ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.03.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1333/2012

HOTĂRÂRE
09.03.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1333/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Ședința publică de la 9 martie 2012

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 3131 din 10 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Călărași,

secția civilă, s-a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la

cererea prin care s-au solicitat penalități de întârziere, s-a admis acțiunea

formulată de reclamanta Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Călărași împotriva pârâtei SC P.E. SRL Oltenița, s-a constatat rezolvit

contractul de finanțare nr.3003 din 9 aprilie 2001 încheiat între părți și s-a

respins capătul de cerere formulat de reclamantă privind obligarea pârâtei la

plata penalităților de întârziere în sumă de 53.968,18 lei ca inadmisibil. A

fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 3.720 lei, cheltuieli de

judecată.

Pentru

a pronunța această sentință, s-a reținut că în contractul dintre părți nr. 3003/2001,

în art. 22 a fost instituit un pact comisoriu de gradul IV în baza căruia contractul

s-a și rezolvit pentru nerespectarea obligațiilor asumate de către pârâtă.

S-a

mai reținut că prin sentința civilă nr. 551 din 13 martie 2008 a Tribunalului

Călărași rămasă irevocabilă, a fost respinsă declarația de creanță formulată de

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia Călărași în cadrul procedurii

de insolvență al SC P.E. Oltenița SRL. Declarația de creanță a Agenției avea o

valoare de 45.162,14 lei. Această sumă reprezenta penalități de întârziere

calculate în baza aceluiași contract de finanțare nr. 3003/2001.

Aceleași

penalități sunt solicitate și în prezenta cauză, deși s-a reținut că au fost

achitate în dosarul de insolvență de către pârâtă care, a achitat și diferența

de penalități ce rămăseseră neachitate în valoare de 3.145 lei, astfel că, s-a

constatat tripla identitate prevăzută de art. 1201 C. civ. și respectiv

incidența excepției autorității de lucru judecat.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel reclamanta, susținând că nu sunt incidente

dispozițiile art. 1201 C. civ., deoarece în dosarul de insolvență s-a înscris la

masa credală împotriva pârâtei cu suma de 45.162,14 lei dar, în prezentul dosar

obiectul litigiului este acela al unei acțiuni în pretenții pe calea dreptului

comun.

Curtea

de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 265 din

14 iunie 2011, a admis apelul declarat de reclamanta Agenția Pentru Dezvoltare

Regională Sud Muntenia Călărași, a anulat în parte sentința atacată în sensul

respingerii excepției autorității de lucru judecat, stabilindu-se termen pentru

soluționarea în fond a cauzei.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, cercetarea calității de

creditor îndreptățit să fie înregistrat în tabelul definitiv de creanțe al debitorului

se deosebește de examinarea pretențiilor creditorului pe calea dreptului comun.

S-a

mai reținut că identitatea de cauză implică și existența unei identități de

fapte și de reguli de drept aplicabile acestor fapte, astfel că respingerea cererii

de înscriere a reclamantei în tabloul creditorilor nu echivalează cu

soluționarea cauzei pe fond, încât nu sunt incidente dispozițiile art. 1201 C.

civ. privitoare la autoritatea de lucru judecat.

Împotriva

acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta SC P.E. SRL Oltenița

criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Încadrând

motivele de recurs în dispozițiile prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., pârâta a susținut că motivarea instanței de apel este contrară

documentelor și probelor existente la dosarul cauzei care, demonstrează că

judecătorul sindic a cercetat pretențiile creditoarei, respectiv ale reclamantei,

dar și contractul nr. 3003/2001 sub aspectul penalităților datorate.

S-a

mai susținut că instanța de apel a interpretat în mod greșit, dispozițiile

Legii nr. 85/2006, raportat la dispozițiile dreptului comun, fără a observa că

ceea ce s-a pretins în procedura insolvenței este identic cu ceea ce s-a

pretins pe calea dreptului comun, în prezenta acțiune, cauza juridică fiind

aceiași numai cadrul procesual diferit, ceea ce nu impietează asupra

autorității de lucru judecat.

Recursul

este fondat:

Potrivit

art. 1201 C. civ. se cere ca hotărârea dată și cea care urmează, să existe

triplă identitate, de obiect (

eadem res

) identitate de cauză (

eadem

causa petendi

) și identitate de părți (

eadem condition personarum

).

Pentru

a opera această excepție care este excepție de fond ce paralizează o nouă

acțiune, se cere așadar o identitate între raportul juridic dedus judecății și

cel anterior judecat chiar dacă acesta din urmă este numai implicit cuprins în

primul raport, între aceleași părți, în înțelesul larg din punct de vedere al

noțiunii juridice iar acesta să stea în judecată în aceiași calitate.

Obiectul

cauzei este reprezentat de pretenția formulată care nu poate fi confundat cu

cauza raportului juridic care constă în temeiul juridic al dreptului a cărei

valorificare se urmărește.

Identitatea

de cauză este reprezentată de faptul juridic sau material care constituie temeiul

legal al dreptului pretins, cauză care este justificarea obiectului cerut.

Instanța

de apel a reținut că nu există identitate de fapte și de reguli de drept

aplicabile acestor fapte, și cele reținute prin sentința nr. 551 din 13 martie

2008, și judecarea pe fond a cauzei având un temei de drept comun.

Obiectul

cauzei constând în suma de 45.162,14 lei ce reprezintă penalități de întârziere

calculate în baza contractului de finanțare cu nr. 3003 a fost soluționat în

procedura insolvenței.

Din

această sentință irevocabilă rezultă cu claritate că judecătorul sindic a

intrat în cercetarea creanței cu care s-a înscris Agenția pentru Dezvoltare

Regională Sud Muntenia, judecând asupra temeiniciei cererii acesteia prin

cercetarea contractului sub aspectul penalităților ce se aplică în cazul

întârzierilor la plată. De aceea , pentru stabilirea realității creanței, a

întinderii ei, prin expertiza dispusă și nedesființată , s-a statuat că voința

părților a fost aceea de a se calcula penalități de întârziere pe o perioadă de

60 de zile și că astfel calculate penalitățile au fost achitate în totalitate

de către SC P.E. Oltenița SRL Oltenița, care în cadrul dosarului de insolvență,

a mai achitat doar diferența neachitată cu titlu de penalități de 3.145 lei.

Cum

în prezenta cauză în pretenții s-a solicitat plata aceleiași sume reprezentând penalități

provenite din același contract, penalități care s-au constatat că au fost achitate,

evidențiază existența triplei identități prevăzute de art. 1201 C. civ., fiind

vorba de aceleași părți, obiect și cauză.

Instanța

de apel a interpretat greșit dispozițiile referitoare la Legea nr. 85/2006

raportat la dispozițiile dreptului comun întrucât, în cadrul acestei proceduri

speciale s-a verificat existența raportului juridic dintre părți, consecințele acestuia

asupra patrimoniilor lor, iar ceea ce s-a pretins în procedura insolvenței este

identic cu ceea ce s-a pretins în baza dreptului comun, cauza juridică fiind

aceiași numai cadrul procedural a fost diferit, ceea ce nu impietează asupra

autorității de lucru judecat.

Date

fiind considerentele mai sus arătate urmează să se admită recursul în baza art.

312 pct. 2 C. proc. civ., să se modifice decizia recurată în sensul respingerii

apelului declarat de reclamanta Agenția Pentru Dezvoltare Regională Sud

Muntenia.

Urmează

ca intimata reclamantă să fie obligată la 624,15 lei cheltuieli de judecată.

Admite recursul declarat de pârâta SC P.E.

OLTENIȚA SRL Călărași împotriva deciziei comerciale nr. 265/2011 din 14 iunie

2011 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o

modifică în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta

AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUNTENIA împotriva sentinței civile nr.

3131 din 10 noiembrie 2010 pronunțate de Tribunalul Călărași, secția civilă, pe

care o menține.

Obligă intimată-reclamantă AGENȚIA

PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUNTENIA la plata cheltuielilor de judecată în

sumă de 624,15 lei în favoarea pârâtei SC P.E. OLTENIȚA SRL Călărași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 9 martie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6163/2013
să se dispună respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată. 3.Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 226 din 27 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea pr
ÎCCJ 2012-03-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1756/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță a) cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, reclamanta SC P. SRL a chemat în judecată pe pârâții Ag
ÎCCJ 2015-01-13
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3/2015
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut situația de fapt potrivit căreia în vederea verificării menținerii eligibilității proiectului al cărui beneficiar este SC A. SRL, în data de 09 februarie 2012 o echipă din cadru
ÎCCJ 2013-04-11
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4966/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 6850 din data de 17 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins ca
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 35/2014
.R.A.P. este emisă cu încălcarea legii, întrucât respingerea cererii de finanțare s-a făcut prin adresa din 14 noiembrie 2012, aceasta conținând și motivele care au condus la soluția respectivă. În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art.
Sursă