SRL Mogoșoaia, martorului P.D. care prin act adițional la contractul de

societate a devenit noul administrator, iar sediul social a fost stabilit în

București.

Verificările efectuate în

cauză au stabilit că la noua adresă nu funcționează nici o societate

comercială, iar locatarul P.D. care în acte figurează ca administrator, este o

persoană handicapată, suferind de oligofrenie, care nu a încheiat nici un fel

de acte în legătură cu SC O.I. SRL Mogoșoaia și care nu a posedat un act de

identitate cu datele înscrise în contractul de cesiune.

De altfel, un astfel de

buletin de identitate, așa cum a rezultat din verificările efectuate nu a fost

eliberat de nici o unitate de poliție de pe raza municipiul București.

După cesionarea părților

sociale, inculpata M.D. și inculpatul D.M. au dispărut de la domiciliu fiind

dați în urmărire generală.

Înșelăciunea săvârșită de

inculpatul M.D. în dauna SC C. SRL Brașov.

Între inculpatul D.M. și

martorul D.M. s-au derulat mai multe afaceri în urma cărora inculpatul a

contractat mai multe datorii față de acesta.

Pentru achitarea datoriilor,

deși se afla în interdicție bancară datorită emiterii unor C.E.C. - uri fără

acoperire, la 23 noiembrie 1998, inculpatul i-a înmânat martorului un bilet la

ordin pentru suma de 50 milioane lei pe care l-a ștampilat, semnat și avalizat,

scadent la 3 decembrie 1998, precizând că poate să-l introducă oricând în

circuitul bancar.

Biletul la ordin emis în

numele SC O.I. SRL Mogoșoaia al cărui împuternicit era, iar inculpatul a ascuns

beneficiarului ordinului situația financiară a societății.

Ulterior, martorul D.M. a

convenit cu directorul general al SC C. SRL Brașov – S.I., să-i înmâneze biletul

la ordin în schimbul unui ordin de compensare (bon de energie) în valoare de 50

milioane lei.

Acest schimb a fost generat

de faptul că debitorii SC C. SRL Brașov își achitase datoriile numai cu bonuri

de energie, astfel încât societatea era în criză de lichidități.

Fiind introdus la plată,

biletul la ordin emis de inculpatul D.M. a fost refuzat la plată de către B.C.A.,

datorită lipsei disponibilului în conturile societății.

Înșelăciunea săvârșită de

inculpatul Șt.A. și inculpatul O.D. prin C.E.C. - uri fără acoperire emise în

numele SC A.U.C. SRL în dauna SC G.M.T. SRL.

Inculpatul Șt.A.,

administrator al SC A.U.C. SRL l-a contactat pe inculpatul O.D., propunându-i

să-l ajute la încheierea unor contracte cu diverse societăți comerciale,

întrucât acesta din urmă datorită prestanței, studiilor superioare și

relațiilor personale reușea să convingă cu ușurință partenerii de afaceri de

seriozitatea și bonitatea firmei pe care o reprezenta.

În materializarea acestei

înțelegeri cei doi inculpați s-au prezentat la sediul SC G.M.T. SRL unde au

negociat cu administratorul acesteia, N.V. la încheierea unui contract, având

ca obiect vânzarea-cumpărarea cantității de 1000 tone porumb boabe și 300 tone

orz furajer, depozitate în Portul Constanța și C. Giurgiu, S. Chiriacu.

Conform prevederilor

contractului în baza facturilor nr. 7507308 și nr. 7507309 din 6 mai 1998, SC G.M.T.

SRL a livrat SC A.U.C. SRL cantitățile contractate.

Pentru marfa livrată

inculpații au înmânat reprezentanților societății vânzătoare file C.E.C.

01900000432, pentru suma de 361.120.000 lei și D 019 00000433, pentru suma de

744.210.000 lei completate de inculpatul O.D. și semnate, ștampilate de

inculpatul Șt.A., deși ambii cunoșteau faptul că societatea nu are în cont

disponibil necesar.

Pentru câștigarea încrederii

părții vătămate în cazul în care ar fi verificat bonitatea societății

inculpații au solicitat și au obținut acceptul acesteia ca filele C.E.C. să fie

introduse la plată după un interval de 10-15 zile de la livrare, obținerea

acestui termen de grație, le dădea posibilitatea inculpaților de a vinde

cereale și de la alimenta contul societății.

Contrar acestor

posibilități, inculpații au procedat la vânzarea mărfii sub prețul e achiziție,

obținând în schimb sume de bani în numerar, pe care le-au utilizat în interes

personal.

La data de 15 mai 1998,

inculpatul Șt.A. s-a prezentat la sediul B.I.R. – S.M.B. unde societatea

administrată de acesta își avea deschis contul și a declarat pierderea filelor C.E.C.

seria D 019 de la nr. 00000428 până la nr. 00000450 cu mențiunea ca cele

purtând numerele de la 00000428 până la 00000437 au fost semnate în alb. Odată

cu această sesizare inculpatul a depus și dovada publicării pierderii filelor C.E.C.

și două ștampile aparținând SC A.U.C. SRL.

În aceste condiții, filele C.E.C.

introduse la plată de către partea vătămată, la scadență au fost refuzate la

plată de către B.I.R. datorită lipsei disponibilului în contul societății

emitente și datorită faptului că aceste file au fost declarate pierdute.

Întrucât SC G.M.T. SRL nu a

recuperat contravaloarea cerealelor livrate SC A.U.C. SRL s-a constituit parte

civilă cu suma de 1.105.930.000 lei.

După comiterea

inculpațiunilor, inculpatul Șt.A. a dispărut de la domiciliu, fiind dat în

urmărire generală.

Împotriva soluției de fond,

mai sus arătată au declarat apeluri în termenul prevăzut de lege, parchetul de

pe lângă Tribunalul București, precum și inculpații Șt.A., O.D. și D.M.

Apelul declarat de parchet

vizează nelegala și netemeinica achitare a inculpatului H.I., precum și

cuantumurile prea mici ale pedepselor ce au fost aplicate în cauză.

Apelurile declarate de

inculpați vizează constatarea că în mod greșit s-a stabilit la fond vinovăția,

cu solicitarea de a se pronunța achitarea pentru lipsa intenției în comiterea

faptelor.

Curtea de Apel București,

secția I penală, examinând actele și lucrările dosarului, prin decizia penală nr.

741/ A din 20 noiembrie 2002, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă

Tribunalul București.

A desființat parțial

sentința penală nr. 327 din 4 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul București -

Secția II Penală și rejudecând în fond:

În baza art. 26, raportat la

art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat

pe inculpatul H.I. la 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de

încercare de 4 ani, conform art. 83 C. pen.

A atras atenția inculpatului

asupra prevederilor art. 83 C. pen.

A descontopit pedeapsa

rezultantă aplicată inculpatului O.D. în pedepsele componente, și anume: 4

pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin.

(1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.; 2 pedepse de câte 4 ani

și 6 luni închisoare potrivit art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (3) și (4)

C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.; 2 pedepse de câte 2 ani închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 16 din Legea nr. 87/1994.

În baza art. 334 C. proc.

pen., a schimbat încadrarea juridică a unei dintre infracțiunile de înșelăciune

(din cele 4 asemenea infracțiuni) ce este reținută la pct. II – 2 din

rechizitoriu, din art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 13 C.

pen., într-o infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C.

pen. și o infracțiune prevăzută de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu

aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 215 alin. (1)

și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpatul O.D. la

4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 282 alin. (1)

și (2) C. pen., a mai condamnat pe același inculpat la 4 ani închisoare, cu

aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., a contopit toate pedepsele aplicate inculpatului O.D. în

cauza de față urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și

6 luni închisoare, sporită cu un an și 6 luni închisoare, adică o pedeapsă

finală de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

A aplicat inculpatului O.D.

și pedeapsa complimentară constând în interdicția de exercitare, pe timp de 4

ani după executarea pedepsei, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

A constatat că inculpatul O.D.

est arestat în altă cauză.

A constatat că inculpații P.V.

și Șt.A. sunt arestați în altă cauză.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței apelate.

A respins, ca nefondate,

apelurile declarate de inculpații Șt.A., O.D. și D.M.

A obligat pe apelanții –

inculpați Șt.A. și O.D. la plata către stat a sumei de câte 950.000 lei

fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 450.000

lei pentru fiecare, reprezentând onorariile pentru asistența juridică acordată din

oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

A obligat pe apelantul –

inculpat D.M. la plata sumei de 500.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

către stat.

A obligat pe intimatul

inculpat H.I. la plata sumei de 950.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

S-a dispus ca onorariile

pentru asistența juridică acordată din oficiu inculpaților – intimați P.V., D.M.

și P.C. să fie suportate din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii au

declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații

Șt.A., O.D., M.D. și D.M.

Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel București a formulat în scris următoarele motive de recurs:

I - greșita încadrare

juridică reținută în raport de infracțiunile de înșelăciune (potrivit motivului

de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.) săvârșite de

inculpați, apreciindu-se incidente în cauză următoarele dispoziții legale, prin

aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen.:

- forma agravantă prevăzută

de art. 215 alin. (2) C. pen., omisă de instanță în raport de toate

infracțiunile de înșelăciune reținute și respectiv, cu privire la încadrarea juridică

dată faptelor tuturor inculpaților. Excepție face infracțiunea reținută la

punctul II – 1 din rechizitoriu în sarcina inculpatului O.D., în raport de care

încadrarea juridică corectă este cea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C.

pen.

- cu privire la fapta

reținută în sarcina inculpatului D.M. (la punctul III – 2 din rechizitoriu),

întrucât infracțiunea de înșelăciune s-a comis prin emitere de bilet la ordin,

sunt incidente în cauză și prevederile art. 282 alin. (1) și art. 282 alin. (2)

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., alături de prevederile art. 215 alin. (1),

(2) și (3) din același cod.

- în sensul de mai sus, în

raport de faptele comise de inculpatul O.D. (menționate la punctul II – 2 din

rechizitoriu), încadrarea juridică corectă este cea prevăzută de art. 282 alin.

(1) și art. 282 alin. (2), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., alături de

prevederile de la art. 215 alin. (1), (2) și (3) din același cod.

II. – în mod greșit s-a

dispus aplicarea inculpatului O.D. a pedepsei complementare a interzicerii unor

drepturi, prevăzute de art. 64, raportat la art. 65 C. pen., după aplicarea

pedepsei rezultante.

III. – instanța a soluționat

în mod greșit latura civilă a cauzei astfel: s-a omis obligarea în solidar a

inculpatului H.I., condamnat în apel pentru infracțiunea prevăzută de art. 26,

raportat la art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu coinculpatul P.V. și O.D.

și partea responsabilă civilmente SC M.P. SRL, la plata sumei de 74.327.500

lei, precum și a dobânzii legale aferente, către partea civilă SC C.R. Olt SRL

Procurorul a susținut, în

principal, motivele de recurs formulate în scris și depuse la dosar,

reformulând oral în ședință primul motiv de recurs la care a adăugat faptul că

greșit inculpații au fost condamnați pentru infracțiunea prevăzută de art. 282 alin.

(1) și (2) C. pen., întrucât C.E.C. - urile și ordinele de plată nu erau

materialmente falsificate, folosirea lor a constituit doar mijlocul fraudulos

prevăzut de art. 215 alin. (2) C. pen. De asemenea, procurorul a mai adăugat că

greșit a fost condamnat inculpatul Șt.A., pentru infracțiunea prevăzută de art.

292 C. pen., întrucât banca nu este o unitate dintre cele prevăzute de art. 145

C. pen. și în consecință se impune a fi achitat în temeiul dispozițiilor art. 11

pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Totodată, procurorul a

arătat că înțelege să renunțe la susținerea punctului II din recursul scris al

parchetului.

Cu privire la motivul III

din memoriul de recurs procurorul a susținut acest motiv astfel cum a fost

motivat în scris.

Concluziile părților asupra

recursurilor declarate au fost consemnate în detaliu în încheierea de ședință

de la termenul din 19 mai 2005, încheiere ce face parte integrantă din prezenta

decizie.

Înalta Curte, examinând

actele dosarului apreciază recursurile declarate de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel București și inculpații Șt.A., O.D., D.M., S.M. (fostă M.D.) ca

fiind întemeiate pentru considerentele ce se vor arăta.

Analizând cererea de

repunere în termenul de recurs formulată de inculpata S.M. (fostă D.M.), Înalta

Curte consideră că aceasta este fondată, iar critica referitoare la greșita

citare este întemeiată. Inculpata a fost cercetată în lipsă de organul de

urmărire penală. Pe parcursul urmăririi penale a fost citată la adresa din

Valea Parcului, comuna Mogoșoaia (această adresă fiind cea care rezultă din

actele societății comerciale SC O.I. SRL a cărei asociat unic și administrator

era inculpata), precum și din declarația autentificată), constatându-se că se

sustrage de la urmărirea penală.

La instanța de fond

(Tribunalul București), inculpata nu a fost prezentă la nici un termen, fiind

citată greșit în str. Parcului în loc de str. Valea Parcului.

Ca o consecință a citării

greșite, dovada de îndeplinire a procedurii de citare s-a întors cu mențiunea „la

oficiul Mogoșoaia nu avem strada Parcului”.

În continuare, instanța de

judecată prin încheiere, a dispus citarea inculpatei în str. Țarcului. Fiind

citată la această adresă la mai multe termene, pentru termenul din 27

septembrie 1999 se constată lipsă de procedură întrucât dovada de îndeplinite a

procedurii de citare s-a întors cu mențiunea „la oficiul Mogoșoaia nu avem str.

Țarcului.

Instanța dispus citarea

inculpatei pentru termenul din 25 octombrie 1999 prin afișare la Primăria

Buftea, însă se constată că procedura de citare la consiliul local este viciată

întrucât nu s-a înaintat procesul verbal de afișare a citației.

Prin încheierea de ședință

de la termenul din 5 februarie 2001, instanța a dispus ca inculpata să fie citată

la adresa din Mogoșoaia, menționându-se și efectuarea procedurii de afișare la

Consiliul local Buftea.

Prin încheierea de ședință

de la termenul din 2 aprilie 2001, instanța a dispus pentru termenul din 30

aprilie 2001 ca inculpata să fie citată cu mandat de aducere, dispoziție pe

care o menține și la următoarele termene de judecată.

Se constată că I.P.J. Ilfov

– Postul de Poliție Mogoșoaia comunică instanței faptul că mandatul de aducere

nu poate fi executat întrucât D.M. și M.D. nu mai locuiesc pe raza comunei

Mogoșoaia din anul 1996.

Prin încheierea de ședință

din 25 iunie 2001 se dispune citarea inculpatei la adresa din București, str.

Ceahlău. La termenul de judecată, din 18 iulie 2001, se constată lipsa de

procedură cu inculpata întrucât dovada de îndeplinire a procedurii de citare la

adresa din str. Ceahlău s-a întors cu mențiunea „destinatar mutat de la

adresă”.

În continuare, instanța de

fond a dispus citarea inculpatei prin D.G.P., această citare nefiind efectuată

până la soluționarea cauzei.

La termenul din 19 martie

2002, instanța a apreciat procedura ca fiind legal îndeplinită, deși dovada de

îndeplinire a procedurii de citare cu inculpata M.D. la adresa din București,

str. Ceahlău, s-a întors cu mențiunea „destinatar mutat de la adresă”, deși se

încălcaseră dispozițiile art. 177 alin. (4) C. proc. pen. și cu toate că

inculpata nu era prezentă, constatându-se cauza în stare de judecată,

pronunțarea fiind amânată la 4 aprilie 2002.

La instanța de apel (C.A.

București, secția I penală) inculpata a fost citată în calitate de intimată

inculpată la adresa din str. Parcului, dovezile de îndeplinire a procedurii de

citare întorcându-se cu mențiunea „la oficiul Mogoșoaia nu avem str. Parcului”.

Pentru termenul din 6 noiembrie 2002, inculpata a fost citată la adresa din

București, str. Ceahlău, iar procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare

s-a întors cu mențiunea „destinatar mutat de la adresă, fără a indica noua

adresă”. La termenul din 6 noiembrie 2002, Curtea de Apel București a apreciat

procedura legal îndeplinită constatând cauza în stare de judecată. Se constată

că instanța de apel încălcând prevederile art. 177 alin. (4) C. proc. pen., a

dispus citarea inculpatei prin afișare la Consiliul local al sectorului 4

București.

Critica formulată de

inculpată referitoare la greșita citare a acesteia, la instanța de fond și la

instanța de apel, va fi analizată în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., constatându-se a fi fondată pentru motivele ce

vor fi prezentate:

Potrivit art. 291 C. proc.

pen., judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura

este îndeplinită.

Pe de altă parte,

dispozițiile art. 177 alin. (1) C. proc. pen., prevăd citarea inculpatului unde

locuiește, sau dacă adresa nu este cunoscută, la locul său de muncă.

Potrivit alin. (4) al

aceluiași text, în cazul în care nu se cunoaște adresa unde domiciliază și nici

locul de muncă, inculpatul se citează la sediul consiliului local în a cărei

rază s-a comis infracțiunea; dacă activitatea infracțională s-a desfășurat în

mai multe locuri, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărei

rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală.

Instanțele de fond și de

apel nu au respectat întocmai aceste prevederi.

Examinând actele dosarului,

se constată că inculpata S.M. (fostă M.D.) nu a fost prezentă la nici un termen

de judecată la Tribunalul București și la Curtea de Apel București. Aceasta a

fost cercetată în lipsă.

Mama inculpatei fiind

audiată de organul de urmărire penală în calitate de martor a arătat că aceasta,

în anul 1992, s-a căsătorit cu inculpatul D.M., au locuit la început în str. Valea

Parcului apoi s-au mutat în str. Poeni mai arătat martora că nu cunoaște

domiciliul acestora.

Față de aceste împrejurări

se constată că instanța de fond a citat-o greșit pe inculpată în str. Parcului

în loc de str. Valea Parcului, în str. Țarcului în loc de Valea Parcului,

precum și la adresa din București, str. Ceahlău, unde inculpata nu a locuit

niciodată, așa cum susține aceasta și în motivele de recurs susținute oral și în

precizările depuse în scris la dosar potrivit cărora, din data de 15 noiembrie 2001,

locuiește în Mogoșoaia, str. Toamnei. A anexat în acest sens și copia xerox a

cărții de identitate.

Pe de altă parte, instanța

de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 177 alin. (4) C. proc. pen.,

întrucât activitatea infracțională dedusă judecății desfășurându-se în mai

multe locuri, citația trebuia afișată la sediul Consiliului local în a căruia

rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală.

Urmărirea penală a fost

efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a cărui sediu

este în București, Bd. Libertății, prin urmare citația trebuia afișată la

sediul Consiliul local al sectorului 5 și nu la sediul Consiliului local

Buftea, așa cum greșit a procedat instanța de fond și nici la sediul Consiliului

local sector 4 așa cum a dispus instanța de apel.

Procedând la judecarea

cauzei în aceste condiții (necitând-o pe inculpată la adresa corectă, ce

rezultă din actele Societății Comerciale SC O. SRL, din declarația

autentificată sau citând-o la o adresă la care aceasta nu a locuit niciodată,

și încălcând dispozițiile art. 177 alin. (4) C. proc. pen., prima instanță și

instanța de apel au încălcat nu numai dispozițiile legale privind citarea părților,

dar și cele care garantează dreptul lor la apărare.

Potrivit principiului

înscris în art. 6 C. proc. pen., organele judiciare sunt obligate ca, în cursul

procesului să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale în

condițiile prevăzute de lege, să administreze probele necesare în apărare, să încunoștințeze

pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, să-i asigure posibilitatea

pregătirii și exercitării apărării.

Cum inculpata a fost

judecată în lipsă, cu încălcarea dispozițiilor legale privind citarea, nu a

putut fi ascultată cu privire la fapta pentru care a fost cercetată, nu i s-a

creat posibilitatea să-și facă apărările și probele necesare, nu i s-a

respectat dreptul de a fi asistată în cursul procesului penal de un apărător

ales, necunoscând faptul că este implicată într-un proces penal.

Și în fine, încălcând

prevederile legale amintite, instanțele nu au respectat principiul potrivit

căruia, orice persoană are dreptul la un proces echitabil, principiu înscris în

art. 6 din C.A.D.O.L.F. așa cum a fost amendată prin Protocolul nr. 11 intrat

în vigoare la 1 noiembrie 1998.

Examinând recursul declarat

de inculpata M.D. se constată că aceasta a invocat motivele de casare prevăzute

de art. 385

9

pct. 21 și pct. 17 C. proc. pen. Cum însă motivul de

recurs invocat și prevăzut la art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen.

(referitoare la faptul că judecarea cauzei în primă instanță și în apel a avut

loc fără citarea legală a inculpatei) prevalează față de celelalte motive

atrăgând incidența și a dispozițiilor art. 385

7

C. proc. pen.,

respectiv extinderea efectelor recursului și pentru inculpații P.V., H.I. și P.C.,

Înalta Curte apreciază recursul declarat ca fiind întemeiat pentru

considerentele expuse în precedent.

Examinând actele cauzei se

constată că și față de inculpatul D.M. prima instanță a încălcat dispozițiile

procedurale privind citarea acestuia, precum și dispozițiile care garantează

dreptul la apărare a inculpatului.

Astfel, D.M. a fost cercetat

de organul de urmărire penală, în lipsă, fiind dat în urmărire generală conform

raportului din dosarul de urmărire penală. A fost citat la organul de urmărire

penală pentru audieri la adresa din Mogoșoaia, str. Poeni indicată în fișa de

cazier a inculpatului, precum și la adresa indicată în actele SC O. SRL depuse

în copii xerox, aceeași adresă din Mogoșoaia, str. Poeni, inculpatul

neprezentându-se niciodată în fața organului de urmărire penală pentru a fi

audiat și pentru a-și indica adresa, necunoscând că se află implicat într-un

proces penal.

Instanța de fond l-a citat

pe inculpat la adresa din com. Mogoșoaia, str. Poeni, cu mandat de aducere cu

însoțitor la adresele din Mogoșoaia, str. Poeni și din București, str. Ceahlău.

Se constată că mandatele de aducere nu au putut fi executate comunicându-se

prin pr