ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5384/2019

Ședința publică din data de 7 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, sub dosar nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin sentința ce se va pronunța să se dispună: constatarea suspendării de drept a executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 42 din 26 februarie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și în consecință în baza art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a constatat suspendarea de drept a executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 42 din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de suspendare în principal ca fiind lispsită de interes și în subsidiar ca neîntemeiată.

În opinia recurentei, cererea reclamantei este lipsită de interes, întrucât OPANAF nr. 3236/2018 a fost modificat prin OPANAF nr. 508/2019, în sensul abrogării dispozițiilor care impuneau deținerea de spații de depozitare, astfel încât solicită respingerea acțiunii ca atare.

Recurenta mai susține că instanța de fond în mod greșit a interpretat și aplicat dispozițiile legale în vigoare ce privesc îndeplinirea cumulativă a condițiilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Prin sentința nr. 238/21.12.2018 pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenția Națională de Administrare Fiscală și în consecință s-a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 1960/06.08.2018 privind modificarea Ordinului Președintelui ANAF nr. 1849/2016 pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, precum și pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activității de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice și/sau tutun prelucrat, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, astfel cum a fost modificat prin Ordin ANAF 2761/2018, până la pronunțarea instanței de fond.

Instanța a reținut că cerința cazului bine justificat este întrunită având în vedere că prevederile art. 435 alin. (3) Codul fiscal, în aplicarea căruia a fost emis ordinul contestat, nu condiționează activitatea de comercializare a produselor energetice de activitatea de depozitare a acestora, astfel încât introducerea unei limitări în sensul arătat, printr-un act administrativ emis în executarea dispoziției legale mai sus redate, corespunde definiției de caz bine justificat, în accepțiunea dată de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, la nivel de aparență există o îndoială serioasă cu privire la legalitatea Ordinului și în raport de dispozițiile art. 8 și art. 25 din Legea 21/1996.

Sentința nr. 238/21.12.2018 pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia este executorie începând cu data de 21.12.2018, conform art. 14 alin. (4) din Legea 554/2004.

În cauza de față se solicită suspendarea Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018, în ceea ce privește procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, care are un conținut aproape identic cu Ordinul ANAF nr. 1960/2018 (suspendat prin încheierea civilă din data de 21.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018), prin acest ordin, emis ulterior, impunându-se de asemenea, reatestarea comercianților (până la data de 31.01.2019), condiționat de deținerea unor spații de depozitare.

În aceste condiții, dat fiind că vechiul act administrativ cu caracter normativ, care impunea aceleași condiții restrictive, a fost suspendat printr-o hotărâre judecătorească anterioară, se constată incidente în cauză dispozițiile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora " în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. ."

În cazul acestei proceduri, instanța nu mai trebuie să verifice existența condițiilor cazului bine justificat și a pagubei iminente întrucât ea nu dispune suspendarea.

Singura verificare ce trebuie realizată este aceea a existenței unei noi dispoziții cu conținut identic cu cel al actului padministrativ a cărui executare a fost deja suspendată.

Este adevărat că anexa I a ordinului ce face obiectul cauzei de față reglementează și anumite excepții de la aplicabilitatea lui, însă o atare împrejurare nu conduce la concluzia că Ordinul ANAF nr. 3236/2018 ar avea, din perspectiva condițiilor restrictive aplicabile intimatei-reclamante, un conținut diferit față de Ordinul ANAF nr. 1960/2018 (care modifică Ordinul nr. 1849/2016), în condițiile în care ambele acte administrative cu caracter normativ impun obligativitatea deținerii unui spațiu de depozitare .

Sub acest aspect, se reține, că în acord cu jurisprudența în materie, dispozițiile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 sunt aplicabile atât ipoteza în care noul act administrativ emis are un conținut identic, cât și în situația în care actul subsecvent are un conținut asemănător, dar care produce aceleași efecte juridice.

Ori în speța de față, corect s-a constatat, că Ordinul ANAF nr. 3236/2018 are un conținut asemănător cu Ordinul ANAF nr. 1960/2018 (care modifică Ordinul nr. 1849/2016), sub aspectul condițiilor de atestare a comercianților, însă produce efecte juridice similare primului act, asupra acelorași destinatari, afectând aceeași categorie de operatori economici - care intenționează să distribuie și să comercializeze angro produse energetice fără depozitare.

Prin urmare, niciuna dintre criticile invocate în susținerea cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este întemeiată.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul, formulat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 42 din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 noiembrie 2019.