ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 619/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 619/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Ședința publică de la 10 februarie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 4 din 22 martie 2010 Tribunalul Prahova a respins acțiunea în anularea hotărârii AGA formulata de reclamanta B.D.I.L., în contradictoriu cu pârâta SC U. SA, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin Hotărârea din 3 august 2009, publicată în M.Of. al României – Partea a IV-a nr. 4464 din 24 august 2009, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor societății pârâte SC U. SA a aprobat achiziționarea de către societate a 272.727 acțiuni nou emise de SC A.S.I. SA Dej, la prețul de 11 lei/acțiune nouă, în valoare totală de 2.999.997 lei.
A fost aprobată data de 20 august 2009 ca dată de înregistrare. S-a stabilit că din procesul-verbal al ședinței reiese că la acea dată a fost prezentat raportul de evaluare a SC A.S.I. SA Dej efectuat de un expert contabil evaluator, pentru estimarea valorii de piață a acțiunilor societății, ordinea de zi fiind aprobată de acționarul prezent - SC A.U.I. SRL, care deținea 83,713% din totalul capitalului social al pârâtei, în timp ce reclamanta B.D.I.L. nu a participat la acea ședință, solicitând pe calea prezentei acțiuni anularea hotărârii adoptate.
De asemenea tribunalul analizând motivele invocate de reclamantă, a constatat că potrivit dispozițiilor art. 132 alin. (1)-(2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală, în termen de 15 zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial, reclamanta justificându-și calitatea procesuală activă. Potrivit art. 127 din aceeași lege, acționarul care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune, în cazul în care nu respectă această reglementare, este răspunzător de daunele produse societății dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.
A apreciat instanța de fond că aceste dispoziții legale instituie principiul abținerii de la vot, în cazul în care acționarul se află în conflict de interese cu societatea emitentă a acțiunilor pe care le deține, în orice manifestare de voință a acționarilor cu privire la societate aceștia trebuind să urmărească progresul economic și financiar al societății. S-a concluzionat că abuzul de majoritate constă în exercitarea discreționară a dreptului de vot de către acționarul majoritar, în vederea realizării intereselor sale individuale și în dauna interesului social, cu scopul prejudicierii acționarilor minoritari, trebuie dovedit de reclamantă, inclusiv sub aspectul prejudiciului cauzat. Or, în speță, s-a reținut că hotărârea adoptată prin votul acționarului majoritar - SC A.U.I.
SRL – a avut la bază raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, care a prezentat avantajele ce decurg din achiziționarea acțiunilor, ținându-se seama și de riscurile acesteia; expertul a apreciat că această investiție nu prezintă risc de piață, întrucât se acordă importanță facilitării, atât la realizarea investiției, cât și la livrarea energiei electrice în sistemul național prin certificatele verzi. Totodată, tribunalul nu a putut reține susținerile reclamantei, în sensul că acest raport de evaluare nu poate sta la baza cumpărării acțiunilor, nefiind o evaluare serioasă și independentă, cât timp nu a fost administrată dovada contrară, respectiv nu a fost administrată proba cu o altă expertiză evaluatoare și nici alte probe pe aspectul subiectivității și parțialității expertului contabil.
Nu în ultimul rând, instanța a reținut că nerespectarea interdicției instituite de dispozițiile art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, nu atrage în principiu nulitatea hotărârii AGA luată cu votul acționarului aflat în conflict de interese, ci doar obligarea acestuia la despăgubiri, dacă prin votul său s-a format majoritatea necesară și societatea a fost prejudiciată. Pentru considerentele expuse, reclamanta neinvocând alte motive de nulitate sau anulare a hotărârii, tribunalul a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B.D.I.L. și prin decizia nr. 78 din 8 septembrie 2010 Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins apelul reclamantei.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a apreciat că prima instanță a reținut corect situația de fapt, în sensul că prin hotărârea AGEA din 3 august 2009 publicată în M.Of. Partea a IV-a nr. 4464 din 24 august 2009, acționarii intimatei pârâtei SC U. SA prezenți la ședință au aprobat achiziționarea de către societate a unui număr de 272727 acțiuni nou emise de SC A.S.I. Dej, la prețul de 11 lei/acțiune, în valoare totală de 2.999.997 lei, fiind aprobată ca dată de înregistrare data de 20 august 2009, potrivit conținutului hotărârii publicat în Monitorul Oficial. Hotărârea a fost adoptată de acționarul majoritar prezent la ședință – SC A.U.I.
SRL, deținătorul a 83,713% din capitalul pârâtei SC U. SA, apelanta reclamantă deținătoare a 1,89% din capitalul social al pârâtului, lipsind de la ședința AGEA din 3 august 2009, așa cum rezultă din procesul verbal de ședință, deși intimata a respectat cerințele de convocare și informare a acționarilor, împrejurare necontestată de altfel de către apelantă. Din procesul verbal al ședinței AGEA rezultă că hotărârea s-a adoptat pe baza raportului de evaluare a SC A.S.I. Dej, întocmit de un expert contabil evaluator autorizat, pentru estimarea valorii de piață a acțiunilor societății. Apelanta reclamantă, atât în cuprinsul acțiunii introductive, dar și în motivele de apel a contestat acest raport de evaluare întocmit de expert evaluare G.B., susținând că respectivul raport s-a întocmit la solicitarea vânzătoarei SC A.S.I.
SA și conține lacune, nefiind vorba de o evaluare serioasă, întrucât nu evaluează activele societății ale cărei acțiuni urmau să fie cumpărare de intimata pârâtă pe baza valorii de piață, ci în funcție de valoarea istorică a acestora. Susținerile apelantei privind pretinsul subiectivism și lacunele raportului de expertiză nu au fost dovedite, deoarece aceasta nu a prezentat un alt raport de evaluare care să conțină date diferite de cel care a stat la baza adoptării adunării AGEA atacată cu prezenta acțiune în anulare și nici nu a solicitat administrarea unor probatorii în acest sens. Din cuprinsul raportului de evaluare întocmit de un expert evaluator autorizat reiese că s-au prezentat avantajele ce decurg din realizarea investiției, prin achiziționarea acțiunilor la SC A.S.I.
SA, expertul concluzionând că această investiție nu prezintă risc de piață, deoarece se acordă importante facilitări, atât la realizarea investiției cât și la livrarea energiei electrice prin sistemul național prin certificate verzi. S-a reținut că nici susținerea apelantei cum că nu s-a justificat motivul, interesul și folosul practic al operațiunii de achiziționare de acțiuni la SC A.S.I. de către intimată nu este fondată, expertul explicând că activitatea SC A.S.I. SA Dej este concentrată pe finalizarea proiectului investițional de punere în funcțiune a unei centrale formată dintr-un cazan de aburi și o turbină, care va produce energie electrică, aburul obținut la parametrii înalți (abur energetic) urmând a fi destins în turbine, pentru a se produce energie electrică ce va fi livrată în S.E.N., unde va fi comercializată, obținându-se în același timp certificate verzi.
S-a argumentat că în ultimii ani pe plan mondial există o puternică tendință de înlocuire a combustibililor fosili cu cei regenerabili, iar valorificarea resurselor regenerabile de energie în condiții concurențiale pe piața de energie a devenit oportună prin punerea în practică a politicii „certificate verzi” , cadrul legislativ creat prin H.G. nr. 1892/2004 fiind lărgit și dobândind avantaje, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 220/2008, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.
Din raportul de expertiză rezultă că potrivit acestui act normativ, în schimbul energiei electrice din surse regenerabile producătorul primește 3 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în rețeaua electrică, acestea aducând facilități în sensul amortizării accelerate a investițiilor în domeniul SRE, scutirea de la plata accizei pentru energia electrică din SRE, reducerea cu 50% a taxelor de eliberare a autorizațiilor/avizelor pentru investițiile în domeniul SRE, garantarea a 50% din valoarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, asigurarea infrastructurii de transport și a utilităților necesare inițierii și dezvoltării investițiilor, căi de acces, scutiri de impozite pe taxe și profitul reinvestit, acordarea de contribuții financiare de la bugetul de stat pentru locurile de muncă nou create, concluzionându-se asupra tendinței creșterii valorii certificatelor verzi în condițiile necesității creșterii ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, în consumul intern brut de energie electrică.
S-a mai arătat că după afilierea României la Sistemul European de Certificate Verzi, producătorii de energie electrică din surse regenerabile vor putea tranzacționa aceste certificate pe piața europeană, dar pot vinde energia electrică produsă și operatorilor economici interni de distribuție, care au obligația să o achiziționeze cu prioritate, prin contract reglementat, conform Ordinului nr. 52/2005, o altă posibilitate de valorificare fiind comercializarea energiei produsă către furnizori sau consumatori eligibili, sau prin ofertare pe piața zilei următoare, firma B.A. manifestându-și deja intenția de a achiziționa energie electrică produsă de SC A.S.I. SA. Expertul a efectuat o analiză economică financiară a SC A.S.I.
SA Dej, reținându-se că nu se poate susține că evaluarea făcută este neserioasă, în condițiile în care valoarea contabilă a unei acțiuni constatată de expert este de 10,16 lei, dar propunerea de cumpărare aprobată de AGEA la 3 august 2010 privea un preț de 11 lei/acțiune. În speță, nu s-a probat existența unui concurs de interese între acționarul majoritar SC A.U.I. SRL și societatea intimată, așa cum s-a arătat. Nu poate fi vorba de un abuz de majoritate, întrucât acesta este reprezentat de exercitarea discreționară a dreptului de vot a acționarului majoritar, în scopul realizării propriilor interese și în dauna interesului social, cu rezultatul prejudicierii acționarilor minoritari, or în speță acționarul majoritar nu a făcut altceva decât să voteze o hotărâre AGA prin care s-a aprobat achiziționarea acțiunilor nou emise de o societate ce desfășoară o activitate a cărei valorificare ar putea aduce un real beneficiu acționarilor intimatei.
Fără votul acționarului majoritar A.U.I. SRL, deținător a 83,713 % din capitalul social al intimatei SC U. SA, hotărârea AGEA nu ar fi putut fi adoptată, față exigențele cvorumului necesar a fi prezent la convocare, rezultate din dispozițiile art. 115 alin. (1) din LSC, așa încât chiar dacă ipotetic, respectivul acționar majoritar ar fi avut interese contrare intimatei și nu s-ar fi abținut de la vot, hotărârea AGEA adoptată în această modalitate nu poate fi anulată, ci eventual s-ar putea angaja răspunderea pentru daune a acționarului majoritar, așa cum prevede art. 127 alin. (2) din Legea societăților comerciale. Împotriva acestei decizi a declarat recurs reclamanta B.D.I.L. Nicosia invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.
civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și sentinței instanței de fond și în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond anularea hotărârii AGEA SC U. SA Ploiești din data de 3 august 2009. În dezvoltarea în fapt a recursului, recurenta a susținut, în esență, următoarele: - Instanțele de fond și apel au interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 127 din Legea nr. 31/1990 și au schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al hotărârii AGEA atacată. - Metoda de evaluare folosită de expert nu este recunoscută de standardele de evaluare în vigoare și ca atare nu are bază legală.
- Proba cu expertiză a fost solicitată, dar a fost respinsă de instanțe. - În conformitate cu art. 127 din Legea societăților comerciale, acționarul majoritar al SC U. SA Ploiești – A.U.I. – trebuia să se abțină de la vot în ceea ce privește operațiunea de achiziționare de acțiuni la o societate din cadrul aceluiași grup de interese „S.C.R.”, ca având un interes contrar. - Având în vedere contextul la data AGEA, evaluarea defectuoasă a prețului acțiunilor A.S.I., relația de afiliere dintre societățile în cauză, se consideră că scopul AGEA este ilicit, de fraudare a intereselor acționarilor minoritari prin sifonarea lichidităților U. SA în interesul altor societăți din „Grupul S.C.R.”. Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă. Motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu este fondat întrucât instanța de apel a apreciat și interpretat corect raportul juridic născut ca urmare a adoptării hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor SC U. SA Ploiești din data de 3 august 2009, s-a pronunțat în raport de acesta când a respins apelul reclamantei, neschimbând natura și înțelesul acestuia. Motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. nu este fondat întrucât instanțele au interpretat și aplicat corect prevederile art. 127 din Legea nr. 31/1990. Aceste dispoziții legale instituie principiul abținerii de la vot, în cazul în care acționarul se află în conflict de interese cu societatea. Pe de altă parte se reține că nerespectarea interdicției instituite de alin. (1) al art. 127 nu atrage, în principiu, nulitatea hotărârii AGEA luată cu votul acționarului aflat în conflict de interese, ci doar obligarea acestuia la despăgubiri dacă prin votul său s-a format majoritatea necesară și societatea a fost prejudiciată. Totodată, în temeiul exigențelor art. 136 1 introdus prin Legea nr. 441/2006 nu este exclusă nici anularea hotărârii luate cu votul unui acționar aflat în conflict de interese cu societatea, dacă acel vot a fost rezultatul unui abuz de majoritate, spre exemplu.
Abuzul de majoritate constă în exercitarea discreționară a dreptului de vot de către acționarul majoritar în vederea realizării intereselor sale individuale, în dauna interesului social și în scopul prejudicierii acționarului minoritari. În speță, în raport de starea de fond stabilită instanța de apel a reținut corect că nu s-a probat, conform art. 1169 C. civ., existența unui interes propriu, contrar celui societar al acționarului majoritar SC A.U.I. SRL, nici legătura dintre acest acționar și SC A.S.I. SA pretinsa fraudare a intereselor celorlalți acționari minoritari, care nu poate fi prezumată. Instanțele corect au apreciat că nu s-au făcut nici un fel de dovezi privind caracterul pretins ilicit al operațiunii de cumpărare de acțiuni de către intimată de la SC A.S.I.
SA, măsura fiind justificată de scopul general al desfășurării activității unei societăți, inclusiv prin cumpărarea de acțiuni de la o altă societate, pentru a realiza profit, în beneficiul acționarilor, acesta fiind interesul și folosul practic al operațiunii contestate. În ceea ce privește prețul acțiunilor se constată că valoarea contabilă a unei acțiuni constatată de expert este de 10,16 lei, iar propunerea de cumpărare aprobată de AGEA la 3 august 2010 privește un preț de 11 lei/acțiune, astfel că și sub acest aspect critica este nefondată. Referitor la expertiza solicitată în cauză se apreciază că respingerea ei nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii atacate, neputându-se cenzura aprecierea făcută de judecător cu privire la utilitate, pertinența și concludența probei, motiv de recurs care nu este de natură să atragă casarea hotărârii.
De altfel recurenta nici nu a mai insistat în încuviințarea și administrarea acestei probe în instanța de apel. Pentru considerentele expuse, se apreciază că hotărârea nu este afectată de motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., încât în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul reclamantei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta B.D.I.L. Nicosia împotriva deciziei nr. 78 din 8 septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.