ÎCCJ, Decizia nr. 218/2011

ÎCCJ, Decizia nr. 218/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică de la 28 martie 2011

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 993

din 9 iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

în dosarul nr. 4830/95/2009 a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată

de petentul T.I. împotriva ordonanței nr. 5/P/2007 din 2 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție

– Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu și s-a menținut ordonanța

atacată, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin plângerea din 17

ianuarie2007 adresată Direcției Naționale Anticorupție - Biroul Teritorial

Târgu-Jiu, persoana vătămată T.I. a solicitat efectuarea de cercetări față de S.M.,

B.I., B.A. și reprezentanții Băncii Comerciale Române, Sucursala Gorj, arătând

că:

- S.M., deținător a

50% din părțile sociale ale SC E.R. Rovinari SRL, prin intermediul SC A. SRL la

care era asociat unic, înainte de a ceda părțile sociale către D.M. la 31

martie 2004, a retras suma de 2.500.000.000 ROL din contul deschis la B.C.R., sucursala județeană Gorj, considerată aport propriu, deși nu a contribuit cu vreo

sumă de bani de la data de 13 iunie 2003 când a devenit asociat, iar în data de

12 decembrie 2003, cu complicitatea funcționarilor aceleiași unități bancare, a

încheiat un act adițional la contractul de credit prin care și-a scos de sub

garanție imobilul proprietatea sa și bunurile aparținând firmei sale,

introducând sub garanție mijloacele fixe, clădirile și terenurile aparținând SC

E.R. Rovinari SRL;

- reprezentanții

B.C.R., sucursala județeană Gorj, după deschiderea procedurii de faliment nu au

trecut la recuperarea creditului din sumele disponibile în cont sau din

executarea bunurilor aparținând societății, ci l-au notificat că în data de 25

ianuarie 2007 îi vor scoate apartamentul proprietatea sa la licitație;

- S.M., deținător a

50% din părțile sociale ale SC E.R. Rovinari SRL, prin intermediul SC A. SRL la

care era asociat unic, înainte de a ceda părțile sociale către D.M. la 31

martie 2004, a retras suma de 2.500.000.000 ROL din contul deschis la B.C.R, sucursala județeană Gorj, considerată aport propriu, deși nu a contribuit cu vreo sumă

de bani de la data de 13 iunie 2003 când a devenit asociat, iar în data de 12

decembrie 2003, cu complicitatea funcționarilor aceleiași unități bancare, a

încheiat un act adițional la contractul de credit prin care și-a scos de sub

garanție imobilul proprietatea sa și bunurile aparținând firmei sale, introducând

sub garanție mijloacele fixe, clădirile și terenurile aparținând SC E.R.

Rovinari SRL;

- reprezentanții

B.C.R., sucursala județeană Gorj, după deschiderea procedurii de faliment nu au

trecut la recuperarea creditului din sumele disponibile în cont sau din

executarea bunurilor aparținând societății, ci l-au notificat că în data de 25

ianuarie2007 îi vor scoate apartamentul proprietatea sa la licitație;

- B.A., asociat în

cadrul SC C.E. SRL Târgu-Jiu, desemnată administrator/lichidator judiciar în

dosarul de faliment înregistrat la Tribunalul Gorj urmare cererii introduse de SC E.R. SA București, a contactat mai mulți creditori ai SC E.R. Rovinari SA,

determinându-i să ceară intrarea societății debitoare în faliment, chiar dacă

prin deciziile Curții de Apel Craiova date în recurs au fost respinse cererile

introduse de unii creditori (SC E.R. SA București, SC T.P.S.U.T. SA Rovinari, SC

R.M.T. SRL Târgu-Jiu, SC C.R. SRL Bumbești Pitic), creanțele fiind achitate

chiar dacă nu toate erau certe lichide și exigibile, reușind să obțină deschiderea

procedurii falimentului pe baza cererii introduse de SC E.D.F.P.T. SA Galați,

față de care nu

înregistra datorii, fapt

constatat de expertiza contabilă întocmită într-un dosar penal.

De asemenea, B.A. a

permis lui B.I. să efectueze compensări reciproce între SC E.R. Rovinari SA și SC

M.T.G. SRL București, la ambele având calitatea de asociat, să înstrăineze

bunuri din patrimoniul societății debitoare ulterior deschiderii procedurii

falimentului din data de 01 martie 2006 și a facilitat închirierea către

societatea din București a unui spațiu de producție la un preț derizoriu;

- B.I., după ce a

devenit asociat majoritar deținând 60% din părțile sociale ale SC E.R. Rovinari

SA, de la sfârșitul anului 2005 a impus ca toate aprovizionările cu materiale

cât și livrările efectuate sau lucrările prestate să se realizeze prin

intermediul SC M.T.G. SRL București, transferând astfel profitul către firma

din București la care deținea calitatea de asociat și administrator,

contribuind astfel la prejudicierea SC E.R. Rovinari SRL.

Cu ocazia audierii,

persoana vătămată T.I. a prezentat detaliat faptele sesizate și, în completarea

acuzațiilor aduse lichidatorului judiciar B.A., a menționat că aceasta a

pretins de la administratorul SC B.T. SRL - R.L. suma de 50.000 euro pentru a-i

facilita achiziționarea unui utilaj SNG, fapt despre care a luat cunoștință de

la fostul asociat al acesteia C.M.

Plângerea penală

formulată de petent a fost soluționată prin ordonanța nr. 5/P/2007 din 02

aprilie 2009 a Direcției Naționale Anticorupție - Biroul Teritorial Târgu Jiu,

în sensul că s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de B.A. pentru infracțiunile prevăzute

de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 și art. 11 alin. (1)

din Legea nr. 78/2000; S.M. și B.I.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26

raportat la art. 11 din Legea nr. 78/2000, întrucât din actele premergătoare

efectuate rezultă că faptele nu există; totodată, s-a disjuns cauza și s-a

declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție pentru efectuarea de cercetări față de S.M., sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 290 C. pen. și art. 272 alin. (1)

pct. 2 din Legea nr. 31/1990 și față de F.C. și D.A.R. sub aspectul săvârșirii

acțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.; Parchetului de pe lângă Judecătoria

Târgu Jiu pentru cercetări față de B.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 246 C. pen. și B.I.N. pentru infracțiunile

prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea

nr. 31/1990 și art. 143 alin. (2)

din Legea nr. 85/2006.

Plângerea împotriva

acestei ordonanțe, formulate în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă,

ca neîntemeiată prin ordonanța nr. 243/II/2/2009 din 5 mai 2009 a procurorului șef al Biroului Teritorial Târgu Jiu din cadrul Serviciului Teritorial Craiova al

Direcției Naționale Anticorupție.

În temeiul art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., petentul a formulat, în termen legal, plângere

împotriva ordonanței nr. 5/P/2007 din 2 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție

– Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu, plângere care a

fost respinsă, ca nefondată prin sentința nr. 993 din 9 iunie 2010 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prima instanță a

apreciat că prin ordonanța atacată procurorul s-a pronunțat doar asupra

faptelor de corupție reclamate prin plângerea penală formulată de petent,

urmând ca pentru restul faptelor descrise să se pronunțe alte unități de

parchet către care a fost direcționată plângerea, după disjungerile dispuse

prin aceeași ordonanță.

De asemenea, prima

instanță a constatat că procurorul a apreciat în mod corect că nu există

indicii în sensul că intimata B.A., în calitate de administrator/lichidator

judiciar, cu ocazia organizării de licitații privind vânzarea unor utilaje

aparținând SC E.R. Rovinari SRL, la datele de 17 și 24 noiembrie 2006, a pretins

și primit sume de bani pentru a nu anula licitația și nici nu a intermediat sau

înlesnit efectuarea unor operațiuni comerciale de către această societate în

scopul obținerii de foloase necuvenite.

Totodată, actele

premergătoare nu au confirmat nici susținerile petentului în sensul că B.A. a

pretins suma de 50.000 Euro de la administratorul SC B.T. SRL - R.L. sau al SC

D.P.I. SRL Bacău pentru a facilita achiziționarea unui utilaj sau pentru a nu

anula licitația. De asemenea, din declarația martorului P.V. - administrator al

SC D.P.I. SRL. Bacău a reieșit că intimatul B.I. i-a solicitat suma de 60.000

Euro, susținând că acționările electrice de la motoarele utilajului sunt

proprietatea firmei sale M.G. SRL, însă martorul nu a fost de acord cu aceste

pretenții, întrucât suma oferită la licitație a fost pentru utilajul complet și

funcțional.

Prima instanță a mai

constatat că soluția dispusă de procuror față de S.M. și B.I.N. pentru

complicitate la infracțiunea asimilată infracțiunilor de corupție, prevăzută de

art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu se impune a fi

modificată, deoarece din actele premergătoare nu a rezultat că acești intimați

au ajutat lichidatorul judiciar să intermedieze sau să înlesnească efectuarea

unor operații comerciale de către SC E.R. Rovinari SRL., în scopul obținerii de

foloase necuvenite.

Împotriva sentinței

de respingere a plângerii, petentul T.I. a declarat recurs.

Examinând hotărârea

atacată, potrivit art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte

constată că recursul declarat de petent nu este fondat.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

La data de 13 iunie 2003,

SC A. SRL Târgu Jiu a cumpărat prin licitație de la SC E.R. SA București

activul Sucursalei UPSSRAE Rovinari, ulterior societatea schimbându-și

denumirea în E.R. Rovinari S.R.L., asociați fiind S.M. și T.I., fiecare

deținând câte 50% din părțile sociale.

Pentru achitarea

prețului, SC A. SRL. a contractat de la B.C.R., sucursala județeană Gorj, un

credit de 4.950.000.000 ROL în baza contractului nr. 320 din 09 iulie 2003,

garanțiile constituite pentru acordarea creditului constând în ipotecă asupra

unui apartament cu 3 camere situat în Târgu Jiu, ipotecă asupra unui apartament

cu 4 camere situat în Târgu Jiu și gaj fără deposedare asupra unor utilaje din

industria lemnului aparținând altor societăți deținute de S.M. (Maestro,

Python, Centrul de afaceri Oltenia).

Ulterior, la

solicitarea asociatului S.M., au fost radiate garanțiile constituite asupra

utilajelor (actul adițional din 12 decembrie 2003 la contractul de credit) și a

fost scos de sub ipotecă apartamentul proprietatea acestuia, rămânând sau

constituindu-se garanții noi asupra apartamentului proprietatea asociatului T.I.,

terenului în suprafață de 26.456 mp și a două hale producție situate în

Rovinari, precum și asupra altor utilaje aparținând SC E.R. Rovinari SRL, așa

cum rezultă din adresa societății transmisă către bancă înregistrată sub nr.

9635 din 30 martie 2004.

Deși adresa

menționată cât și procesul-verbal din 01 decembrie 2003, pe baza cărora au fost

modificate garanțiile, prezintă semnătura asociatului T.I., acesta a contestat

autenticitatea lor, precizând că nu a avut cunoștință de aceste înscrisuri, iar

actele adiționale la contractul de credit au fost semnate de către S.M., fără a

exista aprobarea adunării asociațiilor.

La datele de 04

august 2003 și 03 februarie 2004, la solicitarea asociatului S.M., B.C.R., sucursala

județeană Gorj, a aprobat virarea sumelor de 400.000.000 ROL și 1.500.000.000 ROL

din contul societății în contul personal, reprezentând retragere aport

personal.

Referitor la aceste

retrageri, T.I. a susținut că aportul personal a fost justificat probabil cu

depuneri din perioada anterioară cumpărării activului fostei sucursale UPSSRAE

Rovinari, iar cu privire la înscrisul intitulat „declarație" pe care l-a

anexat la plângere, din conținutul căruia rezultă documentele ce justifică

depunerea aportului personal, a precizat că doar l-a semnat în cursul anului

2004, când S.M. deținea funcția de Prefect al Județului Gorj, la solicitarea

acestuia, fiindu-i necesară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

În cursul lunii

martie 2004, S.M. a cedat părțile sociale deținute la SC E.R. Rovinari SRL

noului asociat D.M., care a preluat și funcția de administrator al societății.

În luna aprilie 2005,

acesta a cesionat părțile sociale către B.I.N. care, după ce a preluat și 10%

din părțile sociale deținute de T.I., în schimbul promisiunii că va scoate

apartamentul proprietatea acestuia de sub ipotecă, a devenit asociat majoritar

al societății.

Din declarația

petentului T.I. a rezultat că scopul asociatului B.I.N. a fost acela de a

transfera profitul realizat de SC E.R. Rovinari SRL. către SC M.T.G. SRL

București unde acesta era asociat și administrator. Astfel, întreaga

aprovizionare cu materiale a societății s-a realizat prin intermediul firmei

din București, cu practicarea unor adaosuri foarte mari, ceea ce a dus la

acumularea unei datorii către această societate de peste 12.000.000.000 ROL în

circa 8 luni de zile.

În sprijinul celor

susținute, petentul a depus la dosar documente ce reflectă adaosurile

practicate la materialele furnizate către societatea din Rovinari.

Tot din declarația

petentului a mai rezultat că produsele executate erau comercializate prin

intermediul SC M.T.G. SRL, B.I. impunând prețurile de facturare care de cele

mai multe ori erau mai mici decât costurile de fabricație, iar în perioada

octombrie 2005 - ianuarie 2006, SC E.R. Rovinari S.R.L. a executat ansamble

pentru un beneficiar extern, însă contravaloarea a fost încasată de societatea

din București.

Pentru a deține

controlul asupra sumelor încasate de SC E.R. Rovinari SRL., B.I.N. a înființat

în mod fictiv un punct de lucru în București, la adresa domiciliului său și a

deschis un nou cont la B.C.R. - Agenția Iancului, dispunând ca pe facturile

emise să fie trecut noul cont.

De asemenea, B.I.N. a

impus înlocuirea programului informatic de evidență contabilă ASCCON utilizat

de firmele din Gorj, pentru care societatea plătea lunar suma de 6.000.000 ROL,

cu un alt program realizat de o rudă a sa pe nume I., plătindu-i lunar suma de

15.000.000 ROL în condițiile în care noul program nu era mai performant și a

creat numeroase probleme

în ținerea

evidenței contabile.

În scopul preluării

societății la un preț diminuat, acesta a refuzat înregistrarea valorii reale a

bunurilor rezultate din raportul de expertiză și evaluare întocmit de SC

I.T.P.C. SRL București în luna august 2005, dând dispoziție contabilului șef D.E.

să amâne operarea în actele contabile a noii valori conform deciziei nr. 107

din 21 noiembrie 2005 precum și depunerea declarației la Primăria Orașului Rovinari.

Referitor la

falimentul SC E.R. Rovinari SRL. și activitatea lichidatorului judiciar B.A.,

din actele premergătoare

efectuate procurorul a constatat următoarele:

În cursul anului

2005, SC E.R. SA București, prin lichidatorul judiciar SC P.W.C.M.C. SRL

București, SC T.P.S.U.T. Rovinari SA, SC R.T. SRL Târgu Jiu și SC C.R. SRL

Bumbești Pitic au formulat cereri privind deschiderea procedurii reorganizării

judiciare și a falimentului debitorului SC E.R. Rovinari SRL., însă acestea au

fost respinse de Tribunalul Gorj sau Curtea de Apel Craiova, în recurs, după ce

debitoarea a achitat creanțele.

La dosarul de faliment

înregistrat sub nr. 14/F/2005 a fost depusă la data de 31 ianuarie2006 și

cererea formulată de SC E.D.F.P.T. SA Galați având același obiect, cerere care

a fost admisă de Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 172 din 01 martie 2006

dispunându-se deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului

debitoarei SC E.R. Rovinari SRL., fiind numit administrator judiciar SC C.E. SA

Târgu Jiu.

Prin sentința nr. 917

din 15 noiembrie 2006 a Tribunalului Gorj, s-a dispus respingerea cererilor

debitoarei SC E.R. Rovinari SRL. și creditoarei SC M.G. SRL privind aprobarea

planurilor de reorganizare, începerea procedurii falimentului, dizolvarea

societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare al debitorului,

fiind desemnat lichidator SC C.E. SA.

În cadrul firmei de

lichidare, activitățile de administrare judiciară/lichidare au fost îndeplinite

de asociatul B.A. care, ulterior adoptării O.U.G. nr. 86 din 08 noiembrie 2006

și divizării SC C.E. SA, a devenit asociat la SP T. SPRL, preluând o parte a portofoliului,

inclusiv lichidarea SC E.R. Rovinari SRL.

După deschiderea

procedurii de reorganizare judiciară, însă înainte de începerea procedurii

falimentului și ridicarea dreptului de administrare al debitorului, B.I. a

procedat la compensarea unor datorii reciproce ale SC E.R. Rovinari SRL. și SC

M.G. SRL, la dosar fiind depuse ordinele de compensare seria B nr. 5954443 din

03 aprilie 2006 pentru suma de 94.069,56 RON, nr. 5954445 din 20 aprilie 2006

pentru suma de 79.397,43 RON și nr. 5954467 din 24 mai 2006 pentru suma de

91.769,2 RON.

Potrivit

dispozițiilor legale în vigoare în perioada efectuării compensațiilor,

deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a

invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa (art. 54 din

Legea nr. 64/1995 respectiv art. 52 din Legea nr. 85/2006).

După pronunțarea

hotărârii de intrare în faliment, SC E.R. Rovinari SRL. a organizat licitații

privind vânzarea unor utilaje la datele de 17 și 24 noiembrie 2006, care

ulterior au fost aprobate de adunarea creditorilor și judecătorul sindic.

Cu privire la aceste

operațiuni de compensare și vânzări, petentul T.I. a susținut că au fost

efectuate de B.I. cu acordul și sprijinul interesat al lichidatorului judiciar.

Tot din declarația petentului

a rezultat că B.A. a pretins suma de 50.000 Euro de la administratorul SC B.T.

SRL - R.L. pentru a-i facilita achiziționarea unui utilaj S.N.G. la data de 17

noiembrie 2006, fapt ce l-a aflat de la fostul asociat al acesteia C.M.

Cu ocazia audierii,

martorul C.M. a declarat că din discuțiile cu administratorul SC D.P.I. SRL

Bacău (și nu administratorul SC B.T. SRL indicat în mod eronat) a înțeles că,

deși acesta a adjudecat la licitație un strung, B.A. i-a solicitat încă 50.000 Euro

pentru a nu anula licitația.

Din declarația

martorului P.V. - administrator al SC D.P.I. SRL. Bacău a rezultat că la

licitația din 24 noiembrie 2006 a adjudecat un utilaj strung carusel tip SEM

63-100, însă ulterior a fost înștiințat de lichidatorul judiciar B.A. că nu poate

fi încheiat contractul până nu se validează licitația prin hotărâre

judecătorească, întrucât societatea intrase în faliment. Un alt motiv invocat

de lichidator a fost acela că B.I. a solicitat suma de 60.000 Euro, susținând

că acționările electrice de la motoarele utilajului sunt proprietatea firmei

sale M.G. SRL, însă nu a fost de acord cu aceste pretenții, întrucât suma

oferită la licitație a fost pentru utilajul complet și funcțional.

Pe de altă parte,

Înalta Curte mai constată că procurorii au efectuat cercetări doar în legătură

cu faptele de corupție sesizate de petent prin plângerea penală, iar pentru

celelalte fapte sesizate cauza a fost disjunsă și s-a declinat competența în

favoarea: Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru

cercetări față de S.M., în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 290 C. pen. și art. 272 alin. (1) pct.

2 din Legea nr. 31/1990, față de F.C., fost director adjunct al B.C.R. -

Sucursala Județeană Gorj și D.A.R., director executiv al aceleiași instituții

bancare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen. în

legătură cu retragerea de către S.M. a unor sume de bani din contul deschis la

această unitate bancară, fără aprobarea adunării generale a asociaților SC E.R.

Rovinari SRL prin folosirea unor înscrisuri falsificate, contrafăcând semnătura

persoanei vătămate T.I., precum și încheierea unor acte adiționale prin care au

fost radiate garanțiile constituite asupra bunurilor aparținând numitului S.M.

sau firmelor la care acesta era asociat; Parchetul de pe lângă Judecătoria

Tg-Jiu pentru cercetări față de B.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute

de art. 246 C. pen. în legătură cu îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor

ce-i reveneau în calitate de administrator judiciar/lichidator al SC E.R. Rovinari

S.R.L. prin care au fost vătămate interesele legale ale asociatului T.I.; B.I.N.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 2 din

Legea nr. 31/1990 și art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 referitoare la

operațiunile comerciale desfășurate în calitate de administrator al SC E.R.

Rovinari SRL. în folos propriu și pentru a favoriza SC M.G. SRL București la

care deținea calitatea de asociat, precum și în legătură cu înstrăinarea unei

părți din activele societății debitoare.

Înalta Curte constată,

de asemenea, că în cauză nu există indicii în sensul că intimata B.A. ar fi

pretins și primit sume de bani pentru a anula licitația privind vânzarea unor

utilaje aparținând SC E.R. Rovinari SRL.

De asemenea nu se

poate reține ca aceasta ar fi intermediat sau înlesnit efectuarea unor

operațiuni comerciale în scopul obținerii de foloase necuvenite și nici că ar

fi pretins suma de 50 000 Euro pentru a facilita achiziționarea unui utilaj sau

pentru a nu anula licitația, având în vedere declarația martorului P.V. din

care rezultă că intimatul B.I. i-a solicitat suma de 60 000 de Euro pentru

contravaloarea acționărilor electrice de la motoarele utilajului, proprietatea

firmei sale, însă martorul nu a fost de acord cu aceste pretenții, întrucât

suma oferită la licitație reprezenta contravaloarea utilajului complet și

funcțional.

Înalta Curte mai

constată că nu există indicii că intimații S.M. și B.I.N. ar fi ajutat

lichidatorul judiciar să intermedieze sau să înlesnească efectuarea unor

operațiuni comerciale de către SC E.R. Rovinari SRL, în scopul obținerii de

foloase necuvenite.

Din actele

premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat că intimații B.A., ar fi

săvârșit acte cărora să le fie conferită semnificația juridică a infracțiunilor

prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art.

11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, S.M. și B.I.N. ar fi săvârșit acte cărora

să le fie conferită semnificația juridică a infracțiunii prevăzute de art. 26

raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, așa încât în mod corect

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia.

Criticile

recurentului petent reiau în esență aspectele invocate în plângerea penală

adresată primei instanțe și au făcut obiectul analizei acesteia, după cum s-a

și demonstrat mai sus, iar în această etapă procesuală a recursului nu s-au

dovedit aspecte noi de natură a fundamenta o concluzie diferită de cea a primei

instanțe.

În consecință,

soluția primei instanțe de respingere a plângerii petentului împotriva ordonanței

nr. 5/P/2007 din 2 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial

Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu este legală și temeinică.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul T.I.

împotriva sentinței nr. 993 din 9 iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 4830/95/2009.

Totodată, în baza

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petent va fi obligat la plata

sumei de 300 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul T.I. împotriva sentinței nr. 993 din 9

iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

în dosarul nr. 4830/95/2009.

Obligă recurentul

petent la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 28 martie 2011.