ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5135/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 687 din 20

mai 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost

admisă cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul D.A.A. și

s-au descontopit pedepsele de 10 ani închisoare, aplicată în baza art. 26,

raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), b) și f) C. pen.; 13 ani închisoare,

pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.

26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), b), c), d) și e) C. pen.; 12 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 și

art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și i) C. pen.; 2 ani închisoare, pentru art.

36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, pedepsele aplicate prin sentința penală

nr. 5208/1997, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2305 din 7 mai 2001 a

Curții Supreme de Justiție, precum și pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 1303 din 23 octombrie 1998 a Judecătoriei sectorului 1

București, pedepse care au fost puse în individualitatea lor.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002 a fost constatată grațiată în întregime pedeapsa de 2 ani închisoare,

aplicată pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 36 din Decretul nr.

328/1966 și s-a reținut că faptele pentru care recurentul a fost condamnat prin

sentința penală nr. 57/1999 a Tribunalului București și nr. 1303 din 23

octombrie 1998 a Judecătoriei sectorului 1 București sunt concurente.

În temeiul art. 36 C. pen., s-au

recontopit pedepsele de 10 ani, 13 ani, 12 ani închisoare, aplicate prin

sentința penală nr. 57/1999 a Tribunalului București cu pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1303/1998 a Judecătoriei

sectorului 1 București, condamnatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de

13 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani închisoare, în final

acesta având de executat pedeapsa de 15 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen., s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe

o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei. Totodată, s-a dedus perioada

arestării de la 15 octombrie 1995 până la 14 noiembrie 1995 și apoi de la 20

august 1997 la zi.

A fost anulat mandatul de executare

a pedepsei închisorii nr. 84 din 24 mai 2001 și a fost emis un nou mandat

pentru pedeapsa rezultantă în urma contopirii, de 15 ani închisoare.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut că faptele pentru care a fost condamnat D.A.A. prin

sentința penală nr. 57/1999 a Tribunalului București, secția I penală, sunt

concurente cu fapta pentru care s-a dispus condamnarea acestuia de Judecătoria

sectorului 1 București prin sentința penală nr. 1303/1998, toate privind

infracțiuni săvârșite mai înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna

din ele.

S-a mai reținut că pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată în baza art. 36 din Decretul nr. 328/1966, prin sentința

penală nr. 57/1999 a Tribunalului București, este grațiată integral și

condiționat potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Totodată, prima instanță făcând

aplicarea art. 36 C. pen., a reținut că se impune aplicarea unui spor de

pedeapsă.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia penală nr. 547/ A din 22 iulie 2004, a respins apelul

formulat de condamnat.

Împotriva acestei decizii

condamnatul a declarat recurs prin care a fost reiterat motivul de apel

invocat, și anume înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 36 alin. (1) C. pen.,

dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune

concurentă, se aplică dispozițiile art. 34 și art. 35 C. pen., iar conform art.

34 lit. b) din același cod, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se

aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special,

iar când acest maxim nu este îndestulător se poate aplica un spor de până la 5

ani.

Dispozițiile acestor texte au fost respectate de

instanța de fond și verificate de instanța de control judiciar, în speță

contopindu-se corect pedepsele aplicate pentru fapte concurente și, justificat

în raport de numărul mare de condamnări ale petiționarului, s-a aplicat sporul

de 2 ani închisoare.

Prin urmare, recursul declarat nu

este fondat și în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va

fi respins.

Conform art. 192 alin. (2) din

același cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul D.A.A. împotriva deciziei penale nr. 547/ A din 22

iulie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 octombrie 2004.