ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1700/2020

Ședința publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra contestației în anulare de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 177 din ședința completului de filtru de la 23 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., a fost respins, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 465 din 13 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Instanța a reținut, în esență, că recursul a fost declarat cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. și, constatând că, în cauză, a intervenit sancțiunea decăderii recurentei din dreptul de a formula recurs împotriva deciziei nr. 465 din 13 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II a civilă, a respins ca fiind tardiv introdus recursul.

Împotriva deciziei menționate a formulat contestație în anulare recurenta A., neîncadrată în drept, criticile contestatoarei, nestructurate juridic, făcând referire la fondul cauzei.

Intimații nu au depus întâmpinări.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.

Astfel, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce succedă.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., soluția fiind aceea de respingere, ca tardiv formulat, a recursului promovat de către recurentă.

Înalta Curte reține că, în completul de filtru, se analizează admisibilitatea căii de atac, respectiv aspecte ce țin de legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute la art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor de casare stipulate de art. 488 C. proc. civ., precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Prin urmare, procedura examinării admisibilității recursului în complet de filtru vizează doar aspecte pur formale, care nu presupun analiza pe fond a motivelor de recurs invocate de către parte.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 C. proc. civ. sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Rezultă deci, că legiuitorul a optat ca deciziile pronunțate în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi atacate, nici cu revizuire și nici cu contestație în anulare.

Ca atare, în aplicarea dispozițiilor legale sus-menționate, împotriva deciziei nr. 177 din 23 ianuarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, inclusiv contestație în anulare.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 457 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) și ale art. 503 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 177 din 23 ianuarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2020.