ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 531/2019

Analizând recursul, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 31 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, constatând lipsa părților și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății contestației în anulare formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 1167 din data de 14 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a formulat recurs.

În cuprinsul memoriului de recurs, reclamantul nu a dezvoltat critici de natură a fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., menționând doar considerentele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, arătând că la termenul de judecată din data de 31 octombrie 2018 instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 10 ianuarie 2019 și repartizat completului de filtru CF x.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 17 ianuarie 2019 și comunicat părților la data de 22 - 25 ianuarie 2019.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând recursul în raport de excepția nulității invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispoziției imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termenul din data de 31 octombrie 2018 întrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs și în lipsă, "gândindu-se" că poate chiar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă. Menționează că instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua ședinței de judecată.

Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Susținerile recurentului-reclamant nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunțarea soluției de suspendare a cauzei, ci detaliază motivele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Faptul că instanța nu ar fi acordat un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată în ziua ședinței de judecată, nu se poate constitui într-o critică de nelegalitatea a încheierii pronunțate, având în vedere dispozițiile procedurale prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. - judecătorul va suspenda judecata (...) când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept. Or, faptul de a nu acorda un nou termen de judecată în condițiile anterior prezentate, nu constituie o "greșeală" a instanței de judecată, care a făcut o corectă aplicarea a normelor procesuale în cauza dedusă judecății.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 31 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 martie 2019.

Procesat de GGC - GV