ÎCCJ, Decizia nr. 182/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015.1, s-a dispus suspendarea judecății recursului formulat de A. împotriva încheierii din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. de la 1865, pentru lipsa părților, care nu au cerut în scris judecarea în lipsă.

Împotriva încheierii susmenționate a formulat recurs A., fără a atașa, însă, cererii sale dovada plății taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile în cauză, în raport cu data declanșării litigiului, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, dovada achitării acestora atașându-se, potrivit art. 3021 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865, la cererea de recurs.

Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurentul nu și-au îndeplinit această obligație legală nici ulterior - deși a fost citat cu mențiunea timbrării - devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 21 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015.1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2020.