Decizia nr. 2272/2020 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 6105/2017 a Judecătoriei Brașov

Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la 27 martie 2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Statul Roman Prin Ministerul Finanțelor Publice, UAT Brasov-Prin Primar, Z., AA., BB. și CC., rectificarea intabulării dezmembrării blocului de locuințe situat în municipiul Brașov, str. x, înscris în CF x, prin actualizare date imobil și reapartamentare conform situației existente, intabularea celor 3 pivnițe omise și înscrierea dreptului în cartea funciară x. Prin sentința civilă nr. 6105 din 12 iunie 2017, Judecătoria Brașov a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată. A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A.. A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor pentru Statul Român. A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român. A admis excepția lipsei calității procesuale a UAT Brașov. A respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.. A admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta DD., în sprijinul pârâților Q., AA., K., U., BB., E., S., F., V., T., M., H., B., în contradictoriu cu reclamanta A..

Decizia pronunțată de Tribunalul Brașov: Prin decizia civilă nr. 349/Ap din 14 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, s-a respins cererea de apel formulată de apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 6105/12.06.2017 pronunțată de Judecătoria Brașov.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Brașov: Prin încheierea din 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel Brașov în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat de drept judecarea recursului declarat de reclamanta A., până la indicarea și introducerea în cauză a moștenitorilor intimatei-pârâte U. - decedată - și până la stăruința părții interesate. Prin decizia civilă nr. 600/R din 16 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă a fost admisă excepția perimării invocată de către intimați prin mandatar O. (junior), și în consecință, a fost constatată perimarea cererii de recurs formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu intimații-pârâți O. (senior), W., P., EE., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., Q., R., S., T., V., X., Y., Z., AA., BB., CC., intimata-intervenientă DD., intimații-pârâți moștenitori ai intimatei-pârâte U. (decedată), numiții K., FF. și GG., precum și intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov și Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brașov prin primar.

Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Brașov, reclamanta A. a declarat recurs. În cuprinsul cererii de recurs, întemeiată în drept pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recurenta-reclamantă a arătat că instanța de apel a încălcat normele de drept material incidente în cauză și a aplicat greșit dispozițiile art. 416 și 417 C. proc. civ., apreciind că depunerea la dosar a informațiilor cu privire la moștenitorii pârâtei U. a întrerupt cursul prescripției, începând să curgă un nou termen de prescripție de 6 luni. Recurenta-reclamantă a precizat că a făcut demersuri pentru a afla moștenitorii pârâtei, însă SEIP Brașov nu i-a oferit nicio informație, ci doar i-a comunicat faptul că răspunsul a fost trimis la dosar, însă din eroare răspunsul a ajuns la Judecătoria Brașov, iar nu la Curtea de Apel Brașov - instanță pe rolul căreia se afla dosarul. Apreciază că simplul act procedural de indicare a numelor și adreselor moștenitorilor în vederea introducerii în cauză este un act care întrerupe cursul prescripției.

Procedura de filtru: Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților. Prin încheierea din 17 septembrie 2020 recursul a fost admis în principiu, stabilindu-se termen cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ., completul de filtru a pronunțat încheierea din data de 18 octombrie 2018, prin care a dispus admisibilitatea în principiu a recursului, fixând termen de judecată la 5 noiembrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților, pentru soluționarea căii de atac.

Apărările formulate în cauză: La 6 noiembrie 2020 intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov a depus la dosar întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în lipsă. La 8 noiembrie 2019 intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brașov a depus întâmpinare, comunicată, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive. În situația respingerii excepției, precizează că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată, menționând că potrivit art. 454 C. proc. civ. este exonerată de la plata cheltuielilor de judecată. A solicitat judecarea cauzei în lipsă. La 22 noiembrie 2019 intimații-pârâți V., B., C., D., E., S., F., T., K., N., Z., O., V., W., P., Q., AA. și DD. au depus întâmpinare, solicitând să se constate că sunt reprezentați în cauză de mandatar O. junior (absolvent de studii juridice), fiul intimatei-pârâte V. și să se dispună ca ceilalți vecini colocatari care nu sunt semnatari ai întâmpinării să fie reprezentați prin același mandatar ori prin mandatar și avocat din oficiu. Au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ce vor rezulta. Au solicitat și judecarea cauzei în lipsă. La 9 decembrie 2019 recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinarea depusă de intimații-pârâți persoane fizice, solicitând respingerea apărărilor formulate de aceștia. La 20 decembrie 2019 recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinările depuse la dosar de intimații-pârâți UAT Brașov și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov, solicitând respingerea apărărilor formulate în cuprinsul întâmpinărilor. La aceeași dată - 20 decembrie 2019 - intimații-pârâți V., B., C., D., E., S., F., T., K., N., Z., O., V., W., P., Q., AA. și DD. au depus răspuns la întâmpinările depuse la dosar de intimații-pârâți UAT Brașov și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov, arătând că sunt de acord cu susținerile din cuprinsul întâmpinărilor. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Prin încheierea din 12 noiembrie 2018, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel Brașov a suspendat judecata recursului declarat de reclamanta A., până la indicarea și introducerea în cauză a moștenitorilor intimatei-pârâte U. - decedată. În conformitate cu prevederile art. 412 alin. (1) C. proc. civ. (caz de suspendare de drept, astfel cum indică și denumirea marginală a textului de lege), în caz de deces al uneia dintre părți, judecata se suspendă până la introducerea în cauză a moștenitorilor, reluarea judecării procesului, potrivit dispozițiilor art. 415 pct. 2 C. proc. civ., urmând a se face prin cerere de redeschidere a procesului făcută cu arătarea moștenitorilor. Analizând conținutul normei de drept prevăzută de art. 415 pct. 2 C. proc. civ., se constată că aceasta nu instituie obligativitatea depunerii unui certificat de calitate sau de moștenitor pentru persoanele indicate ca fiind moștenitorii părții decedate, la momentul depunerii cererii de reluare a judecății. Revine instanței de judecată, după repunerea pe rol a cauzei, îndatorirea de a verifica calitatea de moștenitor a persoanelor indicate prin cererea de reluare a judecății și, după caz, în aplicarea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., îndatorirea de a solicita alte informații necesare de la terții care le dețin în vederea statuării cu privire la cadrul procesual și limitele în care urmează să se desfășoare procesul. Partea interesată în cauză, recurenta-reclamantă A., a formulat la 5 iunie 2019 cerere de repunere pe rol a cauzei, atașând dovada înregistrării cererii la SPCLEP Brașov, cerere prin care a solicitat să se comunice domiciliul actual al descendenților intimatei decedate, precum și răspunsul comunicat de către SPCLEP Brașov, în care se precizează că răspunsul a fost trimis la dosarul cauzei. Contrar susținerilor recurentei-reclamante, Curtea de Apel Brașov a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 416 și 417 C. proc. civ. Faptul că partea interesată a solicitat relații la o instituție, nu reprezintă un act de procedură care să aibă efecte asupra curgerii termenului de perimare. Astfel, nu reprezintă o întrerupere a termenului de perimare în sensul art. 417 C. proc. civ., faptul că la 3 mai 2019 s-a înregistrat la dosarul cauzei adresa emisă de către SPCLEP Brașov prin care se indica domiciliul moștenitorilor intimatei decedate, cât timp partea interesată nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei. Actul de procedură întreruptiv al cursului termenului de perimare trebuie să provină de la partea care justifică un interes. Prin urmare, simpla depunere la dosar a unor adrese care atestă faptul că au fost efectuate demersuri în vederea aflării domiciliului moștenitorilor părții decedate, în lipsa unei cereri de repunere a cauzei pe rol, nu întrunește exigențele art. 417 C. proc. civ., neavând efecte asupra întreruperii cursului termenului de perimare. Așa cum a reținut și Curtea de Apel Brașov, orice demers efectuat în vederea aflării moștenitorilor, neînsoțit de solicitarea expresă de a se relua judecata, nu poate constitui un act de procedură valabil care să aibă ca efect întreruperea termenului de perimare. Contrar susținerilor părții, simplul act procedural de indicare a numelor și adreselor moștenitorilor în vederea introducerii în cauză nu reprezintă un act care întrerupe cursul prescripției, în lipsa solicitării de repunere a cauzei pe rol. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalte Curte constată că soluția pronunțată de curtea de apel, de constatare a perimării cauzei, este legală. Având în vedere cauza suspendării cauzei, reluarea judecății era condiționată, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., de arătarea moștenitorilor celui decedat. În mod judicios, curtea de apel a reținut aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. Alin. (3) al aceluiași articol, dispune că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu. Reiese că perimarea intervine numai dacă în intervalul de timp prevăzut de norma de drept nu s-a săvârșit în cauză niciun act de procedură din cauza lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă. Cum în speță, din culpa părților, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, de la data suspendării și până la data redeschiderii din oficiu a judecății în dosar nefiind îndeplinit niciun act de procedură, instanța a constatat că a intervenit perimarea de drept. Având în vedere considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei recurate, reținând că aspectele de nelegalitate deduse judecății pe calea prezentului recurs sunt lipsite de temei, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. pentru casarea hotărârii, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,