ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 16/2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea formulată la data de 30 august 2018, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, petentul A., în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor Prahova, Colegiul Medicilor Buzău și Ministerul Justiției, a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

1.2. Prin cererea depusă la termenul de judecată din 5 octombrie 2018, petentul A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013.

În conformitate cu dispozițiile Hotărârii nr. 83 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a procedat la formarea dosarului asociat nr. x/2018/a1, având ca obiect cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, invocată de către petentul A..

Prin Încheierea nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea formulată de petentul A., prin care se solicită strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.

Prin încheierea din 5 octombrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, ca inadmisibilă.

Împotriva Încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs petentul A., susținând că cererea de strămutare a fost soluționată în lipsa legalei citări a tuturor părților intimate.

Prin cererea precizatoare depusă la dosarul cauzei la data de 14 noiembrie 2018, ca urmare a Rezoluției emisă de Înalta Curte la data de 31 octombrie 2018 și comunicată recurentului la data de 7 noiembrie 2018, petentul A. a învederat că recursul declarat în cauză privește atât soluția pronunțată asupra cererii de strămutare, cât și soluția pronunțată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 21 decembrie 2018, intimatul Consiliul Suprem de Apărare a Țării, reprezentat de Administrația Prezidențială, a invocat excepția nulității recursului declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal, precum și excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 21 decembrie 2018, intimatul Ministerul Justiției a invocat excepția nulității recursului declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 4 ianuarie 2019, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția nulității recursului declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal, precum și excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva soluției de anulare, ca netimbrată, a cererii de strămutare.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 8 ianuarie 2019, intimatul Colegiul Medicilor din România a invocat excepția nulității recursului declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal și excepția nulității recursului pentru nemotivare.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursurilor deduse judecății

II.1. Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimații Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Colegiul Medicilor din România, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva încheierii din 5 octombrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018/a1 este nul, pentru următoarele considerente:

Întrucât obiectul recursului declarat împotriva încheierii anterior menționate îl reprezintă soluția pronunțată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, regimul căii de atac este reglementat de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora:

"Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare ..."

Aceste dispoziții speciale, care reglementează numai durata termenului special de recurs, derogatoriu de la termenul general, se completează cu prevederile C. proc. civ., în ceea ce privește sancțiunea care intervine în cazul nerespectării termenului de declarare și motivare a recursului, fiind incidente prevederile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat potrivit căruia:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).".

Încheierea recurată a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 5 octombrie 2018, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Conform art. 181 alin. (1) pct. 1 și art. 182 C. proc. civ., termenul de declarare a recursului (stabilit pe ore) începe să curgă de la ora zero a zilei următoare, respectiv 6 octombrie 2018 și se împlinește pe data de 7 octombrie 2018, la ora 24:00.

Analizând recursul declarat de petentul A., Înalta Curte constată că acesta a fost depus la data de 29 octombrie 2018, după expirarea termenului prevăzut de lege, motiv pentru care Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității căii de atac, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula recursul declarat de petentul A..

II.2. Referitor la cererea de recurs îndreptată împotriva Încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Recursul declarat de petentul A. împotriva acestei încheieri privește soluția de anulare, ca netimbrată, a cererii prin care s-a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Având în vedere că încheierea recurată a fost pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, calea de atac a recursului revine în competența de soluționare a Completelor de 5 judecători în materie civilă ale acestei instanțe, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 97 și art. 142 C. proc. civ., art. 28 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și art. 23 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Pe cale de consecință, Înalta Curte, constatând că a fost învestită cu o cale de atac a cărei soluționare este de competența Completelor de 5 judecători în materie civilă ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, va disjunge cererea de recurs îndreptată împotriva încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018 și va dispune scoaterea cauzei de pe rolul acestei secții și înaintarea dosarului la Completele de 5 judecători în materie civilă, în vederea repartizării aleatorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității.

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 5 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018/a1.

Disjunge cererea de recurs îndreptată împotriva Încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Scoate cauza disjunsă de pe rol și dispune înaintarea spre repartizare aleatorie către Completele de 5 judecători în materie civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - MM