CtEDO 14.10.2008 Auto

AFFAIRE GALEA c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
14.10.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE GALEA c. ROUMANIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr 25510/04 prezentată de Gheorghe Alexandru GÂLEA împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 14 octombrie 2008 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Corneliu Biersan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemel, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 30 martie 2004, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, dl Gheorghe Alexandru Galea, este un resortisant român, născut în 1954 și rezident în Constanța. Guvernul român este reprezentat de agentul său, Dl Razvan-Horațiu Radu, Ministerul Afacerilor Externe. Circumstanțele speciei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează: Ca urmare a restructurării armatei și a poliției, începută încă din 1995, au fost adoptate mai multe măsuri legislative pentru a încuraja militarii și polițiștii să-și ceară repartiția către armata de rezervă și, prin urmare, să se pensioneze anticipat. În această privință, în plus față de pensia pentru pensii, statul le-a acordat alocații scutite de impozit și calculate în raport cu soldul lor lunar brut. La cererea lor, militarii de carieră au fost repartizați armatei de rezervă și pensionați anticipat cu dreptul la pensie și la alocațiile menționate mai sus. În momentul plății acestor alocații, Ministerul Apărării (denumit în continuare Ministerul Apărării) a dedus valoarea impozitului pe venit. În 2001, reclamantul sesizează Tribunalul de Primă Instanță din Constanța cu privire la o acțiune de obligare a Ministerului să-i restituie 68 141 471 de foști lei români, sumă reprezentând suma reținută ca impozit, susținând că această alocație era scutită de impozit. Printr-o hotărâre definitivă din 5 octombrie 2001, tribunalul departamental din Constanța a confirmat o hotărâre din 2 iulie 2001 care era parțial îndreptățită la cererea reclamantului și a condamnat ministerul să-i plătească 80 075 089 de lei românești vechi, adică aproximativ 3 000 EUR. Reclamantul a primit, la o dată nespecificată, această sumă. În 2002, procurorul general al România a formulat în fața Curții Supreme de Justiție o acțiune în anulare împotriva acestei hotărâri și a susținut că, prin interpretarea legislației interne, Curtea de Apel a săvârșit erori de drept grave, ceea ce a condus la o soluționare defectuoasă a litigiului. Prin hotărârea din 29 octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a acceptat acțiunea în anulare, a pronunțat hotărârea și hotărârea menționate anterior și a respins acțiunea reclamantului și a considerat că alocațiile aveau o natură salarială, fiind, prin urmare, supuse impozitului. La 27 aprilie 2005, administrația fiscală a solicitat reclamantului să ramburseze suma încasată în temeiul hotărârii definitive din 5 octombrie 2001, cu dobânzile aferente calculate până la 18 ianuarie 2005. La 6 iulie 2005, reclamantul a vărsat în conturile Ministerului de Finanțe 1 000 de lei români noi ( GRIEFS Reclamantul se plânge că obligația de a restitui o sumă încasată în temeiul unei decizii adoptate în forță de lucru judecat a încălcat dreptul la respectarea proprietăților sale. El invocă art. 6 alin. (1) din Convenție și 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, precum și art. 13 și 14 din Convenție. La 8 septembrie 2008, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație conform căreia guvernul român oferă domnului Gheorghe Alexandru GÂLEA, cu titlu gratuit, suma de 1 250 EUR (o mie două sute cincizeci de euro) și 2 000 RON (două mii de lei românești noi) în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea menționată anterior în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în noi lei românești la rata aplicabilă la data plății, scutit de orice taxă aplicabilă și plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa decontării în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. La 17 iulie 2008, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de solicitant, subsemnată Gheorghe Alexandru GÂLEA, reclamantă în cauza menționată anterior, remarcă faptul că guvernul român este gata să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1 250 EUR (o mie două sute cincizeci de euro) și 2 000 RON (două mii de lei românești noi) în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea menționată anterior în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă la data plății, scutit de orice taxă aplicabilă și plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Accept această propunere și, de asemenea, renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri și declar că acest caz este definitiv soluționat. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale, și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște, Santiago Quesada Josep Casadevall Moduler Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă