ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 39/F din 10 martie 2011 Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori în temeiul dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. a)

C. proc. pen., a respins ca nefondată, plângerea formulată de petentul F.M.

împotriva Ordonanței nr. 630/P/2008 din 25 mai 2009 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Galați.

A obligat

petiționarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a hotăra

astfel, prima instanță a reținut:

Prin Ordonanța nr.

630/P/2008 din 25 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a

dispus:

urmăririi penale față de S.A.R., M.G., D.M., R.I., O.I. și M.C., pentru

infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215

1

, art. 264,

art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 C. pen.

și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de

pe lângă Judecătoria Galați, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.

205 C. pen., sesizată în sarcina jurnalistului C.T.

Pentru a dispune

astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a avut în vedere

următoarele:

Persoana vătămată

F.M. a formulat o plângere penală împotriva mai multor magistrați, judecători

și procurori și a altor făptuitori. Potrivit susținerilor acesteia, magistrații

care au soluționat dosarele nr. 1541/P/2004 și nr. 2501/P/2005 ale Judecătoriei

Galați „au încălcat în mod grosolan dispozițiile procedurale legale și au

pronunțat sentințe penale aberante, nelegale, părtinitoare".

Prin rezoluția nr.

140/P/2007 din 10 decembrie 2007 D.N.A. a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de

D.M., T.M., C.M., C.S.D., P.M., S.A.R., M.G., R.I. și O.I., pentru

infracțiunile prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 și 7 din Legea

nr. 78/2000, art. 255 C. pen. raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000,

art. 256 C. pen. în referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 257

alin. (1) C. pen., în referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000. De

asemenea, a dispus disjungerea cauzei cu privire la aceleași persoane, pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215

1

,

art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291,

art. 205 și art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Deoarece persoana

vătămată a susținut că făptuitorii s-au constituit în grup organizat, prin

ordonanța nr. 194/D/P/2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, D.I.I.C.O.T. a dispus neînceperea urmăririi penale față de

făptuitorii D.M., T.M., C.S.D., C.C.M., M.G., R.I. și M.C. pentru infracțiunile

prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât fapta nu există.

Prin ordonanța nr.

750/P/2008 din 14 iulie 2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații C.S.D., T.M.

și C.C.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art.

215

1

, art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289,

art. 290 și art. 291 C. pen. și disjungerea cauzei și declinarea competenței de

soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Galați, în ceea ce privește faptele magistraților care își desfășoară

activitatea la instanțele de pe lângă judecătorii și tribunale.

La data de 17

noiembrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și-a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, întrucât P.M. are calitatea de procuror la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Prin ordonanța nr.

907/P/2008 din 10 decembrie 2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul P.M., de

la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați pentru infracțiunile prevăzute

de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215

1

, art. 264, art. 247, art.

248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 C. pen., întrucât faptele

sesizate de F.M. în sarcina acestuia nu există.

De asemenea, a dispus

disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în

favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, pentru continuarea

cercetărilor față de S.A.R., M.G., D.M., R.I., O.I., M.C. și C.T. pentru

infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215

1

,

art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291

și art. 205 C. pen.

Din verificările

efectuate în cauză rezultă că persoana vătămată F.M. este nemulțumită de modul

în care a fost soluționat dosarul nr. 724/P/2004 al parchetului de pe lângă

Judecătoria Galați.

Astfel prin rezoluția

nr. 724/P/2004 din 10 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați,

procurorul C.S.D. a confirmat propunerea organelor de poliție de neîncepere a

urmăririi penale față de făptuitorul B.N.

Rezoluția nr.

724/P/2004 a fost menținută de procurorul ierarhic superior prin rezoluția nr.

529/II/2/2004.

Ulterior, F.M. a

formulat plângere la instanța de judecată, prin sentința penală nr. 644 din 23

martie 2005 a Judecătoriei Galați pronunțată în dosarul nr. 1542/P/2004

menținându-se rezoluția nr. 724/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria

Galați, ca fiind temeinică și legală.

Președintele

completului de judecată a fost judecătorul M.D., iar Ministerul Public a fost

reprezentat de procurorul M.P.

Recursul declarat

ulterior de F.M. a fost admis de Tribunalul Galați, prin decizia penală nr. 451

din 27 iunie 2005, prin care a fost casată sentința penală nr. 644 din 23

martie 2005 a Judecătoriei Galați și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași

instanță.

Prin sentința penală

nr. 584 din 02 martie 2006 pronunțată în dosarul nr. 2501/P/2005 al

Judecătoriei Galați a fost respinsă plângerea formulată de F.M., constatându-se

că rezoluția nr. 724/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați este

temeinică și legală.

În acest dosar

președintele completului de judecată a fost judecătorul T.M., iar Ministerul

Public a fost reprezentat de procurorul S.A.R.

Împotriva sentinței

penale nr. 584 din 02 martie 2006 a Judecătoriei Galați F.M. a declarat recurs,

prin decizia penală nr. 417/R din 19 iunie 2006 dispunându-se desființarea

rezoluțiilor nr. 724/P/2004 și nr. 529/II/2/2004 ale Parchetului de pe lângă

Judecătoria Galați și trimiterea cauzei la aceeași unitate, în vederea

începerii urmăririi penale.

În dosarul nr.

714/P/2004 al parchetului de pe lângă Judecătoria Galați cercetările au fost

efectuate de lucrătorul de poliție M.C., din cadrul Poliției Municipiului

Galați, secția IV, la conducerea căreia s-au aflat succesiv ofițerii R.I. și

O.I.

De asemenea,

procurorul M.G., care în prezent funcționează la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Videle, a supravegheat o vreme cercetările efectuate de organele de

poliție în dosarul sus-menționat.

S-a reținut că din

verificările efectuate rezultă că motivele de nemulțumire ale persoanei

vătămate constituie de fapt motive de recurs, nicidecum premise ale săvârșirii

unor infracțiuni, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către

făptuitori. Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 205 C. pen. sesizată

în sarcina jurnalistului C.T. s-a arătat că urmează să se dispună disjungerea

cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe

lângă Judecătoria Galați.

Ulterior, prin

ordonanța nr. 811/II/2/2009 din 22 iunie 2009 dată de procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a fost respinsă plângerea

formulată de petentul F.M. împotriva ordonanței nr. 630/P/2008 din 25 mai 2009.

S-a arătat că cercetările

prealabile sunt complete și efectuate în mod temeinic și legal. S-a mai arătat

că procurorul nu a considerat că este necesară audierea petentului F.M.

deoarece plângerea penală formulată a întrunit condițiile prevăzute de art. 222

C. proc. pen.

Împotriva ordonanței

nr. 630/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în termen

legal, petiționarul F.M. a formulat plângere.

Prin plângerea

formulată petiționarul, în esență, a susținut că soluția adoptată este

nelegală, netemeinică și nulă, în cauză i-a fost încălcat dreptul la apărare,

că nu s-a procedat la audierea sa, că nu au fost efectuate cercetări penale.

Curtea de Apel a

acaJisat motivele plângerii, raportat la întregul material probator administrat

în cauză, apreciind că plângerea formulata de către petiționar este nefondată,

ordonanța nr. 630/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați,

confirmată prin ordonanța nr. 811/II/2/2009 din 22 iunie 2009 este legală și

temeinică, apreciind că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi

penale față de cei șase intimați pe baza analizei plângerii și a actelor

premergătoare.

S-a mai reținut,

împrejurarea că, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați

nu a procedat la audierea persoanei vătămate și că nu a administrat toate

probatoriile invocate de petent nu poate conduce la concluzia că ordonanța

atacată e nelegală.

Potrivit

dispozițiilor legale în materie nu există nicio prevedere care să oblige

procurorul să procedeze la audierea persoanei care a formulat deja o plângere

penală într-o cauză, plângere care, în opinia sa, îndeplinește condițiile

prevăzute de art. 222 C. proc. pen.

În cauză, s-a

considerat că nu s-a încălcat dreptul la apărare al petentului, acesta având

posibilitatea pe parcursul desfășurării procesului penal să solicite

administrarea mijloacelor de probă pe care le considera necesare pentru

dovedirea plângerii formulate.

De asemenea,

procurorul a analizat întreaga situație de fapt, constatând că nu se impune

începerea urmăririi penale pentru niciuna din infracțiunile menționate în

plângere.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs petiționarul F.M.

Recursul este

inadmisibil.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost

modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri

pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care

s-a respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de

neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.

În consecință,

constatând că în speță, sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de

10 martie 2011, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010,

Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă, mențiune existentă de

altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței atacate.

Printre modificările

aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea

soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv

și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia

plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în

judecată.„

Ca atare, întrucât

petiționarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta

Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a fost investită,

conform art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligând totodată

petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petiționarul F.M. împotriva sentinței penale

nr. 39/F din 10 martie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 ianuarie 2012.