ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4604/2019

Ședința publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. ("A.") a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate ("CNAS"), următoarele:

- anularea notificării nr. x/28.01.2016 transmisă de către CNAS prin care au fost comunicate datele în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferentă trimestrului IV al anului 2015;

- anularea adresei nr. x/17.03.2016, completată prin adresa nr. x/21.04.2016, mai puțin mențiunea privitoare la anularea poziției aferente codului CIM W58525005, prin care CNAS a răspuns contestației administrative;

- obligarea CNAS la comunicarea valorii consumului de medicamente și a consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor subscrisei.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 612 din 24 februarie 2017, a admis în parte cererea formulată de reclamantă, a anulat în parte Notificarea nr. x/28.01.2016 și Adresa nr. x/17.03.2016, completată prin Adresa nr. x/21.04.2016, respectiv în ceea ce privește valoarea aferentă consumului de medicamente identificate prin codul CIM W59386001, respingând în rest acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta A. S.R.L. și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

3.1. În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și a reluat situația de fapt expusă în fața primei instanțe și motivele pentru care consideră că actul contestat este legal, respectiv a indicat actele normative în baza cărora a comunicat reclamantei consumul de medicamente aferent trimestrului IV 2015, ale căror prevederi, în opinia sa, au fost respectate.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe fond, respingerea acțiunii reclamantei, fiind neîntemeiată.

3.2. Apărările formulate în cauză

3.2.1. Apărările intimatei-reclamante. Recursul incident

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului pârâtei ca nefondat.

Odată cu întâmpinarea, reclamanta a formulat și recurs incident, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii în sensul anulării notificării în litigiu și ca urmare a faptului că: notificarea nu este motivată, valoarea consumului determinată de CNAS, prin notificare, este nelegală, notificarea include medicamente ce nu puteau fi puse pe piață în perioada de referință, precum și a obiligării CNAS la comunicarea valorii consumului de medicamente suportate de la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor societății.

3.2.2. Apărările recurentei-pârâte

Prin întâmpinare, recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat respingerea recursului incident.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepția nulității recursului pârâtei, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora, " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din același Cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, se constată că susținerile recurentei-pârâte nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise față de hotărârea atacată, ci doar și-a exprimat nemulțumirea în raport cu soluția primei instanțe și a reluat situația de fapt, cu referire la motivele pentru care, în opinia părții, actul administrativ contestat a fost emis cu respectarea prevederilor legale.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte și afirmații, nestructurate din punct de vedere juridic nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, în condițiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. fiind indicate în mod formal drept temei al căii de atac.

Prin urmare, susținerile recurentei-pârâte nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Legiuitorul a înțeles să transpună aplicarea acestor prevederi și în privința procedurii de soluționare a recursului, astfel, potrivit art. 491 alin. (1) din C. proc. civ.:

"(1) Recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 488 rămân aplicabile."

Ținând cont că soluția dată în privința recursului principal declarat de pârâtă nu implică cercetarea fondului, va constata că a rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de pârâtă.

Totodată, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. coroborat cu art. 472 alin. (2), art. 491 alin. (1) și art. 494 din același act normativ, va respinge ca rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 612 din 24 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Respinge recursul incident, formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 612 din 24 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără efect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2019.