ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2012

Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 39/F din 10 martie 2011 Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori în temeiul dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată, plângerea formulată de petentul F.M. împotriva Ordonanței nr. 630/P/2008 din 25 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. A obligat petiționarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotăra astfel, prima instanță a reținut: Prin Ordonanța nr. 630/P/2008 din 25 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a dispus: 1. Neînceperea urmăririi penale față de S.A.R., M.G., D.M., R.I., O.I.

și M.C., pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215 1 , art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 C. pen. 2. Disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 205 C. pen., sesizată în sarcina jurnalistului C.T. Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a avut în vedere următoarele: Persoana vătămată F.M. a formulat o plângere penală împotriva mai multor magistrați, judecători și procurori și a altor făptuitori. Potrivit susținerilor acesteia, magistrații care au soluționat dosarele nr. 1541/P/2004 și nr. 2501/P/2005 ale Judecătoriei Galați „au încălcat în mod grosolan dispozițiile procedurale legale și au pronunțat sentințe penale aberante, nelegale, părtinitoare". Prin rezoluția nr. 140/P/2007 din 10 decembrie 2007 D.N.A.

a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de D.M., T.M., C.M., C.S.D., P.M., S.A.R., M.G., R.I. și O.I., pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, art. 255 C. pen. raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, art. 256 C. pen. în referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 257 alin. (1) C. pen., în referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000. De asemenea, a dispus disjungerea cauzei cu privire la aceleași persoane, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215 1 , art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291, art. 205 și art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Deoarece persoana vătămată a susținut că făptuitorii s-au constituit în grup organizat, prin ordonanța nr. 194/D/P/2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii D.M., T.M., C.S.D., C.C.M., M.G., R.I. și M.C. pentru infracțiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât fapta nu există. Prin ordonanța nr. 750/P/2008 din 14 iulie 2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații C.S.D., T.M. și C.C.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215 1 , art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290 și art. 291 C. pen.

și disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în ceea ce privește faptele magistraților care își desfășoară activitatea la instanțele de pe lângă judecătorii și tribunale. La data de 17 noiembrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât P.M. are calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. Prin ordonanța nr. 907/P/2008 din 10 decembrie 2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul P.M., de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215 1 , art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 C. pen., întrucât faptele sesizate de F.M.

în sarcina acestuia nu există. De asemenea, a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, pentru continuarea cercetărilor față de S.A.R., M.G., D.M., R.I., O.I., M.C. și C.T. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 194, art. 215, art. 215 1 , art. 264, art. 247, art. 248, art. 249, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 și art. 205 C. pen. Din verificările efectuate în cauză rezultă că persoana vătămată F.M. este nemulțumită de modul în care a fost soluționat dosarul nr. 724/P/2004 al parchetului de pe lângă Judecătoria Galați. Astfel prin rezoluția nr. 724/P/2004 din 10 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, procurorul C.S.D.

a confirmat propunerea organelor de poliție de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorul B.N. Rezoluția nr. 724/P/2004 a fost menținută de procurorul ierarhic superior prin rezoluția nr. 529/II/2/2004. Ulterior, F.M. a formulat plângere la instanța de judecată, prin sentința penală nr. 644 din 23 martie 2005 a Judecătoriei Galați pronunțată în dosarul nr. 1542/P/2004 menținându-se rezoluția nr. 724/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, ca fiind temeinică și legală. Președintele completului de judecată a fost judecătorul M.D., iar Ministerul Public a fost reprezentat de procurorul M.P. Recursul declarat ulterior de F.M. a fost admis de Tribunalul Galați, prin decizia penală nr. 451 din 27 iunie 2005, prin care a fost casată sentința penală nr. 644 din 23 martie 2005 a Judecătoriei Galați și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Prin sentința penală nr. 584 din 02 martie 2006 pronunțată în dosarul nr. 2501/P/2005 al Judecătoriei Galați a fost respinsă plângerea formulată de F.M., constatându-se că rezoluția nr. 724/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați este temeinică și legală. În acest dosar președintele completului de judecată a fost judecătorul T.M., iar Ministerul Public a fost reprezentat de procurorul S.A.R. Împotriva sentinței penale nr. 584 din 02 martie 2006 a Judecătoriei Galați F.M. a declarat recurs, prin decizia penală nr. 417/R din 19 iunie 2006 dispunându-se desființarea rezoluțiilor nr. 724/P/2004 și nr. 529/II/2/2004 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați și trimiterea cauzei la aceeași unitate, în vederea începerii urmăririi penale.

În dosarul nr. 714/P/2004 al parchetului de pe lângă Judecătoria Galați cercetările au fost efectuate de lucrătorul de poliție M.C., din cadrul Poliției Municipiului Galați, secția IV, la conducerea căreia s-au aflat succesiv ofițerii R.I. și O.I. De asemenea, procurorul M.G., care în prezent funcționează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle, a supravegheat o vreme cercetările efectuate de organele de poliție în dosarul sus-menționat. S-a reținut că din verificările efectuate rezultă că motivele de nemulțumire ale persoanei vătămate constituie de fapt motive de recurs, nicidecum premise ale săvârșirii unor infracțiuni, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către făptuitori.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 205 C. pen. sesizată în sarcina jurnalistului C.T. s-a arătat că urmează să se dispună disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați. Ulterior, prin ordonanța nr. 811/II/2/2009 din 22 iunie 2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a fost respinsă plângerea formulată de petentul F.M. împotriva ordonanței nr. 630/P/2008 din 25 mai 2009. S-a arătat că cercetările prealabile sunt complete și efectuate în mod temeinic și legal. S-a mai arătat că procurorul nu a considerat că este necesară audierea petentului F.M. deoarece plângerea penală formulată a întrunit condițiile prevăzute de art. 222 C. proc.

pen. Împotriva ordonanței nr. 630/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în termen legal, petiționarul F.M. a formulat plângere. Prin plângerea formulată petiționarul, în esență, a susținut că soluția adoptată este nelegală, netemeinică și nulă, în cauză i-a fost încălcat dreptul la apărare, că nu s-a procedat la audierea sa, că nu au fost efectuate cercetări penale. Curtea de Apel a acaJisat motivele plângerii, raportat la întregul material probator administrat în cauză, apreciind că plângerea formulata de către petiționar este nefondată, ordonanța nr. 630/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, confirmată prin ordonanța nr. 811/II/2/2009 din 22 iunie 2009 este legală și temeinică, apreciind că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei șase intimați pe baza analizei plângerii și a actelor premergătoare.

S-a mai reținut, împrejurarea că, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați nu a procedat la audierea persoanei vătămate și că nu a administrat toate probatoriile invocate de petent nu poate conduce la concluzia că ordonanța atacată e nelegală. Potrivit dispozițiilor legale în materie nu există nicio prevedere care să oblige procurorul să procedeze la audierea persoanei care a formulat deja o plângere penală într-o cauză, plângere care, în opinia sa, îndeplinește condițiile prevăzute de art. 222 C. proc. pen. În cauză, s-a considerat că nu s-a încălcat dreptul la apărare al petentului, acesta având posibilitatea pe parcursul desfășurării procesului penal să solicite administrarea mijloacelor de probă pe care le considera necesare pentru dovedirea plângerii formulate.

De asemenea, procurorul a analizat întreaga situație de fapt, constatând că nu se impune începerea urmăririi penale pentru niciuna din infracțiunile menționate în plângere. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petiționarul F.M. Recursul este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă. În consecință, constatând că în speță, sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de 10 martie 2011, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă, mențiune existentă de altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței atacate.

Printre modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.„ Ca atare, întrucât petiționarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a fost investită, conform art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligând totodată petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul F.M. împotriva sentinței penale nr. 39/F din 10 martie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 ianuarie 2012.