ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 115/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 19 februarie 2004, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Satu Mare, anularea hotărârii nr. 4597 din 28 ianuarie 2004,

emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor

prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare a lui M.Mi.,

refugiat din motive etnice.

Prin sentința civilă nr. 205

din 15 martie 2004, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea reclamantei, reținând în esență că prin probele

administrate în cauză, aceasta a făcut dovada că familia soțului ei a fost

refugiată ca urmare a persecuțiilor etnice din partea regimului instaurat după

Dictatul de la Viena, iar soțul ei s-a născut în perioada refugiului părinților,

la 9 aprilie 1942, în localitatea Brașov.

Împotriva acestei sentințe

și în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Satu

Mare, solicitând casarea hotărârii și pe fond, respingerea acțiunii.

Recurenta a susținut că

hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, atâta vreme, cât O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, nu cuprinde prevederi referitoare

la persoanele care s-au născut în perioada de refugiu a părinților lor. De

asemenea, recurenta a arătat că instanța nu a avut în vedere Precizările nr. 1026/2002

ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, potrivit

cărora nu beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, copiii care s-au

născut în perioada de strămutare a părinților.

Recursul este nefondat și

urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a apreciat

corect, ca fiind îndeplinite în cauză prevederile Legii nr. 189/2000, pentru că

de la data nașterii sale, soțul intimatei-reclamante a avut, asemeni părinților

săi, statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind supus acelorași

privațiuni de ordin material și moral.

Pe cale de consecință și

având în vedere dispozițiile art. 3 din Legea nr. 189/2000, intimata-reclamantă

M.M., în calitate de soție supraviețuitoare, este îndreptățită să beneficieze

de drepturile acordate de lege.

Față de considerentele

expuse și constatând că potrivit art. 304 și 304

1

C. proc. civ., nu

există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de

fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 205 din 15

martie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 ianuarie 2005.