ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra apelurilor penale de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 116/F din 26 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală pronunțată în Dosarul nr. x/2008 (y/2018) s-au hotărât următoarele:
S-a constatat că pentru inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Noul C. pen.
În baza art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul A.
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (faptă din perioada octombrie - decembrie 2013) .
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele principale aplicate mai sus, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 1 an și 4 luni închisoare (4 ani: 3), rezultând o pedeapsă de 5 ani și 4 luni închisoare.
Inculpatul A. va executa pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.
Conform art. 45 alin. alin. (3) lit. a) din C. pen. s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 din C. pen., literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
S-a constatat că pentru inculpatul B., pentru fapta din perioada octombrie - decembrie 2013, legea penală mai favorabilă este reprezentată de noul C. pen.
În baza art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul B. .
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 291 din C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (faptă din luna mai 2017) .
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele principale aplicate mai sus, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 1 an închisoare (3 ani: 3), rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Inculpatul B. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenție.
Conform art. 45 alin. alin. (3) lit. a) din C. pen. s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 291 alin. (2) din C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A. sumele de 23.000 de euro și 6.750 euro, în RON, la cursul din ziua plății, reprezentând banii care au fost primiți pentru exercitarea influenței.
În baza art. 291 alin. (2) din C. pen. s-a confiscat de la inculpatul B. suma de 6.750 euro, în RON, la cursul din ziua plății, reprezentând banii care au fost primiți pentru exercitarea influenței.
În baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanțele nr. 268/P/2016 din data de 22 octombrie 2018 și nr. 268/P/2016 din data de 5 noiembrie 2018, asupra bunurilor mobile și imobile aflate în posesia sau proprietatea inculpatului A., până la concurența sumei de 29.750 de euro și 5.000 de RON.
În baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanța nr. 268/P/2016 din data de 5 noiembrie 2018, asupra bunurilor mobile și imobile aflate în posesia sau proprietatea inculpatului B., fiind identificată cota de 1/2 din apartamentul cu nr. x situat în mun. București, splaiul Unirii nr. 47, înscris în CF nr. x sector 3 și nr. cadastral x, până la concurența sumei de 6.750 de euro și 5.000 de RON.
În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. au fost obligați inculpații A. și B., la plata sumei de 5000 de RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile avocaților din oficiu, C. și D., care au asigurat asistența juridică a inculpaților, în cuantum de 868 RON fiecare, s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 5 noiembrie 2018, Ministerul Public,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Structura Centrala a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților A. pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și B. pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, una prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și a doua prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen.
În fapt, în esență, în sarcina inculpaților s-a reținut:
În luna decembrie 2012, inculpatul A. a pretins și primit de la numitul E., denunțător în cauză, suma de 23.000 de euro, promițând în schimb că îi va determina pe judecătorii care aveau de soluționat Dosarul nr. x/2012 al Tribunalului București (dosar în care la data de 18 decembrie 2012 instanța a admis recursul formulat de către numitul E., a casat sentința Judecătoriei Sectorului 3 București și a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu), judecători asupra cărora a lăsat să se creadă că are influență, să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestora de serviciu, în vederea încetării stării de arest preventiv a numitului E.
În susținerea situației de fapt descrise mai sus, procurorul a adus următoarele mijloace de probă:
- declarațiile martorului E.;
- declarațiile martorului F.;
- declarațiile martorului G.;
- înscrisurile privind vânzarea de către martorul E. a unui apartament și încasarea prețului;
- procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate;
- informațiile comunicate de Serviciul Independent de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul DGPMB;
- încheierea pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. x/2012.
În perioada octombrie - decembrie 2013, inculpații B. și A. au pretins și au primit de la numitul E. suma de 13.500 de euro, promițând în schimb că îi vor determina pe judecătorii din cadrul Curții de Apel București care aveau de soluționat recursurile cu privire la propunerile și cererile vizând măsurile preventive în Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2013 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată, judecători asupra cărora au lăsat să se creadă că au influență, să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestora de serviciu, în vederea încetării stării de arest preventiv a numitului E.
În susținerea situației de fapt descrise mai sus, procurorul a adus următoarele mijloace de probă:
- declarațiile martorului E.;
- declarațiile martorului F.;
- declarațiile martorului G.;
- procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate;
- informațiile comunicate de Serviciul Independent de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul DGPMB;
- informațiile comunicate de către Administrația Națională a Penitenciarelor;
- încheierile pronunțate în Dosarele nr. x/2013, y/2013, z/2013 și w/2013, de către Curtea de Apel București, secția I penală.
În luna mai 2017, inculpatul B. a pretins de la familiile numiților H. și I., persoane care fuseseră reținute pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, suma de 1.500 de euro, promițând în schimb că îl va determina pe procurorul care avea în lucru Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, procuror asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență, să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, în vederea neluării altor măsuri preventive privative de libertate față de cele două persoane reținute.
În susținerea situației de fapt descrise mai sus, procurorul a adus următoarele mijloace de probă:
- declarațiile martorului H.
- declarațiile martorei J.
- declarațiile martorei K.
- declarațiile martorului L.
- declarațiile martorului M.
- procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate;
- înscrisuri relevante din Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 6 noiembrie 2018, sub nr. x/2018.
Prin încheierea din data de 25 ianuarie 2019, judecătorul de cameră preliminară a respins, ca neîntemeiate, cererile și excepțiile formulate de inculpații A. și B., a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 5 noiembrie 2018, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Structura Centrala, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății. Încheierea a rămas definitivă prin Încheierea nr. 140 din 5 martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind respinse contestațiile inculpaților.
Având în vedere că inculpații nu au recunoscut faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și au contestat probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța a dispus efectuarea cercetării judecătorești.
În cursul cercetării judecătorești au fost reaudiați inculpatul A. (f x instanță) și martorii E. (f x instanță), G. (f x instanță), F. (f x instanță), H. (f x instanță), J. (f x instanță), K. (f x instanță) și M. (f x instanță) .
Conform art. 383 alin. (3), (4) din C. proc. pen., instanța a constatat imposibilitatea audierii martorului L.
Inculpații au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Fapta din luna decembrie 2012
La data de 13 noiembrie 2012, numitul E. a fost arestat preventiv de către Judecătoria Sectorului 3 București, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie, în Dosarul nr. x/2012. După aproximativ două săptămâni de arest, martorul F. a venit în vizită la E., în arestul secției 9 Poliție, iar acesta din urmă i-a cerut martorului să ia legătura cu inculpatul A. pentru a-l ajuta să fie pus în libertate. E. și F. aveau cunoștință despre faptul că inculpatul A. a mai intervenit pe lângă judecători din cadrul instanțelor din București și a obținut soluții favorabile pentru alte persoane, contra unor sume de bani. F. a discutat cu inculpatul A., care i-a spus că poate să-l ajute să fie pus în libertate contra sumei de 23.000 de euro și va face de așa natură ca dosarul să fie repartizat judecătoarei N., pe care inculpatul o cunoștea. Suma urma să fie dată în două tranșe, prima tranșă de 3.000 de euro, pentru a fi dată unor persoane care se ocupau de repartizarea aleatorie a dosarului și 20.000 de euro pentru a fi dați judecătoarei. Aceleași aspecte i-au fost comunicate lui E. și de inculpat, care l-a vizitat în acea perioadă în arest. Neavând banii ceruți de inculpat, E. a luat legătura cu nașul său G., care este proprietarul unei case de schimb valutar situată pe bd. x discuția avută, G. l-a chemat pe A. la sediul casei de Schimb Valutar de pe bd. x, și, în prezența martorului F., i-a înmânat inculpatului suma de 3.000 de euro.
În data de 7 decembrie 2012, Judecătoria Sectorului 3 București a dispus menținerea arestării preventive a numitului E., iar acesta a declarat recurs, conform înțelegerii pe care o avea cu inculpatul A. Acesta îi spusese încă de la început că nu poate să intervină la instanța de fond, ci va fi pus în libertate de către Tribunalul București, cu ocazia soluționării recursului.
La primul și al doilea termen al recursului, 11 și 12 decembrie 2012 cauza s-a amânat, pentru lipsă apărare și pregătirea apărării, fixându-se un nou termen la data de 18 decembrie 2012. Între termene, E. l-a împuternicit pe nașul său G. să procedeze la încheierea unei promisiuni de vânzare-cumpărare a apartamentului său cu două persoane, reprezentante ale unui anume O. care urma să-i împrumute suma de 20.000 de euro. Contractul s-a încheiat la data de 13 decembrie 2012, G., în calitate de mandatar al lui E. a primit de la cumpărători suma de 23.000 de euro. G., din cei 23.000 de euro, obținuți din încheierea antecontractului, și-a oprit 3.000 de euro, dați anterior lui A., iar suma de 20.000 de euro a remis-o lui A., în prezența lui F. și a concubinei lui E., numita P., tot la casa de schimb valutar de pe bd. x, cu o zi înainte de termenul din data de 18 decembrie 2012.
Aceste aspecte au rezultat din declarațiile martorilor E. (f x dup, f x instanță), G. (f x dup, f x instanță), F. (f x dup, f x instanță) și din promisiunea de vânzare-cumpărare din data de 13 decembrie 2012 (f x dup) .
Martorul F. a mai arătat că cu o zi înainte ca A. să primească banii, l-a însoțit pe acesta la benzinăria Q. Timpuri Noi, unde inculpatul a discutat cu judecătoarea N., în autoturismul acesteia marca x și că după discuția cu judecătoarea, A. i-a spus martorului că E. va fi pus în libertate. A mai arătat că după ce A. a luat banii, a mers împreună cu acesta pe Calea x, la locuința judecătoarei pentru a-i da banii. F. a așteptat în mașină, iar A. a mers la apartamentul unde locuia judecătoarea și i-a dat banii.
Prin Decizia din data de 1456/R din 18 decembrie 2012 (f x dup), pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, într-un complet format din judecătorii N., R. și S. a fost admis recursul declarat de E., împotriva încheierii din data de 7 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, iar măsura arestării preventive a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. S-a dispus punerea, de îndată, a acestuia.
Martorul E. a declarat că după ce a fost eliberat, s-a întâlnit cu A. și cu F. acasă la A., la un șpriț, pentru a sărbători eliberarea. Cu această ocazie A. i-a spus că i-a dat judecătoarei N. suma de 15.000 de euro, sumă care a fost împărțită cu celelalte judecătoare din complet, câte 5.000 de euro fiecare, iar suma de 5.000 de euro i-a rămas lui A.
Instanța a respins susținerile inculpatului A. conform cărora nu a pretins nici un ban de la E. și că nu i-a promis că îl va ajuta să fie pus în libertate, inculpatul fiind contrazis de declarațiile celor trei martori și de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în cauză.
Situația de fapt reținută mai sus a fost confirmată de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate. Din discuția purtată de martorul F. cu numitul T. (f x dup) a rezultat că E. i-a dat lui A. suma de 23.000 de euro să intervină pe lângă judecători, pentru a fi pus în libertate. În convorbirile purtate de inculpatul A. cu martorii F., E. și cu T. (f x dup, f x dup, f x dup, f x dup, inculpatul nu recunoaște explicit primirea sumei de 23.000 de euro, însă din cursul discuțiilor a rezultat că a primit această sumă de bani, pentru a interveni pe lângă judecători pentru punerea în libertate lui E. În aceste discuții inculpatul nu neagă primirea celor 23.000 de euro și folosește expresii din care rezultă realitatea susținerilor celor trei martori.(Exemplu:
"Prima dată a fost ok. A doua oară nu a fost ok.") . De asemenea în discuția pe care martorul E. o poartă cu inculpatul B.(f x dup), acesta din urmă îi spune primului că vremurile s-au schimbat, că în prezent e greu să mai ia legătura cu judecătorii să facă aranjamente, iar în trecut el făcea toate șmecheriile.
Faptele din perioada octombrie- decembrie 2013
Prin încheierea din data de 4 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală(f x dup), martorul E. a fost arestat preventiv pe o perioadă de 29 de zile de la data de .4 octombrie 2013 până la data de 01 noiembrie 2013 inclusiv. E. era cercetat în Dosarul nr. x/2013 al DIICOT Structura Centrală pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, furt calificat, tâlhărie, trafic de droguri, complicitate la uzurparea de calități oficiale, complicitate la port ilegal de decorații sau însemne distinctive și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. E. a formulat recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea sa preventivă.
În acest timp, fiind încarcerat în Arestul Central, l-a chemat la vizită pe martorul F. și i-a cerut să vorbească din nou cu inculpatul A., despre care știa că poate interveni pe lângă judecătorii din cadrul instanțelor din București, pentru a-i fi înlocuită măsura arestului cu o măsură neprivativă de libertate. F. a vorbit cu inculpatul A., iar acesta din urmă i-a spus că a discutat cu tatăl său B. și că acesta va încerca să obțină punerea în libertate cu ocazia judecării recursului la Curtea de Apel București. F. i-a spus lui E. că va trebui să-i dea lui A. suma de 13500 de euro, pentru a fi pus în libertate și că B. va face în așa fel încât dosarul în recurs să fie repartizat judecătorului U., față de care avea influență. Inculpatul A. a venit și el în vizită la E. în arest, i-a confirmat cele transmise prin intermediul martorului F. și i-a spus că va fi asistat în fața Curții de Apel București de către tatăl său, care vorbise în prealabil cu judecătorul U. E. a fost vizitat în arest de două ori și de inculpatul B., care i-a spus că are influență asupra mai multor judecători din cadrul Curții de Apel București, menționându-i numele judecătorului U. Inculpatul B. i-a mai spus că din cei 13.500 de euro, 3.000 de euro trebuie să-i dea unor persoane pentru ca dosarul să fie repartizat unui complet din care să facă parte judecătorul U., 10.000 de euro acestui judecător, iar 500 de euro reprezentau cheltuieli de deplasare.
Prin Încheierea nr. 444 din data de 16 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală a fost respins recursul lui E. formulat împotriva încheierii din data de 4 octombrie 2013, prin care fusese arestat preventiv. Din completul care a pronunțat această încheiere nu a făcut parte judecătorul U.
Prin încheierea din data de 29 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a dispus față de E. prelungirea măsurii arestării preventive, pe o perioadă de 30 de zile de la data de 2 noiembrie 2013 până la data de 1 decembrie 2013 inclusiv. E. a formulat recurs împotriva acestei încheieri, iar recursul a fost repartizat unui complet din cadrul Curții de Apel București, complet prezidat de judecătorul U. Atunci E. a luat legătura cu nașul său, martorul G. și i-a cerut să îi dea inculpatului A. suma de 13.500 de euro. A convenit cu G. să procedeze în același mod ca în luna decembrie 2012, banii să fie împrumutați tot de la numitul "O." și tot în baza antecontractului încheiat în decembrie 2012.
G. a făcut rost de suma de 13.500 de euro și i-a remis-o inculpatului A. la casa de schimb valutar de pe bd. x, în prezența martorului F. La întâlnire a participat și inculpatul B., însă acesta a rămas în mașină.
Cu ocazia judecării recursului, E. a fost asistat de inculpatul B., însă, prin Încheierea nr. 462/R din 1 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, într-un complet prezidat de judecătorul U. a respins recursul inculpatului, iar acesta a rămas în arest preventiv.
Văzând că nu a fost pus în libertate, E. i-a cerut lui F. să-l întrebe pe A. ce s-a întâmplat. Ulterior F. i-a spus că banii au fost dați judecătorului U., însă acesta nu s-a înțeles cu ceilalți colegi de complet, și, din această cauză nu a fost pus în libertate.
Ulterior, prin încheieri succesive Tribunalul București a prelungit arestarea preventivă a lui E., iar recursurile au fost respinse de către Curtea de Apel București. Atunci E. le-a cerut lui B. și A. să-i restituie suma de 13500 de euro.
Aceste aspecte au rezultat din declarațiile martorilor E. (f x dup, f x instanță), G. (f x dup, f x instanță), F. (f x dup, f x instanță) și din promisiunea de vânzare-cumpărare din data de 13 decembrie 2012 (f x dup) .
Martorul E. a mai declarat că, fiind încarcerat la Penitenciarul Rahova, s-a întâlnit la curtea de aer cu judecătorul U., care se afla și el în executarea unei pedepse privative de libertate, iar judecătorul i-a spus că nu a primit niciun ban de la inculpatul B. și că dacă ar fi primit 5.000 de euro, l-ar fi pus în libertate.
Situația de fapt a fost confirmată și de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate. Din discuțiile purtate de martorul F. cu numitul T. (f x dup), de inculpatul A. cu martorii F., E. și cu T. (f x dup, f x dup,f x dup, f x dup) și de E. cu inculpatul B., a rezultat că martorul E. le-a dat inculpaților A. și B., care în prealabil îi promiseseră că cel din urmă are influență asupra judecătorului U. din cadrul Curții de Apel București și că va fi pus în libertate, suma de 13.500 de euro, prin intermediul nașului său G. și cu ajutorul martorului F. În aceste discuții inculpatul A. îi spune martorului E. că tatăl său i-a dat suma de 10.000 de euro judecătorului U., însă judecătorul l-a mințit, nu a mai recunoscut și că este neserios. De asemenea, inculpatul B., în discuția purtată la data de 14 iunie 2017 cu martorul E., recunoaște că a primit de la acesta suma de 13.500 de euro, din care susține că i-a dat judecătorului U. suma de 10.000 de euro, iar când martorul îi povestește despre întâlnirea avută cu judecătorul la curtea de aer de la Penitenciarul Rahova, inculpatul îi spune martorului că U. l-a mințit și că nu vrea să mai recunoască primirea banilor. Îi mai spune martorului că i-a mai dat bani judecătorului U. pentru alte soluții, însă în ultimul timp devenise neserios și nu mai putea să facă "afaceri" de acest gen cu el.
Curtea a respins apărările inculpaților conform cărora nu au primit suma de 13.500 de euro pentru a-și exercita influența pe lângă judecătorul U. din cadrul Curții de Apel București în vederea pronunțării unei soluții în urma căreia E. să fie pus în libertate, întrucât inculpații sunt contraziși de declarațiile martorilor menționați mai sus, precum și de procesele-verbale de redare a convorbirilor înregistrate. Chiar dacă cei trei martori sunt persoane cu antecedente penale și cu o credibilitate îndoielnică, instanța a apreciat că declarațiile date în prezenta cauză sunt reale și sunt confirmate și de celelalte mijloace de probă, mai ales de discuțiile înregistrate în care inculpații recunosc comiterea faptei.
Fapta din luna mai 2017
La data de 16 mai 2017 organele de poliție din cadrul Aeroportului Henri Coandă i-au prin în flagrant pe numiții H. și I., după ce aceștia au săvârșit o infracțiune de furt în incinta aeroportului, sustrăgând portofelul unui cetățean străin. S-a întocmit Dosarul penal nr. x/2017 instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Cei doi au fost reținuți pe o durată de 24 de ore, măsura urmând să expire la data de 17 mai 2017 ora 17:00. I. a luat legătura cu soția sa, V. și i-a cerut să-i angajeze un avocat. Aceasta l-a angajat pe inculpatul B. cu un onorariu de 500 de euro. Discutând cu I., H. a sunat-o pe concubina sa J. și i-a cerut să ia și ea legătura cu avocatul B. J. a luat numărul de telefon al avocatului de la V., l-a apelat pe inculpatul B. și acesta a fost de acord să-i asigure apărarea și concubinului său H., contra unui onorariu de 500 de euro.
J. a sunat-o pe fiica sa K., care locuia în Ploiești, i-a spus ce i se întâmplase tatălui său și i-a cerut să meargă la aeroport să discute cu avocatul B. și să-i dea acestuia suma de 500 de euro, cu titlu de onorariu. K. l-a contactat și pe fratele mamei sale, numitul L., care locuia și el în Ploiești și a plecat împreună cu acesta și cu concubinul său M. către Aeroportul Otopeni. Ajunși la aeroport, cei trei s-au întâlnit cu inculpatul B., care era însoțit de fiul său A., la secția de polițe a aeroportului și i-au dat suma de 500 de euro avocatului B. Inculpatul le-a spus că I. și H. vor fi reținuți 24 de ore și le-a spus să vină a doua zi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
În aceeași seară, inculpatul B. le-a spus martorilor K. și M. că are influență asupra organelor de urmărire penală și i-a cerut să-i mai aducă suma de 1.500 de euro, banii fiindu-i necesari pentru a-i remite organelor de urmărire penală ca să-l pună în libertate pe tatăl său.
K., împreună cu L. și M. s-au prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, astfel cum se înțeleseseră cu inculpatul
B. și s-au întâlnit în jurul orei 12:00. B. le-a spus că "a aranjat treburile" pentru ca H. să fie pus în libertate și le-a cerut suma de 1.500 de euro. Cei trei nu aveau de unde să facă rost de suma de 1.500 de euro și, deși J. dorea ca ei să-i dea inculpatului B. suma de 1.500 de euro, au luat hotărârea să nu-i mai dea avocatului niciun ban, crezând că oricum H. va fi cercetat în stare de libertate.
În timp ce inculpatul B. discuta cu L., H. a ieșit din sediul parchetului însoțit de escortă și de A. și fiind condus către mașina de poliție, le-a spus că după expirarea celor 24 de ore va fi pus în libertate și să vină să-l ia de la secția de poliție. Atunci L., K. și M. au plecat către mașina cu care veniseră fără să-i mai dea vreun ban inculpatului B. În timp ce se aflau în mașină, inculpatul i-a mai contactat încă o dată să le ceară banii, amenințându-i că le va face plângere la poliție. Cei trei au mers la secția de poliție, l-au luat pe H. și au plecat către Ploiești.
Aceste aspecte au rezultat din coroborarea declarațiilor martorilor H. (f x dup f x instanță), J. (f x dup, f x instanță), L. (f x dup), K. (f 29 - 33 dup, f x instanță), M. (f x dup, f x instanță) .
Curtea a respins apărările inculpatului B., conform cărora nu a pretins de la familia martorului H. suma de 1500 de euro și că nu le-a spus că are influență pe lângă organele de urmărire penală pentru ca H. să fie pus în libertate, inculpatul fiind contrazis de probele analizate mai sus.
În plus, situația de fapt a fost confirmată și de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate, convorbiri purtate de inculpatul B. cu martora J. (f x dup), J. și fiul său W., J. și M., J. și L. și J. cu numita X. (f x dup) . Din aceste convorbiri a rezultat că inculpatul B. le-a spus martorilor K. și M. că are influență pe lângă organele de urmărire penală și că poate să facă în așa fel ca H. să fie pus în libertate contra sumei de 1.500 de euro. W. îi spune clar mamei sale J. că avocatul mai cere încă 1.500 de euro.(" M-a sunat Y. aseară, să-mi spună că l-a sunat avocatul. Bineînțeles că mai vrea bani, a zis că are un om, 1.500 vrea") .(f x dup) . De asemenea, inculpatul B. îi spune pe ocolite, pentru a nu vorbi explicit la telefon, martorei J. că H. va fi pus în libertate, dacă copiii ei vor veni pregătiți cu ce le-a zis anterior.(f x dup) . J. îi spune lui X. faptul că avocatul mai vrea bani.("Sărăcia de avocat mai vrea bani" f x dup) . Exemplele pot continua, însă expresiile folosite și convorbirile se regăsesc în procesele-verbale de redare a interceptărilor.
În ceea ce privește declarația martorului L., Curtea are în vedere faptul că nu a putut fi audiat în mod nemijlocit de către instanță, deoarece este plecat din țară, după cum a rezultat din procesele-verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere.
În fiecare cauză în care problema caracterului echitabil al procedurii se pune în raport cu o depoziție a unui martor absent, este necesar să se stabilească dacă există elemente care să compenseze suficient inconvenientele legate de admiterea unei asemenea probe pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a fiabilității acesteia. Examinarea acestei chestiuni permite pronunțarea unei condamnări numai în cazul în care depoziția martorului absent este suficient de fiabilă ținând seama de importanța ei în cauză. [ Cauza Al-Khawaja și Tahery (MC), pct. 147].
Analizând principiile arătate mai sus, instanța a apreciat ca în prezenta cauză există elemente care să compenseze suficient inconvenientele legate de imposibilitatea audierii martorului L., pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a fiabilității acesteia. Astfel, neaudierea martorului în fata instanței este contrabalansată de declarațiile martorilor H., J., K. și M., precum și de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate.
Referitor la acuzația adusă de parchet inculpatului B., conform căreia acesta ar fi cerut bani și de la familia numitului I., Curtea a reținut că procurorul nu a administrat niciun mijloc de probă în acest sens. Mai mult decât atât, în discuția purtată de numita X. cu martora J. la data de 7 mai 2017, cea din urmă îi spune celei dintâi că avocatul i-a mai cerut încă 1.500 de euro. X. îi spune interlocutoarei J. că ei nu i-a mai cerut. (f x dup) . În acest context nu se poate reține în sarcina inculpatului B. faptul că ar fi cerut bani și de la numita X. sau de la vreun alt membru al familiei lui I.
În drept, fapta inculpatului A., care în luna decembrie 2012, a pretins și primit de la numitul E., denunțător în cauză, suma de 23.000 de euro, promițând în schimb că îi va determina pe judecătorii care aveau de soluționat Dosarul nr. x/2012 al Tribunalului București (dosar în care la data de 18 decembrie 2012 instanța a admis recursul formulat de către numitul E., a casat sentința Judecătoriei Sectorului 3 București și a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu), judecători asupra cărora a lăsat să se creadă că are influență, să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestora de serviciu, în vederea încetării stării de arest preventiv a numitului E., întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen.
Faptele inculpaților A. și B., care, în perioada octombrie- decembrie 2013, au pretins și au primit de la numitul E. suma de 13.500 de euro, promițând în schimb că îi vor determina pe judecătorii din cadrul Curții de Apel București care aveau de soluționat recursurile cu privire la propunerile și cererile vizând măsurile preventive în Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2013 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată, judecători asupra cărora au lăsat să se creadă că au influență, să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestora de serviciu, în vederea încetării stării de arest preventiv a numitului E., întrunesc elementele de tipicitate ale câte unei infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 291 alin. (1) din C. pen.
Fapta inculpatului B., care în luna mai 2017 a pretins de la familia numitului H., persoană care fusese reținută pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, suma de 1.500 de euro, promițând în schimb că îl va determina pe procurorul care avea în lucru Dosarul nr. x/2017 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, procuror asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență, să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, în vederea neluării altor măsuri preventive privative de libertate față de persoana reținută, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen.
Elementul material la fiecare infracțiune este reprezentat de acțiunile inculpaților de pretindere și primire a sumelor de 23.000 de euro, 13.500 de euro și de pretindere a sumei de 1.500 de euro.
Urmările imediate ale infracțiunilor sunt reprezentate de starea de pericol pentru încrederea societății în justiție și magistrați.
Legătura de cauzalitate rezultă din săvârșirea faptelor.
Latura subiectivă a inculpaților pentru fiecare faptă s-a manifestat sub forma intenției directe.
Fată de îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele există dincolo de orice îndoială rezonabilă, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați cu vinovăția prevăzută de lege, curtea de apel a dispus condamnarea acestora.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța a reținut că inculpații A. și B. au comis câte două infracțiuni de trafic de influență de o gravitate ridicată, în calitate de avocați, prin pretinderea și primirea unor sume mari de bani de la persoane reținute sau arestate preventiv, cărora le-a promis că prin influența pe care o au pe lângă judecători, pot obține punerea în libertate a persoanelor private de libertate. Faptele inculpaților sunt cu atât mai grave, în condițiile în care aceștia au promis unui inculpat periculos, cercetat pentru infracțiuni grave, că vor interveni și mitui judecători pentru ca acesta să fie pus în libertate. Faptele acestora aduc atingere justiției, percepției colective despre justiție precum și profesiei de avocat.
Inculpații nu au antecedente penale, nu au recunoscut faptele, însă au avut o conduită procesuală corectă prezentându-se la fiecare termen de judecată, fără a tergiversa soluționarea cauzei.
Având în vedere periculozitatea inculpaților, modul de comitere a faptelor și periclitarea credibilității justiției de către aceștia, curtea le-a aplicat pentru fiecare infracțiune comisă câte o pedeapsă orientată spre mediu, cu executarea în regim de detenție, precum și pedepsele complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, instanța a reținut că de la săvârșirea faptelor din luna decembrie 2012 și octombrie - decembrie 2013 a intervenit o succesiune de legi în timp, respectiv intrarea în vigoare a Noului C. pen. la 1 februarie 2014 și astfel trebuie făcută o analiză asupra legii penale mai favorabile care urmează să le fie aplicată inculpaților. Art. 257 alin. (1) din C. pen. - 1969 prevedea pentru infracțiunea de influență o pedeapsă de la 2 la 10 ani închisoare. Art. 291 alin. (1) din C. pen. prevede pentru aceeași infracțiune o pedeapsa de la 2 la 7 ani închisoare. Dacă li s-ar aplica inculpaților pedepse orientate spre mediul încadrării, conform C. pen. 1969, pedepsele ar fi orientate în jurul pedepsei de 6 ani închisoare, iar conform C. pen. pedepsele ar fi orientate în jurul pedepsei de 4 ani închisoare.
Chiar dacă C. pen. - 1969 prevede o sancțiune mai blândă pentru concursul de infracțiuni, față de cuantumul pedepselor mai scăzut, chiar și în condițiile aplicării sporului de 1/3 prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. și neaplicării sporului prevăzut de art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. 1969, curtea a apreciat că pentru inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Noul C. pen.
Pentru fapta comisă de inculpatul B. în perioada octombrie - decembrie 2013 legea penală mai favorabilă este reprezentată de noul C. pen., având în vedere, după cum s-a arătat mai sus, limitele mai reduse de pedeapsă. Sancționarea concursului de infracțiuni a fost făcută potrivit C. pen., după cum prevede art. 10 din Legea nr. 187/2012.
Față de toate cele expuse, în baza art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., curtea l-a condamnat pe inculpatul A., la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (faptă din luna decembrie 2012) .
Având în vedere natura și gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
S-a interzis exercitarea profesiei de avocat, apreciindu-se că se impune, întrucât inculpatul s-a folosit de profesie să comită infracțiunea și este nedemn să mai exercite această profesie pe perioada maximă prevăzută de lege.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (faptă din perioada octombrie - decembrie 2013) .
Având în vedere natura și gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Interzicerea exercitării profesiei de avocat s-a impus, întrucât inculpatul s-a folosit de profesie să comită infracțiunea și este nedemn să mai exercite această profesie pe perioada maximă prevăzută de lege.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., pedepsele principale aplicate mai sus au fost contopite, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 1 an și 4 luni închisoare (4 ani: 3), rezultând o pedeapsă de 5 ani și 4 luni închisoare.
Inculpatul A. va executa pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.
Conform art. 45 alin. alin. (3) lit. a) din C. pen. a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 45 alin. (5) din C. pen. s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 din C. pen., literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., Curtea a condamnat inculpatul B., la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență(faptă din perioada octombrie - decembrie 2013) .
Având în vedere natura și gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Interzicerea exercitării profesiei de avocat s-a impus, întrucât inculpatul s-a folosit de profesie să comită infracțiunea și este nedemn să mai exercite această profesie pe perioada maximă prevăzută de lege.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 291 din C. pen., a condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (faptă din luna mai 2017) . Pedeapsa este una mai redusă, având în vedere suma de bani mai mică pretinsă, precum și faptul că inculpatul nu a intrat în posesia acestor sume.
Având în vedere natura și gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Interzicerea exercitării profesiei de avocat s-a impus, întrucât inculpatul s-a folosit de profesie să comită infracțiunea și este nedemn să mai exercite această profesie pe perioada maximă prevăzută de lege.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit pedepsele principale aplicate mai sus, a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 1 an închisoare (3 ani:3), rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Inculpatul B. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenție.
Conform art. 45 alin. alin. (3) lit. a) din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Conform art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 din C. pen., literele:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
g) dreptul de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Potrivit art. 291 alin. (2) din C. pen., în cazul săvârșirii unei infracțiuni de trafic de influență, banii, valorile sau orice alte bunuri primate sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Având în vedere că inculpatul A. a primit de la martorul E. suma de 23.000 singur și suma de 13.500 de euro împreună cu inculpatul B., în baza art. 291 alin. (2) din C. pen. s-au confiscat de la inculpatul A. sumele de 23000 de euro și 6.750 euro, în RON, la cursul din ziua plății, reprezentând banii care au fost primiți pentru exercitarea influenței.
Având în vedere că inculpatul B. a primit împreună cu fiul său de la E. suma de 13.500 de euro, în baza art. 291 alin. (2) din C. pen. s-a confiscat de la inculpatul B. suma de 6750 euro, în RON, la cursul din ziua plății, reprezentând banii care au fost primiți pentru exercitarea influenței.
Curtea nu a putut primi cererea procurorului de obligare a inculpaților la restituirea sumelor de bani primite către martorul denunțător E., întrucât în prezenta cauză nu pot fi aplicate dispozițiile art. *61 alin. (4) și alin. (2) din Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare anterior datei de 1 februarie 2014, în condițiile în care față de E., procurorul a dispus clasarea cauzei pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 5 din C. pen. În caz contrar, instanța ar face o combinație de legi mai favorabile, lex terția, ceea ce contravine Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale a României.
În baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanța a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanțele nr. 268/P/2016 din data de 22 octombrie 2018 și nr. 268/P/2016 din data de 5 noiembrie 2018, asupra bunurilor mobile și imobile aflate în posesia sau proprietatea inculpatului A., până la concurența sumei de 2