ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1747/2020

Ședința publică din data de 23 septembrie 2020

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, secția I civilă, la data de 18 decembrie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 5795,38 RON, reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea defunctului E., soțul reclamantei, decedat la data de 12 februarie 2014.

Prin cererea de intervenție formulată de intervenienții F., G., H., I., J., K., L., M. și N., s-a solicitat obligarea pârâților Iuga, în solidar, la plata cu titlul de daune morale, a următoarelor sume: 20.0000 euro, pentru fiecare dintre intervenienții G., F. și L.; 5000 euro, pentru fiecare dintre pârâții H., I., J., K., L., M. și N.; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial și taxele aferente expertizei medico-legale.

Prin sentința civilă nr. 265 din 22 martie 2017, Tribunalul Maramureș, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâți; a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta A.; a admis, în parte, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții F., G. și L., și au fost obligați pârâții D., B. și C., să plătească, în solidar, reclamantei și intervenienților, următoarele sume: 5.795,38 RON, reclamantei A., cu titlu de despăgubiri materiale; 3.000 euro, intervenientului F., cu titlu de daune morale; 3.000 euro, intervenientului G., cu titlu de daune morale; 3.000 euro, intervenientului L., cu titlu de daune morale; a respins cererea de intervenție formulată de intervenienții H., I., J., K., N. și M. și au fost obligați pârâții D., B. și C. la plata către intervenienții F., G. și L. a sumei de 1.472 RON, cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.

Prin decizia civilă nr. 405/A/2017 din 16 noiembrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis apelul declarat de pârâții B. și C. și a dispus schimbarea, în parte, a sentinței atacate, în sensul că a respins acțiunea principală și cererea de intervenție formulată de intervenienții A., F., G., L., în contradictoriu cu pârâții B. și C.; a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul D.; a menținut restul dispozițiilor sentinței atacate; i-a obligat pe intimații A., F., G. și L. la plata sumei de 200 RON, în favoarea apelanților B. și C., reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în apel.

Prin decizia nr. 1323 din 26 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respins recursul declarat de pârâtul D. împotriva deciziei nr. 405/A din 16 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca nefondat.

Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 19 august 2019, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă, sub nr. x/2019, revizuentul D. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 405/A/2017 din 16 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

În ședința publică din 08 octombrie 2019, instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția tardivității cererii de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora termenul de revizuire în cazurile prevăzute de art. 509 alin (1) pct. 1 C. proc. civ. este de o lună de la data comunicării deciziei a cărei revizuire se solicită.

Prin decizia civilă nr. 193/A/2019 din 8 octombrie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca tardiv declarată, cererea de revizuire formulată de revizuentul D. împotriva deciziei civile nr. 405/A/2017 din 16 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 193/A/2019 din 8 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a declarat recurs revizuentul D., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 483-490 C. proc. civ., recurentul-revizuent a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, cu consecința admiterii cererii de revizuire.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a susținut că împotriva deciziei civile nr. 405/A/2017, în termen legal, a formulat recurs, respins prin decizia nr. 1323 din 26 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civil; ulterior, după ce decizia nr. 405/A/2017 a rămas definitivă, a formulat revizuire, cale de atac respinsă prin decizia nr. 193/A/2019 din 8 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca tardiv declarată.

Recurentul a opinat că termenul pentru exercitarea revizuirii curge de la data comunicării hotărârii definitive supuse revizuirii, iar decizia nr. 405/A/2017 nu este definitivă, ci este supusă recursului, astfel cum s-a stipulat în dispozitivul hotărârii, cererea de revizuire fiind formulată în termen de 30 zile de la momentul la care hotărârea atacată a devenit definitivă.

A mai arătat recurentul că prin constatarea că termenul de revizuire începe să curgă de la data comunicării unei hotărâri judecătorești care nu este definitivă, indiferent care ar fi termenul revizuirii, nu se poate atinge obiectivul revizuirii, iar o eventuală casare a deciziei civile nr. 405/A/2017 de către instanța de recurs, făcea inutil obiectul revizuirii.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților; prin încheierea din 17 iunie 2020, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de revizuentul D. împotriva deciziei civile nr. 193/A din 8 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă și a stabilit termen de judecată pentru soluționarea recursului, în ședință publică, la data de 23 septembrie 2020, cu citarea părților.

Examinând recursul declarat în cauză, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că acesta este nu este fondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Prin decizia civilă nr. 193/A/2019 din 8 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, care face obiectul controlului judiciar, a fost respinsă, ca tardiv declarată, cererea de revizuire formulată de revizuentul D. împotriva deciziei civile nr. 405/A/2017 din 16 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că, potrivit art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire, în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., este de o lună de la data comunicării deciziei a cărei revizuire se solicită; decizia a fost comunicată revizuentului D. la data de 04 decembrie 2017, conform procesului-verbal aflat la dosarul nr. x/100/2019 al Curții de Apel Cluj, iar cererea de revizuire a fost trimisă, prin poștă, la data de 12 august 2019, conform plicului aflat la dosar.

Conchizând, curtea de apel a constatat că cererea de revizuire este tardiv declarată, fiind exercitată după expirarea termenului de o lună, calculat de la data de 04 decembrie 2017.

Prin criticile formulate în recurs, care pot fi circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în limitele reținute prin încheierea de admitere în principiu, recurentul-revizuent a susținut că termenul pentru exercitarea revizuirii curge de la data comunicării hotărârii definitive supuse revizuirii, iar decizia nr. 405/A/2017 nu este definitivă, ci este supusă recursului, astfel cum s-a stipulat în dispozitivul hotărârii, cererea de revizuire fiind formulată în termen de 30 zile de la momentul la care hotărârea atacată a devenit definitivă, respectiv de la data soluționării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a recursului declarat în cauză, prin decizia nr. 1323 din 26 iunie 2019.

Înalta Curte constată că nu pot fi primite aceste critici formulate de recurentul-revizuent, deoarece textul art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prevede că, pentru motivul de revizuire prevăzut la pct. 1 al art. 509, termenul de o lună începe să curgă de la comunicarea hotărârii, iar nu de la rămânerea definitivă a hotărârii a cărei revizuire se solicită.

Cu referire la susținerile revizuentului în sensul că nu ar fi putut declara calea de atac de retractare mai înainte de soluționarea recursului împotriva deciziei nr. 405/A din 16 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, Înalta Curte reține că, împotriva deciziei anterior menționate, pârâtul D. a formulat recurs, respins prin decizia nr. 1323 din 26 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, iar în termen de 30 de zile de la comunicarea acestei din urmă decizii, pârâtul a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., considerând că cererea de revizuire este introdusă în termenul legal de 30 de zile, de la momentul când hotărârea atacată a devenit definitivă.

Însă, potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (3) C. proc. civ. care reglementează ordinea soluționării căilor de atac, căile extraordinare de atac pot fi exercitate și concomitent, în condițiile legii, iar recursul se judecă cu prioritate.

Prin urmare, revizuentul avea posibilitatea de a declara, în termenul prevăzut de lege, calea de atac a revizuirii, concomitent cu declararea căii de atac a recursului, urmând ca potrivit art. 459 alin. (3) C. proc. civ. recursul să fie judecat cu prioritate.

Pentru aceste considerente, reținând că nu sunt fondate criticile formulate prin prezentul recurs, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de revizuentul D. împotriva deciziei nr. 193/A/2019 din 08 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de revizuentul D. împotriva deciziei nr. 193/A/2019 din 08 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 septembrie 2020.