ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1626/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1626/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 16 septembrie 2020
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29 iulie la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat revizuirea deciziei pronunțată în dosarul nr. x/2004.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ. 1865.
În motivare s-a arătat că, la data de 29.06.2020, revizuenta a primit prin poșta electronică de la Judecătoria Sectorului 2 București, secția penală, hotărârea penală din dosarul nr. x/2015 împreună cu adresa nr. x/29.06.2020 prin care se explică motivul necomunicării până în prezent. Prin hotărârea penală anexată a fost respinsă plângerea formulată împotriva ordonanței din dosarul de cercetare penală nr. 19457/P/2010, instanța penală menținând astfel infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în privința înscrisului constituind cererea de recurs care a format obiectul dosarului nr. x/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
S-a mai arătat că cererea de revizuire se încadrează în termenul legal de o lună prevăzut art. 324 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., calculat de la data la care a luat cunoștință, prin adresa nr. x/29.06.2020 a Judecătoriei Sectorului 2 București, de această hotărâre definitivă care a declarat fals înscrisul constând în cererea de recurs din dosarul nr. x/2004.
Înalta Curte, analizând conținutul cererii de revizuire, constată faptul că prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ. 1865, s-a solicitat revizuirea deciziei civile pronunțate în dosarul nr. x/2004.
Verificările efectuate de Înalta Curte atestă faptul că dosarul a aparținut Curții de Apel Cluj, care a pronunțat în cauză decizia civilă nr. 1334/R/23.05.2006.
Prin urmare, în raport de precizările făcute de revizuent în cuprinsul cererii de revizuire, Înalta Curte reține că obiectul prezentei cereri este reprezentat de decizia nr. 1334/R/2006.
Față de precizările revizuentului din cuprinsul cererii, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei cereri, excepție pe care a admis-o pentru următoarele considerente:
Art. 323 alin. (1) C. proc. civ. dispune:
"Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere", textul de lege introducând o normă de competență materială de ordine publică, imperativă.
Față de caracterul normei prevăzute de textul de lege evocat și având în vedere că prin prezenta cerere se solicită revizuirea unei decizii pronunțate de Curtea de Apel Cluj, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ., rezultă că, pentru soluționarea cererii de revizuire, competența revine Curții de Apel Cluj.
Înalta Curte, având în vedere considerentele expuse, va declina competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1334/R din 23 mai 2006 a Curții de Apel Cluj, în favoarea Curții de Apel Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1334/R din 23.05.2006 a Curții de Apel Cluj, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2020.