ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Decizia nr. 30/2011

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 30/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de fa

ță

;

În baza lucr

ă

rilor din dosar constat

ă

urm

ă

toarele:

Prin

î

ncheierea din 19 ianuarie 2011 a Înaltei Cur

ț

i de

Casa

ț

ie si Justi

ț

ie

pronun

ț

at

ă

î

n

dosarul nr. 8152/1/2009 a fost men

ț

inut

ă

starea de arest a

inculpatului D.N

.

Pentru a pronun

ț

a aceast

ă

solu

ț

ie,

instan

ț

a a re

ț

inut c

ă

inculpatul

D.N. este judecat pentru comiterea a trei infrac

ț

iuni

de lipsire de

libertate prev

ă

zute de

art. 189 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

și că

temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive nu au disp

ă

rut

ș

i c

ă

se impune continuarea priv

ă

rii

de libertate a

acestuia.

Împotriva

acestei încheieri a declarat recurs inculpatul D.N.

care a solicitat admiterea recursului, casarea

î

ncheierii

atacate

ș

i

revocarea măsurii arestării preventive.

Examin

â

nd actele

ș

i lucr

ă

rile dosarului

ș

i av

â

nd

î

n

vedere concluziile

ap

ă

r

ă

torului

inculpatului, concluziile procurorului, precum

ș

i sus

ț

inerile

inculpatului,

î

n

raport de dispozi

ț

iile legale aplicabile

î

n

materie,

Înalta

Curte

constat

ă

c

ă

recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor ar

ă

ta

î

n

continuare:

Potrivit dispozi

ț

iilor art. 300

2

î

n cauzele

î

n

care inculpatul este arestat, instan

ț

a

sesizat

ă

este datoare s

ă

verifice

î

n

cursul

judec

ăț

ii

legalitatea

ș

i temeinicia arest

ă

rii preventive, iar conform

art. 160

b

alin. (3)

din

acela

ș

i cod, c

â

nd constat

ă

c

ă

temeiurile care au determinat arestarea impun

î

n continuare privarea de

libertate sau c

ă

exist

ă

temeiuri noi care justific

ă

privarea

de libertate, instan

ț

a, prin

î

ncheiere motivat

ă

, dispune men

ț

inerea

st

ă

rii

de arest.

Analiz

â

nd actele

ș

i lucr

ă

rile

dosarului,

Înalta

Curte constat

ă

c

ă

arestarea

inculpatului D.N. a fost

dispus

ă

î

n baza art. 148 lit. b) C. proc. pen., pentru s

ă

v

â

r

ș

irea a

trei infrac

ț

iuni prev

ă

zute de art. 189 alin. (2)

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.,

re

ț

in

â

ndu-se c

ă

î

n noaptea de 26 ianuarie 2009, ac

ț

ion

â

nd

î

mpreun

ă

cu

coinculpa

ț

ii D.

Ș

t.F

.

, Z.C

.

ș

i

P.M.

le-au imobilizat

ș

i r

ă

pit pe p

ă

r

ț

ile v

ă

t

ă

mate S.C.D., N.T.

ș

i M

t.

prin exercitarea de violen

ț

e asupra

acestora,

inculpatul P.M. fiind

î

narmat cu o arm

ă

neletal

ă

, supus

ă

autoriz

ă

rii pe

care a folosit-o

î

mpotriva p

ă

r

ț

ii v

ă

t

ă

mate N.T. dup

ă

care,

î

mpotriva

voin

ț

ei p

ă

r

ț

ilor v

ă

t

ă

mate, le-au dus

î

ntr-un local din ora

ș

ul

Voluntari, jude

ț

ul Ilfov, unde le-au

sechestrat aproximativ 2 ore, supun

â

ndu-le la

suferințe fizice și psihice și

obligându-le să scrie declarații prin care recunoșteau comiterea unei infracțiuni.

Înalta

Curte mai constat

ă

c

ă,

î

n perioada 3 februarie - 5 februarie 2010,

afl

â

ndu-se

î

ncarcerat

î

n Penitenciarul Rahova

(arestat

î

n alt

ă

cauz

ă

),

î

n aceea

ș

i celul

ă

cu

î

nvinuitul G.V.R., inculpatul D.N. a apelat

telefonic

î

n mod repetat partea v

ă

t

ă

mat

ă

S.C.D., pentru a o

determina s

ă

-

ș

i

modifice declara

ț

iile date

î

n cursul urm

ă

ririi penale,

î

n leg

ă

tur

ă

cu infracțiunile deduse judecății în

prezenta cauză.

Totodat

ă

, se mai constat

ă

c

ă

, pe

parcursul cercet

ă

rii judec

ă

tore

ș

ti,

î

n care se administreaz

ă

probe, nu este exclus

ă

posibilitatea

î

ncerc

ă

rii

de z

ă

d

ă

rnicire a

afl

ă

rii adev

ă

rului, prin reluarea ac

ț

iunilor

prev

ă

zute de art. 148 lit. b) C. proc. pen.

Pe de altă

parte, în această etapă procesuală, s-a relevat o nouă

schimbare a declara

ț

iei p

ă

r

ț

ii v

ă

t

ă

mate S.C.D., care a lipsit la

termenul de judecat

ă

din data de 19 ianuarie

2011, astfel

î

nc

â

t instan

ț

a a fost

î

n

imposibilitate

de a proceda la reaudierea acestuia,

î

mprejurare care, f

ă

r

ă

a fi

imputabil

ă

inculpatului, justific

ă

suspiciunea rezonabil

ă

a z

ă

d

ă

rnicirii afl

ă

rii

adevărului.

Examin

â

nd actele si lucr

ă

rile dosarului,

Înalta

Curte constat

ă

c

ă

nu a

dispărut temeiul avut în vedere la

luarea măsurii arestării preventive a

inculpatului,

care se reg

ă

se

ș

te

î

n dispozi

ț

iile art. 148 lit. b) C. proc. pen.

, fiind

î

ndeplinite

ș

i celelalte condi

ț

ii

prev

ă

zute de lege pentru men

ț

inerea

arest

ă

rii

preventive, condi

ț

ii prev

ă

zute de art. 143

ș

i art. 148 alin. (2) C.

proc. pen.

Pe de alt

ă

parte,

Înalta

Curte mai constat

ă

c

ă

inculpatul a fost arestat

î

n

prima

faz

ă

a procesului, ulterior dispun

â

ndu-se punerea lui

î

n libertate, apoi s-a

luat din nou m

ă

sura arest

ă

rii fa

ță

de

acesta,

î

ntruc

â

t s-a dovedit c

ă

a

î

ncercat

s

ă

influențeze unele părți din

dosar.

În aceste condi

ț

ii, men

ț

inerea

m

ă

surii arest

ă

rii preventive este o excep

ț

ie

care trebuie privit

ă

prin temerea ca inculpatul s

ă

reia

una din ac

ț

iunile prev

ă

zute

de art. 148 lit. b) C. proc. pen., situa

ț

ie

stabilit

ă

de judec

ă

tor prin

dovezi certe.

În concluzie, subzist

ă

temeiurile ce au dus la arestarea preventiv

ă

a

inculpatului în

această fază de cercetare judecătorească.

Referitor la sus

ț

inerea c

ă

este

vorba de o discriminare,

î

ntruc

â

t numai

inculpatul

D.N. este arestat, iar ceilal

ț

i inculpa

ț

i sunt judeca

ț

i

î

n

stare de liberate,

Înalta

Curte o apreciaz

ă,

ca

nefondat

ă

, deoarece prevederile

legale privind luarea m

ă

surilor

preventive func

ț

ioneaz

ă

diferit fa

ță

de fiecare

inculpat, raportat nu numai la gravitatea faptelor

ce li se imput

ă

, dar

ș

i la

circumstan

ț

ele

personale ale fiec

ă

ruia,

î

n raport de conduita inculpatului care a

î

ncercat

s

ă

z

ă

d

ă

rniceasc

ă

aflarea adev

ă

rului prin influen

ț

area

uneia dintre p

ă

r

ț

i.

Înalta

Curte constat

ă

, de asemenea, c

ă

nu a fost dep

ăș

it

nici termenul

rezonabil al menținerii măsurii arestării preventive,

critică formulată de recurentul inculpat prin apărătorul său.

Termenul rezonabil al m

ă

surii

arest

ă

rii preventive se apreciaz

ă

î

n raport

de

natura

ș

i complexitatea faptelor comise, de num

ă

rul de

persoane implicate,

ceea ce impune o

perioad

ă

mai mare de timp necesar administr

ă

rii

tuturor

probelor, at

â

t

î

n

acuzare, c

â

t

ș

i

î

n ap

ă

rare,

î

n vederea stabilirii adev

ă

rului

faptelor.

În prezenta cauz

ă

au fost respectate

ș

i

prevederile art. 5 paragraful 3 din

, conform c

ă

rora orice persoan

ă

arestat

ă

sau de

ț

inut

ă

,

î

n condi

ț

iile

prev

ă

zute

de paragraful 1 lit. c), are dreptul de a fi judecat

ă

î

ntr-un

termen

rezonabil sau eliberat

ă

î

n

cursul procedurii, perioada pe care inculpatul a

executat-o în arest

preventiv, neputând fi apreciată că a depășit o durată

rezonabil

ă

, raportat la complexitatea cauzei dedus

ă

judec

ăț

ii

ș

i nici

c

ă

ar

echivala cu executarea

anticipat

ă

a eventualei pedepse ce i-ar fi aplicat

ă

inculpatului.

În consecin

ță

, nefiind

î

ntemeiate

motivele de casare invocate de inculpat,

recursul acestuia urmeaz

ă

a fi respins ca nefondat, conform art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul inculpat

va fi obligat la

plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare c

ă

tre

stat din care suma de 200 lei, reprezent

â

nd onorariul ap

ă

r

ă

torului

desemnat din oficiu,

p

â

n

ă

la

prezentarea ap

ă

r

ă

torului ales, se va avansa din fondul

Ministerului

Justiției.

Î

N

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul D.N.

î

mpotriva

î

ncheierii din 19 ianuarie 2011, pronun

ț

at

ă

de

Înalta

Curte

de Casa

ț

ie

ș

i

Justi

ț

ie, sec

ț

ia penal

ă,

î

n dosarul nr. 8152/1/2009.

Oblig

ă

recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu

titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul

ap

ă

r

ă

torului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justi

ț

iei.

Definitiv

ă

.

Pronun

ț

at

ă

î

n

ș

edin

ță

public

ă

, ast

ă

zi 31 ianuarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-21
0,97
ÎCCJ, Decizia nr. 79/2011
ÎNALTA CURTE DE CASARE Șl JUSTIȚIE Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin încheierea din 7 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 8152/1/2009 a fost menținută
ÎCCJ 2011-01-10
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 1/2011
Asupra recursului de față, Din actele dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 14 decembrie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 8152/1/2009, în conformitate cu dispozițiile art. 3
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2222/2009
Asupra recursului de fa ță ; În baza lucr ă rilor de la dosar, constat ă urm ă toarele : Prin î ncheierea din 28 mai 2009 a Cur ț ii de Apel Timi ș oara, sec ț ia penal ă, pronun ț at ă î n dosarul nr. 4840/30/2008, s-a dispus, printre alte
ÎCCJ 2011-05-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2057/2011
iași jurisprudență. Instanța de control judiciar a constatat astfel că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat - respectiv cele prevăzute de dispozițiile art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen.
ÎCCJ 2011-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4102/2011
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen.,
Sursă