ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2603/2017

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 12 februarie 2015, reclamanta Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport prin Direcția Generală Managementul Fondurilor Externe, anularea Deciziei nr. 614 din 10 decembrie 2014, anularea pct. 7.1 și 7.2 din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014 și, pe cale de consecință, exonerarea sa de la plata creanței bugetare în valoare de 6.892.275,28 RON.

Prin Sentința nr. 171 din 16 iunie 2015, Curtea de Apel Galați a respins acțiunea, ca nefondată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Din analiza și coroborarea întregului material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La pct. 7.1 din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014, comunicată și înregistrată la R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați sub nr. 35.733 din 13 octombrie 2014 s-au reținut ca neeligibile cheltuielile cu onorariile experților în valoare de 269.105,10 RON decontate la Cap. I "Cheltuieli cu experți" rezultate din: plăți efectuate în baza unor pontaje semnate cu "pentru" și plăți aferente prestației unor experți pentru 8 ore de muncă având contracte de muncă încheiate pe fracțiune de normă (4 ore de muncă).

Cheltuielile neeligibile în valoare de 44.409,66 RON reprezentând contravaloarea a 10.200 euro, decontate cu onorariile experților pentru care nu există documente justificative care să demonstreze prestarea de către experți a activităților din cadrul contractului.

Cheltuielile neeligibile în valoare de 155.001,30 RON reprezentând contravaloarea a 35.400 euro, decontate cu onorariile unor experți pentru care pontajele sunt semnate de alte persoane.

Cheltuielile neeligibile în valoare de 69.694,14 RON reprezentând contravaloarea a 15.880 euro, decontate cu onorariile unor experți pentru care nu există documente justificative în privința orelor de muncă cu normă întreagă prestate n cadrul contractului.

La punctul 7.2 din aceeași Notă de constatare a neregulilor s-a reținut nerespectarea prevederilor legale privind achizițiile publice în cazul procedurii de atribuire a contractului de servicii.

Neîndeplinirea cerințelor de calificare și selecție referitoare la situația personală a ofertantului, capacitatea economico - financiară datorată neîncheierii protocolului de predare-primire a patrimoniului, precum și capacitatea tehnică și profesională, în cazul procedurii de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 3011.

Aplicarea incorectă și/sau discriminatorie a criteriului de atribuire ales, prin utilizarea unui criteriu de calificare și selecție drept factor de evaluare în procedura de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011.

Astfel, la pct. 12 s-a stabilit o valoare totală a creanței bugetare rezultată din cheltuieli neeligibile de 432.859,37 RON.

Valoarea totală a creanței bugetare, rezultată din aplicarea corecției financiare de 25% la diferența dintre valoarea rambursată beneficiarului 14.502.598,36 RON și cheltuielile neeligibile cuprinse în acest titlu de creanță, este de 3.517.434,75 RON.

Reclamanta nu a contestat realitatea constatărilor pârâtului cu privire la nesemnarea foilor de pontaj de către titulari, la împuternicirile cu privire la dreptul de semnătura pentru activitățile din proiect sau la modalitățile de angajare a experților de către prestator.

Potrivit art. 2 din H.G. nr. 759/2007 pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

b) să fie însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.

Prin raportare la art. 2 din H.G. nr. 759/2007, instanța apreciază ca fiind temeinice și legale concluziile pârâtului în sensul că sunt neeligibile plățile efectuate pentru perioada absenței unor experți, chiar dacă sarcinile acestora au fost realizate de un înlocuitor care mai ocupa în aceeași perioadă o altă funcție în contract sau de către persoane care nu au fost nominalizate și aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect, precum și plățile cu onorariile unor experți pentru care nu există documente justificative în privința orelor de muncă cu normă întreagă prestate în cadrul contractului sau cu onorariile unor experți care nu au la bază o relație contractuală între experți și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului.

Astfel, conform prevederilor art. 17.1 și 4 din Condiții Generale ale Contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011 (Anexa nr. 10), prestatorul nu va efectua schimbări în cadrul personalului stabilit, fără aprobarea prealabilă scrisă a Autorității Contractante, și "(...) Atunci când expertul nu este înlocuit imediat și există o perioadă de timp înainte ca noul expert să își preia atribuțiile, Autoritatea Contractantă îi poate cere Prestatorului să desemneze un expert temporar pentru proiect, în așteptarea sosirii noului expert, sau să ia alte măsuri pentru a compensa absența temporară a expertului lipsă. în oricare dintre cazuri. Autoritatea Contractantă nu plătește pentru perioada absentei expertului, iar înlocuitorul său va fi plătit în condițiile art. 17.3, sub rezerva de a nu mai ocupa aceeași perioadă și o altă funcție în contract.

Zilele și orele de lucru ale Prestatorului sau ale angajaților Prestatorului în România vor fi fixate pe baza legii, regulamentelor și uzanțelor romanești, precum și solicitărilor de serviciu (art. 21 din Condiții Generale ale Contractului de servicii).

Potrivit art. 16, 101, 102 C. muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română.

Angajatorul poate încadra salariați cu program de lucru corespunzător unei fracțiuni de normă de cel puțin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parțial.

Contractul individual de muncă cu timp parțial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele:

a) durata muncii și repartizarea programului de lucru;

b) condițiile în care se poate modifica programul de lucru;

c) interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.

Pârâtul nu a contestat îndeplinirea sarcinile asumate de prestator, care de altfel nici nu au făcut obiectul constatărilor din Nota de constatare.

Din prevederile redate anterior rezultă fără echivoc că plățile cu onorariile experților puteau fi realizate de către Autoritatea Contractantă doar cu respectarea dispozițiilor legale și a contractului de servicii finanțat din fonduri publice comunitare, apărările reclamantei în sensul exonerării sale de răspundere întrucât respectarea legislației muncii ii revine exclusiv prestatorului fiind nefondate.

Totodată, instanța își însușește punctul de vedere al pârâtului care nu a acordat valoarea de document justificativ pentru pontajele semnate de către alte persoane decât experții titulari în condițiile în care nu a fost prezentată o justificare obiectivă, iar din probele administrate nu rezultă prestarea efectivă a activităților de către experții acceptați de către beneficiar și nominalizați în Nota de constatare.

Chiar dacă prestatorul a prestat serviciile la care s-a obligat, prejudiciul exista întrucât o persoană, indiferent dacă este expert cheie, sau expert secundar, ocupând o funcție în contract, nu poate fi plătită de două ori.

De asemenea, nu pot fi plătite persoanele care nu au fost nominalizate și aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect.

Cu privire la pct. 7.2 din Nota contestata instanța reține următoarele:

Asocierea a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare, conform Raportului procedurii de atribuire nr. x din 16 martie 2011 anexa nr. 23), nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor întrucât situațiile financiare prezentate pentru Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (anexa 24), au fost pe numele altei entități economice, respectiv, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului - I.C.I.M. București identificat prin alt cod de înregistrare fiscală, deși cu nerespectarea dispozițiilor art. 7 din H.G. nr. 1442/2009 protocolul de predare-primire nu a fost încheiat.

Deși ofertantul a înțeles să se folosească de situația financiară a I.C.I.M. București, certificatele constatatoare privind îndeplinirea obligațiilor de plata din care a rezultat ca nu înregistra datorii a fost prezentat pentru I.C.I.M.

Astfel, datoriile înregistrate de către I.C.I.M. București, către bugetul de stat și bugetele locale la data de 31 decembrie 2009 nu au mai fost luate în considerare.

Conform art. 181 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziție publică orice ofertant/candidat care nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în țara în care este stabilit.

În consecință, instanța a reținut că, prin raportare la dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. B), art. 37 alin. (1) și (2), art. 81 și 82 din H.G. nr. 925/2006, reclamanta ar fi trebuit să declare inacceptabilă oferta I.N.C.D.P.M. neexistând certitudinea îndeplinirii condițiilor impuse de autoritatea contractantă.

Cu privire la constatările de la pct. 7.2, lit. a).2 privind neîndeplinirea de către expertul A. a unei experiențe profesionale de cel puțin 7 ani în modelare hidrodinamică matematică 3D, instanța a apreciat că sunt corecte atât timp cât perioadele la care expertul respectiv a participat la mai multe proiecte se suprapun, acestea neputând fi luate în calcul de mai multe ori.

Totodată, din explicațiile prezentate nu a rezultat faptul că modelarea hidrologică menționată ca și contribuție a expertului A. în proiectele anterioare este sinonimă sau include și noțiunea de modelare numerică.

Astfel, s-a produs o nouă încălcare a prevederilor în materia achizițiilor publice, după cum urmează: art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, art. 37 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, art. 81 din H.G. nr. 925/2006.

Cu privire la pct. 7.2, lit. b) din Nota contestată, instanța reține că potrivit art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criteriile de calificare și selecție prevăzute la art. 176 din ordonanța de urgență ca factori de evaluare a ofertelor" respectiv, în cazul de față, capacitatea tehnică și/sau profesională.

Cum subcriteriul 4, considerat factor de evaluare - privitor la "Descrierea facilitaților suport (resurse tehnice, logistice, administrative) este de natura criteriilor de calificare și selecție, iar reclamanta nu a făcut dovada că oferta tehnică include o descriere a modului de utilizare a echipamentelor, instalațiilor și a altor resurse tehnice, cu excepția unui prelevator special pentru probe de sol, instanța va aprecia criticile reclamantei ca nefondate.

În consecință, constatând că nu există niciun motiv de nulitate a pct. 7.1 și 7.2 din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014 și a Deciziei nr. 614 din 10 decembrie 2014 emisă de Comisia de soluționare a Contestației din cadrul Ministerului Transporturilor, iar aplicarea unei corecții de 25% din valoarea eligibilă a contractului este pe deplin justificată în condițiile încheierii unui contract de achiziție publică în urma unei proceduri afectate de neregulile arătate mai sus nefiind condiționată de probarea existentei unui prejudiciu, instanța a respins în totalitate acțiunea formulate de R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați ca nefondată.

3.1 Motive de casare

Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta RA Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

Recurenta a depus precizare prin care a arătat că, potrivit O.U.G. nr. 85/2014, calitate de pârât o are Ministerul Fondurilor Europene reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

În motivarea recursului, a arătat următoarele:

Consideră că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că activitatea desfășurată de experții în cauză a fost efectuată potrivit prevederilor contractului, fapt evidențiat și în rapoartele lunare, iar pontajele au fost totodată contrasemnate de către Coordonatorul de proiect al echipei INCDPM, drept pentru care, consideră că decontarea s-a efectuat în conformitate cu art. 7.3.1 din Condițiile Speciale de contract, respectiv: "în baza pontajelor depuse de Prestator și aprobate de Autoritatea Contractantă, cu încadrarea în plafonul stabilit în bugetului detaliat din Oferta Financiară".

De asemenea, instanța de fond nu a luat în considerare faptul că experții secundari care au semnat cu "pentru", au realizat sarcinile potrivit Condițiilor speciale din contract.

Față de punctul de vedere al echipei de control, preluat ulterior de pârâtă și instanță, care apreciază că înlocuirea unui expert în baza împuternicirii date de aceasta în perioada în care avea CIM suspendat, nu s-a produs în condițiile contractului, consideră că în mod greșit s-a reținut încălcarea prevederilor contractuale având în vedere argumentele deja enunțate mai sus, precum și prevederile art. 16 și 17 din contract.

Nu numai că împuternicita era expert secundar, ci făcea parte efectiv din echipa experților cheie, astfel că înlocuirea a fost făcută cu respectarea prevederilor contractuale.

Menționează că, în cadrul Contractului de monitorizare, nu s-au evidențiat, înregistrat și decontat plăți care să contravină celor stipulate la art. 8, alin. (8).4., pentru același expert neefectuându-se decontări privind venituri salariale și venituri conforme cu o eventuală convenție civilă (două plăți adresate aceluiași expert, simultan sau complementar unei perioade de activitate), ci doar plăți privind onorariile stabilite ferm în contract.

Față de situația expertului care avea CIM suspendat cu Prestatorul, nicio clauză contractuală nu stabilește vreo obligație în sarcina Autorității Contractante (în speță AFDJ Galați) de a solicita CIM ale experților ci doar evidențierea exactă a activității acestora pentru a putea fi remunerați.

Instanța de fond a făcut mențiunea că "potrivit art. 16, 101, 102 C. muncii "se pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial, însă nu a avut în vedere că în ceea ce privește responsabilitatea respectării legislației muncii, aceasta îi revine în mod exclusiv Prestatorului așa cum rezultă din art. 21 din condiții generale ale contractului.

Deși nu există nicio reglementare stabilită între părți, prin care să se stabilească o anumită formă ce trebuie respectată atunci când se împuternicește o persoană să semneze pentru altcineva, constatăm că echipa de control și ulterior pârâta cât și instanța de fond au considerat că împuternicirile date în sarcina altui expert - doar cu privire la semnarea pontajelor aferente activităților desfășurate, sunt nelegale. Drept consecință, consideră sumele achitate în baza acestora ca fiind neeligibile.

Prin semnarea pontajelor și rapoartelor de activitate în discuție cu "pentru" nu s-a efectuat o schimbare/înlocuire de personal, ci doar au fost semnate aceste documente de persoana împuternicită de cel care avea această atribuție.

Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că Autoritatea Contractantă are competențe în controlul activității Prestatorului doar prin prisma analizei activității tehnice generale, în relație cu responsabilitățile contractuale între cele două părți.

Atât timp cât Prestatorul a comunicat disponibilitatea experților principali în cadrul proiectului, iar aceștia au livrat efectiv servicii conforme cu obligațiile contractuale, Autoritatea Contractantă nu are motive de a considera activitatea Prestatorului ca fiind o atingere a intereselor contractului încheiat.

Așadar, în lipsa competențelor extinse de control ale Autorității Contractante asupra Prestatorului și datorită faptului că experții Prestatorului au livrat integral și conform expertiza solicitată în cadrul Contractului de monitorizare nr. 53 din 30 martie 2011, consideră că interpretarea privind implicarea efectivă a timpului de lucru (ore de muncă) trebuie aplicată în sensul că activitatea principală a experților a fost cea efectuată în cadrul proiectului comun.

De asemenea, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, în cadrul Contractului de monitorizare, nu s-au evidențiat, înregistrat și decontat plăți care să contravină celor stipulate la art. 8, alin. 8.4., pentru același expert neefectuându-se decontări privind venituri salariale și venituri conforme cu o eventuală convenție civilă (două plăți adresate aceluiași expert, simultan sau complementar unei perioade de activitate), ci doar plăți privind onorariile stabilite ferm în contract.

Față de argumentele mai sus enunțate, raportându-le la temeiul de drept invocat, consideră că sunt nefondate constatările inserate la pct. 7.1 a) și b) din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare înregistrată sub nr. 407DGMFE/SCSN/CP/40395 din 01 octombrie 2014, motiv pentru care am solicitat modificarea acestora, în sensul constatării acestor cheltuieli, reprezentând contravaloarea onorariilor experților în valoare totală de 242.513,11 RON, ca fiind cheltuieli eligibile, cu consecința modificării creanței bugetare aferente, fapt respins și de instanța de fond.

Pentru constatările inserate la pct. 7.1 lit. c) privind Cheltuieli neeligibile cu onorariile experților, consideră că instanța de fond în mod greșit a interpretat situația de fapt și de drept pentru următoarele motive:

- Prestatorul este pe deplin răspunzător pentru modul în care, în baza raportului juridic stabilit direct cu expertul, a efectuat plățile reprezentând onorariile experților, așa cum rezultă din prevederile contractuale stipulate la art. 21 din condiții generale ale contractului, potrivit căruia responsabilitatea respectării legislației muncii îi revine în mod exclusiv Prestatorului;

- onorariile experților cheie reprezintă contravaloarea tuturor cheltuielilor ocazionate de activitatea expertului și a echipei/personalului auxiliar de specialitate pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului pe acea specialitate;

- Autoritatea Contractantă nu poate fi implicată în responsabilitățile Prestatorului de remunerare a angajaților săi;

- Autoritatea Contractantă, în baza contractului încheiat cu Prestatorul și a anexelor la acesta, primește justificări și calculații de cheltuieli bazate pe calcule directe de zile lucrătoare corespunzătoare activității desfășurate în cadrul contractului, conform pontajelor semnate de expert și contra-semnate de Coordonatorul de proiect;

- prevederile contractuale nu stipulează faptul că Autoritatea Contractantă este responsabilă direct de forma contractuală de angajare a personalului Prestatorului, fiind stipulat însă în

Încă din cuprinsul documentației de licitație s-a stipulat că se atribuie un contract bazat în principal pe onorarii și pe cheltuieli cu justificare în limita unei sume impusă de către Autoritatea Contractantă.

În toate cazurile se menționează că activitatea coordonată de un expert cheie se desfășoară de fapt de către o echipă de specialiști și tehnicieni care execută lucrările și operațiunile atât împreună cu expertul cheie cât și în lipsa acestuia. De altfel, în oferta prezentată se exprimă consumul de zile pentru fiecare activitate pe total proiect bazat pe estimarea consumului de zile lunar. în pontajul lunar aceste zile trebuie să aibă corespondență cu zilele în care s-au desfășurat efectiv activități în acel domeniu, activități dovedite cu documente de evidență primară, fișiere etc.

Față de argumentele de mai sus, raportându-le la temeiul de drept invocat, consideră că sunt nefondate constatările inserate la pct. 7.1 lit. c) din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

Prevederile H.G. nr. 1442/2009 privind înființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a acestuia la art. 1, stipulează faptul că se înființează Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului.

Drept urmare, în fapt s-a realizat o comasare prin fuziune a persoanelor juridice existente, constând în contopirea a trei subiecte colective de drept și alcătuirea unei noi societăți. Instanța de fond a considerat că autoritatea contractantă a atribuit contractul "(...) cu nerespectarea dispozițiilor art. 7 din H.G. nr. 1442/2009, protocolul de predare-primire nu a fost încheiat".

În acest scop dispozițiile art. 7 din H.G. nr. 1442/2009, stabilesc metodologia prin care se realizează faptic comasarea patrimoniilor, iar stabilirea punctului de referință pentru aceasta tranziție este Procesul-verbal de predare-preluare și nu predare-primire cum a reținut instanța de fond.

Ținând cont de faptul că entitățile constitutive (implicate în comasarea prin fuziune) încă mai aveau propriul CIF iar Protocolul de predare-preluare pentru constituirea patrimoniului nu a fost efectuat nici la acea dată, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 1 din H.G. nr. 1442/2009 care stipulează:

"se înființează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, persoană juridică de drept public română, în coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, denumită în continuare minister coordonator, prin desființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - I.N.C.D.D.D. Tulcea, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București și a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" - I.N.C.D.M. Constanța, ca urmare a comasării prin fuziune".

Astfel, s-a considerat inutilă depunerea bilanțului în numele I.C.I.M. - I.N.C.D.P.M. și s-a arhivat în forma transmisă (pentru conformitate, ca documente depuse), lipsa Protocolului de predare-preluare dovedindu-se ca fiind lipsită de incidență asupra deciziei de stabilire a eligibilității. Bilanțul prezentat în nume comun I.C.I.M. - I.N.C.D.P.M. a fost interpretat ca obligativitate conform cu Fișa de date a achiziției, 5.3. Capacitatea economică și financiară, unde se specifică: "în cazul unui grup de operatori economici care depun ofertă în asociere, documentele de calificare solicitate la pct. 5.1 și 5.2 se vor prezenta pentru fiecare operator economic din cadrul grupului."

Chiar dacă în bilanțul depus la 2009 (în nume comun I.C.I.M. - I.N.C.D.P.M.) era prezentă o datorie la bugetul de stat, Certificatul constatator emis ulterior la data de 17 februarie 2011 (prezentat anexat acțiunii de fond) privind îndeplinirea obligațiilor exigibile de plată a prezentat datorii la nivel 0.

Fișa de date a Achiziției presupune o cifră de afaceri de "minim 1.000.000 EURO" pentru asociația participantă.

Conform Fișei de date a achiziției, pct. 5.3. Capacitatea economică și financiară, Asocierea a depus copii ale situațiilor financiare pentru fiecare operator economic în parte. I.N.C.D.P.M. era în imposibilitatea de a depune un bilanț pentru perioada 2007 - 2009 (pentru că înființarea s-a făcut prin H.G. nr. 1442/2009). Astfel, I.N.C.D.P.M., pentru conformitate în obligația de a depune documente edificatoare, a prezentat un bilanț comun al entității I.N.C.D.P.M. - I.C.I.M.. Bilanțul a fost analizat și considerat irelevant pentru decizia de stabilire a eligibilității inclusiv datorită faptului că scopul depunerii acestui bilanț era de a dovedi o capacitate financiară complementară și nu una definitorie pentru capacitatea asociației a cărei lider s-a constituit.

Așadar, bilanțul prezentat a fost considerat irelevant în procesul de stabilirea eligibilității din punctul de vedere al cifrei de afaceri medii pe ultimii trei ani, iar Certificatul constatator emis ulterior la data de 17 februarie 2011 (prezentat anexat) privind îndeplinirea obligațiilor exigibile de plată a prezentat datorii la nivel 0 .

Astfel, "atunci când un grup de operatori economici depune ofertă comună, situația economică și financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului și se va prezenta Formularul nr. 5.1, însoțit de copii ale situațiilor financiare pe ultimii trei ani, pentru fiecare operator economic parte din grupul care depune oferta comună." Acest fapt nu a fost luat în considerare de instanța de fond.

Față de argumentele invocate, raportându-le la temeiul de drept invocat, consideră că sunt nefondate constatările inserate la pct. 7.2 lit. a).1. Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare 40/DGMFE/SCSN/CP/40395 din 01 octombrie 2014.

Pentru constatările inserate la pct. 7.2 lit. a).2., respectiv neîndeplinirea cerințelor de calificare și selecție referitoare la capacitatea tehnică și profesională, recurenta a considerat că sunt nefondate din următoarele motive (motive care nu au fost luate în considerare și de instanța de fond):

În conformitate cu cerințele Fișei de date a achiziției pct. 5.4. Capacitatea tehnică și profesională, s-a solicitat ca expertul cheie în modelare numerică să dețină o experiență profesională generală de cel puțin 7 ani: "Ofertantul trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerințe minime privind calificările și experiența profesională a experților cheie din cadrul echipei proiectului: (...)

"Modelarea numerică" nu este o profesie ci este un proces/modelare matematică. în consecință, "modelarea numerică" nu poate fi calculată în mod similar cu vechimea în muncă. Astfel, "Cel puțin 7 ani experiență profesională generală în modelare numerică" nu reprezintă experiența profesională în exercitarea unei profesii.

Cum experiența profesională este definită ca un ansamblu de cunoștințe într-un domeniu de activitate achiziționate în procesul practicii îndelungate, mențiunea de "experiență profesională generală în modelare numerică" nu poate fi asimilată și limitată unei vechimi în muncă. Drept urmare, timpul total alocat desfășurării unor activități care implică prelevarea de date, elaborarea de modele matematice și analiza acestora se constituie ca fiind "experiență profesională în modelare numerică".

Conform solicitării dedicate din Fișa de date a achiziției, experiența profesională reprezintă timpul total alocat exercitării efective și legale a unui proces (în acest caz "modelare numerică") și nu a unei profesii.

Drept pentru care, Formularul nr. 9 - Curriculum Vitae expert A. (pct. 14. Experiența profesională) cumulează ca ansamblu de cunoștințe în determinarea experienței profesionale în modelare numerică suma totală a perioadelor de implementare ale proiectelor derulate și descrise.

Astfel, au fost calculați efectiv numărul de ani și luni aferenți proiectelor menționate în Formularul 9, fără a lua în calcul suprapunerile perioadelor de timp, având în vedere volumul experienței acumulate efectiv, după cum urmează: 5 ani pentru proiectul "The Integrated River Engineering Project on the Danube East of Vienna", 10 luni pentru proiectul "Christian Doppler Laboratory for Advanced Methods in River Monitoring, Modelling and Engineering", 1 an și 5 luni pentru proiectul "Risk Assessment of Riparian Ecosystems in Condition of Climate Change in Austria" și 1 an și o lună pentru proiectul "Danube Flood Risk - Stakeholder oriented risk assessment for the Danube floodplains", rezultând un total de 8 ani și 4 luni pentru proiectele prezentate în Formularul 9, acestea fiind doar proiectele în care dl. A. a deținut poziția de Coordonator de proiect.

În concluzie, având în vedere cele expuse anterior, prin raportare la temeiul de drept invocat, consideră ca fiind greșită interpretarea dată de instanța de fond.

Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecare în sensul anulării constatării inserate la pct. 7.2 lit. a).2. din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

Pentru constatările inserate la pct. 7.2 lit. b) în ceea ce privește constatările echipei de control inserate în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 40/DGMFE/SCSN/CP/40395 din 01 octombrie 2014, la pct. 7.2. lit. b), respectiv "Aplicarea corectă și/sau discriminatorie a criteriului de atribuire ales, prin utilizarea unui criteriu de calificare și selecție drept factor de evaluare în procesul de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011, consideră că sunt nefondate având în vedere următoarele:

Din interpretarea prevederilor art. 188, alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 Autoritatea contractantă "are dreptul" și NU obligația de a solicita informații referitoare la utilajele, instalațiile, echipamentele tehnice de care dispune ofertantul. Ca urmare autoritatea contractanta nu a solicitat prin cerințele de calificare detalii privind dotarea tehnică a ofertanților.

În conformitate cu documentația de achiziție, factorul de evaluare nr. I. a fost "Modul în care ofertantul înțelege obiectivele proiectului și metodologia de prestare a serviciilor". în cadrul acestui factor de evaluare, subfactorul 4 a fost introdus pentru a se stabili modul în care ofertantul va asigura realizarea activităților din caietul de sarcini folosindu-se de facilitățile suport (resurse tehnice, logistice, administrative), nesolicitându-se ofertantului să prezinte o lista a echipamentelor, instalațiilor etc.

Drept urmare, ofertantul nu a fost punctat pentru lista de echipamente, instalații, etc, ci pentru modul în care utilizează pentru îndeplinirea serviciilor, resursele tehnice, logistice și administrative. Ponderea acestui subfactor este de 10%, fapt care nu conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii și nici nu a fost de natură a favoriza ofertantul câștigător, având în vedere că celelalte 2 oferte au fost neconforme.

Consideră că nu au fost încălcate prevederile art. 188 din O.U.G. nr. 34/2006 din următoarele considerente:

- "Modul în care ofertantul înțelege obiectivele proiectului și metodologia de prestare a serviciilor" este un factor de evaluare și nu o cerință de calificare și selecție;

- Legislația privind achizițiile publice nu prevede conținutul expres al factorilor de evaluare.

În concluzie, consideră că echipa de control nu poate invoca prevederile art. 188 în susținerea constatării privind încălcarea modului de aplicare a subfactorului de evaluare.

Față de constatările suplimentare ale echipei de control, prin care concluzionează că "din analiza documentelor nu rezultă o evaluare a ofertei tehnice, care a avut un punctaj semnificativ", drept pentru care consideră că această abatere reprezintă o încălcare a principiului transparenței, consideră că sunt nefondate având în vedere următoarele argumente:

În Oferta Tehnică este descris în cadrul fiecărui capitol modul de utilizare a echipamentelor, instalațiilor și a altor resurse tehnice.

Procedura de achiziție a serviciilor privind "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km 375-km 175" a fost verificată prin Decizia nr. 1/114056 din 18 ianuarie 2011, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006. De asemenea, prin decizia de verificare menționată a fost pusă la dispoziția observatorilor UCVAP întreaga documentație aferenta procedurii (documentația de atribuire + notele justificative) în conformitate cu articolul 11, alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 942/2006.

În conformitate cu raportul de activitate al UCVAP nr. 114056/203 din 11 aprilie 2011, înregistrat la AFDJ cu nr. 10935 din 18 aprilie 2011, la pct. 2.3 "Observații privind analiza documentației de atribuire se menționează: "Prin analizarea documentației de atribuire observatorii desemnați nu au constatat abateri legislative". De asemenea, la cap. 3 "Concluzii și recomandări" se menționează: "în urma verificării din punct de vedere procedural, a modului de atribuire a contractului sectorial de servicii privind "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km 375 - km 175" se fac următoarele precizări: - nu au fost emise note intermediare; - nu a fost emis aviz consultativ; - nu au fost formulate contestații; - nu au fost constatate contravenții".

De asemenea, documentația de atribuire a fost verificată de ANRMAP la momentul publicării ei în SEAP, legiuitorul național în materie de achiziție publică, fără nici o observație în acest sens, care a verificat atent toate informațiile din cadrul anunțului, precum și din anexe, fapt neavut în vedere de instanța de fond.

Totodată, pentru a fi sancționate cu aplicarea de corecții financiare, neregulile, așa cum sunt definite în art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, trebuie să fi produs un prejudiciu prin plata unei sume necuvenite, or în speță, nu poate fi vorba despre sume plătite necuvenit, sumele rambursate fiind utilizate pentru implementarea proiectului POST/2012/3/3/004 "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km 375 și km 175".

Fundamentarea propunerii de aplicare a corecției financiare de 25% din valoarea contractului este netemeinică întrucât nu a generat nici un prejudiciu bugetului Uniunii Europene, bugetelor donatorilor publici internaționali sau fondurilor publice naționale aferente acestora.

3.2. Apărările intimatului Ministerul Fondurilor Europene

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului promovat de RA Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați ca nefondat, menținerea Sentinței civile nr. 171 din 16 august 2015, și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca nefondată.

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 13 iulie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Părțile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 5 septembrie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată.

4.2 Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs.

4.2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Recursul declarat de reclamanta R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reținută de către instanța de fond și necontestată de părți vizează următoarele:

Urmare misiunii de audit derulată în perioada mai 2014 - iunie 2014 în cadrul AM POS-T de reprezentanții Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, privind operațiunile din cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, au fost verificate cheltuielile autorizate de AM POS-T ca urmare a cererii de rambursare nr. 01, întocmită de RA AFDJ Galați și rambursate de Comisia Europeană în anul 2013 pentru procedura de achiziție publică de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011.

Acest contract a fost încheiat cu Asocierea formată din Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) România în calitate de lider, B. SA România, Universitat fur Bodenkultur - Viena, Vituki Environmental and Water Management Research Institute - Ungaria, Grupul de Diagnoză și Măsurători România iar etapa I a acestuia a fost finanțată în baza Contractului de finanțare nr. 110 din 21 iunie 2012.

Atribuirea contractului s-a făcut prin procedura de licitație deschisă, fiind publicate anunțurile de participare în SEAP cu nr. 114056 din 15 ianuarie 2011 și în JOUE cu nr. 2011/S 11-016943 din 18 ianuarie 2011.

În urma acestei misiuni de audit a fost emis Raportul de audit nr. x din 04 august 2014, în care se prezintă constatările misiunii de audit, Direcția Generală Managementul Fondurilor Externe transmițând, în data de 06 august 2014 suspiciunile de neregulă nr. 40/DGMFE/CON/BA/3274, nr. 40/DGMFE/CON/BA/32753, către Serviciul de Constatare și Sancționare Nereguli din cadrul AM POST, fiind astfel inițiată o misiune de verificare la RA AFDJ Galați, în baza Mandatului de control nr. 191 din 07 august 2014.

În urma acțiunii de control, a fost emisă Nota de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014.

Împotriva Notei de constatare anterior menționată, reclamanta recurentă a formulat contestație în temeiul în temeiul art. 46 alin. (1) și art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66 din 29 iunie 2011, înregistrată la sediul Regiei sub nr. 39340 din 06 noiembrie 2014 și la sediul Ministerului Transporturilor sub nr. 47230 din 11 noiembrie 2014.

Comisia de soluționare a Contestației a emis Decizia nr. 614 din 10 decembrie 2014 prin care a respins contestația formulată de AFDJ - RA Galați ca fiind neîntemeiată, soluția fiind menținută și de către instanța de fond.

Prin pct. 9, 10 și 11 din Nota de Constatare, s-au aplicat în sarcina recurentei reclamante:

- cheltuieli afectate de nereguli în sumă de 432.859,37 RON,

- corecții financiare în cuantum de 25% din valoarea contractului de finanțare nr. 110 din 21 iunie 2012, respectiv suma de 6.459.415,91 RON.

Astfel, suma totală afectată de nereguli a fost de 6.892.275,28 RON.

S-au reținut următoarele nereguli:

- plăți efectuate pentru care nu există documente justificative care să demonstreze prestarea de către experți a activităților din cadrul contractului (însumând 73.944,31 RON);

- plăți efectuate în baza unor pontaje semnate cu "pentru" de alte persoane (însumând) 168.568,80 RON),

- plăți aferente prestației unor experți pentru 8 ore de muncă, având contracte de muncă încheiate pe fracțiune de normă (4 ore de muncă - însumând 190.346,26 RON).

Înalta Curte costată că judecătorul fondului a analizat atât documentația existentă la dosar cât și dispozițiile legale incidente, reținând că, prin raportare la art. 2 din H.G. nr. 759/2007, sunt temeinice și legale concluziile pârâtului în sensul că sunt neeligibile plățile efectuate pentru perioada absenței unor experți, chiar dacă sarcinile acestora au fost realizate de un înlocuitor care mai ocupa în aceeași perioadă o altă funcție în contract sau de persoane care nu au fost nominalizate și aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect, precum și plățile cu onorariile unor experți pentru care nu există documente justificative în privința orelor de muncă cu normă întreagă prestate în cadrul contractului sau cu onorariile unor experți care nu au la bază o relație contractuală între experți și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului.

Faptul că instanța de judecată și-a însușit punctul de vedere al echipei de control, menținut de comisia de soluționare a contestației în sensul că nu a apreciat ca fiind documente justificative pontajele semnate de către alte persoane decât experții titulari, în condițiile în care nu a fost prezentată o justificare obiectivă, iar din probele administrate nu rezultă prestarea efectivă a activităților de către experții acceptați de către beneficiar și nominalizați în nota de constatare încheiată, nu poate reprezenta în mod obiectiv o critică de nelegalitate a hotărârii, neputându-se susține o încălcare sau o interpretare greșită a legii.

Mai mult, așa cum reține și instanța fondului, reclamanta nu a contestat realitatea constatărilor pârâtului cu privire la nesemnarea foilor de pontaj de către titulari, la împuternicirile cu privire la dreptul de semnătura pentru activitățile din proiect sau la modalitățile de angajare a experților de către prestator.

Exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie și prin prisma dispozițiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate fi primită.

Trebuie notat că în declarația scrisă de recurs înregistrată la dosar, recurenta evidențiază practic aceeași stare de fapt ca și cea dedusă judecății în fața instanței de fond, preia aceleași texte legale incidente raportului juridic de drept material izvor al litigiului.

Așa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, trimiterea la expunerea făcută în cererea introductivă și în concluzii scrise reprezintă poziția părții față de drepturile și obligațiile în discuție, iar nu critici aduse unei hotărâri.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale, ci implică determinarea greșelilor anume imputate, o argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor și raționamentelor pe care se bazează.

În acest context, deși recurenta a indicat expres art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. din perspectiva indicării textelor de lege de drept material incidente în cauză, se reține că prin art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt vizate situațiile în care instanța de fond evocă norme de drept substanțial incidente situației în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greșit, consecință a unei interpretări eronate a legii.

Curtea constată că ceea ce se impune a se arăta, în analiza criticilor formulate de reclamanta recurentă, este că acestea sunt legate, în majoritate, doar de unele aprecieri ale părții legate de aspectele de fond ale cauzei, asupra cărora are o altă viziune decât instanța de fond.

Curtea reține că sunt date în competenta instanței de control judiciar exclusiv chestiunile care țin de legalitatea soluției instanței de fond, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente, cu referire directă în cauza de față la prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., reținute ca temei al recursului.

Raportat la actele dosarului, în mod corect a reținut instanța de fond faptul că și în situația în care prestatorul a prestat serviciile la care s-a obligat, prejudiciul există întrucât o persoană, indiferent dacă este expert cheie ori expert secundar, îndeplinind o funcție stabilită prin contract, nu poate fi plătită de două ori.

De asemenea, nu pot fi plătite persoanele care nu au fost nominalizate și aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect, cu referire la prevederile art. 17.4 din cuprinsul secțiunii Condiții Generale ale Contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011.

În acest sens, se stabilește că, atunci când expertul nu este înlocuit imediat și există o perioadă de timp înainte ca noul expert să își preia atribuțiile, Autoritatea Contractantă îi poate cere Prestatorului să desemneze un expert temporar pentru proiect, în așteptarea sosirii noului expert, sau să ia alte măsuri pentru a compensa absența temporară a expertului lipsă, în oricare dintre cazuri. Autoritatea Contractantă nu plătește pentru perioada absenței expertului, iar înlocuitorul său va fi plătit în condițiile art. 17.3, sub rezerva de a nu mai ocupa în aceeași perioadă și o altă funcție în contract.

Judicios s-a reținut că, în cazul în care o persoană desfășoară activități pentru o altă persoană, indiferent dacă este expert cheie sau expert secundar, dacă ocupă o funcție în cadrul contractului, nu poate fi plătită de două ori.

Într-o altă ipoteză, a observat instanța de control judiciar faptul că o parte dintre experții cheie nominalizați au avut încheiate cu Prestatorul contracte de muncă cu fracțiune de normă, respectiv 4 ore/zi, 20 ore/săptămână, contrar prevederilor din fișa de date a achiziției, respectiv programul normal de lucru de 8 ore/zi, fapt ce nu justifică plata pentru norma întreagă.

Cu privire la constatările de la pct. 7.2, lit. a).2 privind neîndeplinirea de către expertul A. a unei experiențe profesionale de cel puțin 7 ani în modelare hidrodinamică matematică 3D, atât timp cât perioadele la care expertul respectiv a participat la mai multe proiecte se suprapun, acestea nu pot dublate, prin luarea lor în calcul de mai multe ori.

În privința situațiilor financiare prezentate pentru Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, acestea au fost întocmite pe numele altei entități economice, respectiv Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București identificat prin alt cod de înregistrare fiscală. Astfel, deși ofertantul a înțeles să se folosească de situația financiară a ICIM București, certificatele constatatoare privind îndeplinirea obligațiilor de plată depuse în vederea dovedirii lipsei obligațiilor către bugetul de stat ori către bugetele local, au fost prezentate pentru Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului.

Ca o consecință, datoriile înregistrate de ICIM București către bugetul de stat și bugetele locale la data de 31 decembrie 2009 nu au mai fost luate în considerare, la momentul analizei ofertelor depuse, fiind încălcate dispozițiile art. 181 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică potrivit cărora autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziție publică orice ofertant/candidat care nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat.

Susținerile recurentei-reclamante, în sensul că, la acel moment, nu erau înregistrate datorii la bugetul de stat și la bugetele locale, sunt neîntemeiate întrucât patrimoniul ICIM București, inclusiv datoriile, nu fusese preluat de către INCDPM.

Astfel, corect s-a reținut că, la momentul analizării ofertelor, comisia de evaluare a admis o ofertă asupra căreia nu exista certitudinea îndeplinirii condițiilor impuse de autoritatea contractantă.

În aceeași procedură, cu privire la subcriteriul 4, considerat factor de evaluare - privitor la Descrierea facilităților suport (resurse tehnice, logistice, administrative), reclamanta nu a făcut dovada că oferta tehnică include o descriere a modului de utilizare a echipamentelor, instalațiilor și a altor resurse tehnice, cu excepția unui prelevator special pentru probe de sol, judicios instanța de fond apreciind criticile reclamantei ca nefondate.

4.2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele anterior expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinței atacate, în baza dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanta R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați împotriva Sentinței nr. 171 din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos - Galați împotriva Sentinței nr. 171 din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2017.

Procesat de GGC - CT