ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 17 decembrie 2019

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea F/CP din 17.09.2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, secția a II-a Penală s-a admis, în baza art. 50 rap. la art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., excepția de necompetență teritorială invocată inculpatul A. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei penale privind pe inculpații B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 47 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. și art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 342 alin. (1) din C. pen. și art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. și A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 48 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. și art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru a pronunța această soluție judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2016 din data de 02.04.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- B., cercetat inițial în stare de arest preventiv, iar în prezent în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 47 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. și art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- C., cercetat inițial în stare de arest preventiv, iar în prezent în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 342 alin. (1) din C. pen. și art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- A., cercetat inițial în stare de arest preventiv, iar în prezent în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 48 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. și art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a reținut că fapta inculpatului B., de a constitui, împreună cu suspecții D., E. și F., începând cu luna aprilie 2016, pe teritoriul Marii Britanii, un grup infracțional organizat (cu o structură, ierarhie și roluri prestabilite pentru fiecare membru, ce și-a desfășurat activitatea în intervalul aprilie - august 2016), grup la care ulterior au aderat și inculpații A. și C., în scopul săvârșirii, pe teritoriul României, a infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta aceluiași inculpat de a-l determina, cu intenție, pe inculpatul C. să săvârșească infracțiunea de nerespectarea regimului armelor, în sensul că i-a cerut acestuia, în mod repetat, să procure un pistol-mitralieră "G." sau o armă de foc similară, și să efectueze fără drept operațiuni cu această armă, în sensul de a o prezenta și manipula cu titlu demonstrativ în cursul filmărilor reportajului realizat de suspecții D., E. și F., întrunește elementele constitutive ale faptei de instigare la infractiunea de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatului B., care, cu intenție, împreună cu inculpații A. și C., i-a ajutat pe suspecții D., E. și F. să săvârșească infracțiunea de comunicare de informații false, prin aceea, după efectuarea demersurilor de identificare și cooptare în grup a celorlalți doi coinculpați, s-a implicat activ în conceperea și punerea în executare pe teritoriul României, de către jurnaliștii englezi, a scenariului la regizarea căruia și-a adus contribuția în mod decisiv, inclusiv prin determinarea săvârșirii de către conaționalii A. și C. a unor infracțiuni la regimul armelor și al munițiilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la comunicare de informații false, prev. de art. 48 rap. la art. 404 din C. pen.

În cauză se va face și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracțiuni.

De asemenea, s-a arătat că fapta inculpatului C., de a adera, în cursul lunii aprilie 2016, la propunerea inculpatului B., la grupul infracțional organizat constituit de către acesta din urmă împreună cu suspecții D., E. și F. în aceeași perioadă de timp, pe teritoriul Marii Britanii, în scopul săvârșirii, pe teritoriul României, a infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului C. de a efectua fără drept, la data de 31.07.2016, operațiuni cu o armă de foc letală marca x, pe care o deținea cu încălcarea dispozițiilor legale în materie (fiind împrumutată de la martorul H. în împrejurările prezentate anterior) prezentând-o ca fiind un pistol-mitralieră "G." provenind din contrabandă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen.

Fapta aceluiași inculpat, care, cu intenție, împreună cu inculpații A. și B., i-a ajutat pe suspecții D., E. și F. să săvârșească infracțiunea de comunicare de informații false, prin aceea că, după aderarea la grupul infracțional organizat constituit în acest scop, și-a asumat și jucat rolul atribuit în cadrul scenariului regizat de jurnaliștii britanici, efectuând demersuri de procurare a recuzitei necesare conferirii unui caracter de autenticitate și veridicitate așa-zisei "investigații jurnalistice", întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la comunicare de informații false, prev. de art. 48 rap. la art. 404 din C. pen.

Cu privire la infracțiunile menționate mai sus se va face și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracțiuni.

În cuprinsul rechizitoriului s-a mai reținut că fapta inculpatului A., de a adera, în cursul lunii aprilie 2016, la propunerea inculpatului B. și C., la grupul infracțional organizat din care mai făceau parte suspecții D., E. și F., în scopul săvârșirii, pe teritoriul României, a infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta aceluiași inculpat, care, la data de 31.07.2016, cu intenție, l-a ajutat pe inculpatul C. să efectueze fără drept operațiuni cu o armă de foc letală marca x, pe care acesta o deținea cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, transportându-l cu autoturismul marca "x" pe care îl conducea, pe raza loc. Jeica, jud. Bistrița-Năsăud, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatului A., de a ajuta, cu intenție, împreună cu inculpații C. și B., pe suspecții D., E. și F. să săvârșească infracțiunea de comunicare de informații false, prin aceea că, după aderarea la grupul infracțional organizat constituit în acest scop, și-a asumat și jucat rolul atribuit în cadrul scenariului regizat de jurnaliștii britanici, efectuând demersuri de procurare a recuzitei necesare conferirii unui caracter de autenticitate și veridicitate așa-zisei "investigații jurnalistice", întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la comunicare de informații false, prev. de art. 48 rap. la art. 404 din C. pen.

La termenul de judecată din data de 18.06.2019, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a pus în discuție excepția de necompetență teritorială a soluționării prezentei cauze penale și declinarea competenței către Curtea de Apel Cluj.

Analizând excepția de necompetență invocată judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel a reținut că potrivit art. 41 din C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia. Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Potrivit art. 47 din C. proc. pen., excepția de necompetență teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești.

Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți.

Judecătorul de cameră preliminară a mai arătat în cuprinsul încheierii de declinare că procurorul de caz a reținut, referitor la competența teritorială, că la nivel național, actul de comunicare și răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune "I." s-a realizat prin intermediul operatorilor de media de la nivel central, actul de afectare a securității naționale realizându-se, în egală măsură, la nivelul structurilor reprezentative ale Statului român, localizate în Capitala țării.

S-a menționat că, în cauza, locul săvârșirii infracțiunilor este locul unde au fost realizate efectiv înregistrările video. Astfel, s-a reținut că în data de 31.07.2016 inculpatul B. s-a deplasat hotelul "J." din Tg-Mureș cu autovehiculul marca x cu numărul de înmatriculare x, închiriat, pentru a-i lua pe membrii echipei "I." și a se deplasa la întâlnirea cu inculpații C. și A. pentru punerea în aplicare a scenariului conceput. În autoturismul marca "x" pe care îl conducea, au mai urcat, în calitate de pasageri, suspecții E., F. și D., cât și numitul K., în calitate de cameraman. Plecarea de la hotel a autovehiculului în care se aflau cei cinci a avut loc la ora 09:43, iar întoarcerea în același loc, la ora 15:06 (conform setărilor ceasului sistemului de supraveghere video). Numita L., membru în echipa de suport tehnic, a rămas la hotelul "J.".

Plecarea componenților echipei "I." a fost surpinsă de camerele de supraveghere video ale hotelului "J.", sens în care a fost încheiat și un proces-verbal de analiză a imaginilor (filele x).

S-a mai arătat că inculpatul B. a condus autovehiculul marca x, în care se aflau membrii echipei "I.", până în zona comunei Mărișelu, jud. Bistrița-Năsăud, distanța dintre Tg-Mureș și punctul respectiv fiind de cca. 75 kilometri, într-un loc pe care îl stabilise de comun acord pentru întâlnire cu inculpatul C.. Ora fixată pentru întâlnire a fost 12.00.

Ajungând la locul respectiv, au întâlnit autovehiculul marca x de culoare verde, fără numere de înmatriculare, în care se aflau inculpatul A. (la volan), iar pe locul din dreapta inculpatul C., și au procedat în conformitate cu scenariul stabilit anterior, semnalizând inițial cu farurile, ca mod de recunoaștere.

Apoi, inculpatul B. a coborât singur din autovehiculul marca x, pe care l-a lăsat la o distanță de cca. 50 metri față de autoturismul x și s-a deplasat în direcția acestuia, a discutat puțin cu inculpatul C., după care a revenit la mașina sa.

Conform înțelegerii, inculpații C. și A. au plecat primii cu autovehiculul marca x spre un loc mai izolat, situat la cca. 2 km distanță, pe raza satului Jeica, fiind urmați de autoturismul marca x condus de inculpatul B., și în care se aflau cei patru cetățeni britanici, angajați ai "I.".

Ajungând în punctul respectiv, au coborât toți din ambele vehicule și s-a trecut la punerea în executare a scenariului stabilit anterior.

Inculpatului B. i s-a cerut din nou de către membrii echipei "I." să participe la realizarea filmărilor în calitate de intermediar și traducător al discuțiilor și să poarte cagulă și șapcă. Acesta a replicat că nu are așa ceva asupra sa, astfel încât cele două articole i-au fost puse la dispoziție de către suspectul F. din bagajul personal.

Apoi, echipa de jurnaliști a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, suspectul E. fiind cel care, în calitate de reporter, adresa întrebările convenite anterior potrivit scenariului planificat, în limba engleză, inculpaților C. și A. (care purtau cagule și ochelari de soare pentru a nu le fi observate trăsăturile), inculpatul B. (care, de asemenea, purta cagulă, ochelari de soare și șapcă) efectuând traducerea întrebărilor din limba engleză în limba română, respectiv a răspunsurilor formulate de "traficanți" potrivit aceluiași scenariu, din limba română în limba engleză, în timp ce numitul K. executa filmarea în calitate de cameraman/operator video.

În cursul executării filmărilor, suspecții F. și D. au rămas în apropiere, încurajându-i prin semne pe inculpați, în sensul că totul se desfășoară în regulă, conform planului.

În timp ce răspundeau la întrebările suspectului E., inculpații C. și A. manipulau armele pe care le dețineau în partea din spate a autovehiculului marca x, pe care le prezentau ca provenind din contrabandă și că ar fi destinate vânzării către orice persoană interesată.

Prin urmare, s-a constatat de către judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București că, întreaga activitate de realizare a acestor înregistrări a fost efectuată pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, neexistând niciun fel de legătură directă sau indirectă cu raza teritorială a Curții de Apel București.

S-a mai arătat că simplul fapt că aceste înregistrări au fost difuzate de I. și ulterior preluate de televiziunile din România, majoritatea acestora având sediile în București nu are niciun fel de relevanță cu privire la competența teritorială a Curții de Apel București. S-a apreciat că momentul la care s-a produs actul de afectare a securității naționale este acela al difuzării inițiale a știrii false ce fusese înregistrată în Bistrița Năsăud, iar nu acela al preluării acestei știri de televiziunile din țara noastră. De altfel, este de notorietate și faptul că aceste înregistrări au fost difuzate nu doar de televiziunile din capitală ci și de foarte multe televiziuni locale, de pe tot terioriul țării.

Având în vedere ordinea de prioritate prevăzută de C. proc. pen. în materia competenței teritoriale a instanțelor de judecată, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a apreciat că în cauza de față competența teritorială aparține Curții de Apel Cluj, instanță în raza teritorială a căreia se află locul săvârșirii infracțiunii.

Prin încheierea penală nr. 237 din 03 decembrie 2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de Minori s-a dispus, în temeiul, art. 47 raportat la art. 49 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 50 din C. proc. pen., admiterea excepției de necompetență teritorială invocată din oficiu și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe inculpații B., C. și A. în favoarea Curții de Apel București.

Potrivit art. 51 alin. (2) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a arătat, în esență, făcând trimitere la dispozițiile art. 41, art. 47 din C. proc. pen., că procurorul de caz a reținut, referitor la competența teritorială, că la nivel național, actul de comunicare și răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune "I." s-a realizat prin intermediul operatorilor de media de la nivel central, actul de afectare a securității naționale realizându-se, în egală măsură, la nivelul structurilor reprezentative ale statului român, localizate în capitala țării.

S-a apreciat că, în cauză, stabilirea locului în care au fost realizate înregistrările video, ca loc în care a fost săvârșită infracțiunea, nu are nicio legătură cu locul real în care s-a desfășurat activitatea infracțională, ori locul în care s-a produs urmarea acesteia.

Mai mult, s-a apreciat că judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a făcut abstracție, în hotărârea de declinare a competenței, de infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, de latura obiectivă a acestora și localizarea în timp și spațiu a săvârșirii lor.

Astfel, în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a arătat că grupul infracțional organizat a fost constituit în aprilie 2016 pe teritoriul Marii Britanii, de către inculpatul B. împreună cu suspecții D., E. și F., și-a desfășurat activitatea în perioada aprilie - august 2016, grup la care au aderat (în aprilie 2016) și inculpații A. și C..

Apoi, prima infracțiune scop pentru care s-a constituit grupul infracțional organizat, comunicarea de informații false prev. de art. 404 din C. pen., incriminează comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri date sau informații false sau documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională.

Or, actul de comunicare și răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune, pe de o parte, s-a realizat prin intermediul operatorilor media de nivel central, iar pe de altă parte, actul de afectare a securității naționale s-a realizat la nivelul structurilor reprezentative ale Statului român, care sunt localizate în București.

Din această perspectivă, s-a arătat că locul realizării filmărilor, nu are nicio relevanță în ce privește competența teritorială, câtă vreme latura obiectivă a infracțiunii amintite mai sus, pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, nu incriminează filmarea propriu-zisă ci comunicarea și răspândirea materialului jurnalistic.

S-a mai menționat că înaintea difuzării filmării propriu-zise, au avut loc și alte acte pregătitoare, stabilirea scenariului și a regiei (în Marea Britanie), comunicarea acestora de către suspectul D. inculpatului B., (în Warovick- Marea Britanie), pregătirea filmărilor, întrebări-răspunsuri, modalitatea de întâlnire cu traficanții" și derularea scenariului, (Restaurantul "M." - Tg. Mureș), apoi întâlnirea prin care s-a repetat regia filmărilor din 30.07.2016 (locuința inculpatului B.), și care nu au nicio relevanță în ce privește competența teritorială, așa cum nu prezintă relevanță locul filmării propriu-zise.

S-a mai susținut că momentul și locul de efectuare, de punere în pericol a securității naționale, nu are nicio legătură cu locul filmării, așa cum nu are legătură cu celelalte activități pregătitoare arătate mai sus, derulate în alte localități din România sau din străinătate. De altfel, dacă materialul jurnalistic nu ar fi fost difuzat și răspândit în forma arătată, simpla filmare a acestuia nu ar fi avut nicio relevanță penală, nefiind incriminată.

S-a mai reținut că nici infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor nu poate atrage competența teritorială a Curții de apel Cluj, câtă vreme se reține instigarea la procurarea de arme (inculpatul B.), deținerea unei arme cu încălcarea dispozițiilor legale în materie (împrumutul armei de la martorul H.), modalitate care nu are legătură cu locul filmării.

Nu în ultimul rând, s-a arătat că nici domiciliul inculpaților pentru actele comise în afara teritoriului României (constituirea grupului infracțional organizat, stabilirea regiei și scenariului filmării și în principiu, conceperea întregii activități infracționale) nu atrage competența Curții de Apel Cluj, ci a Curții de Apel Tg. Mureș.

Efectuarea urmăririi penale în cauză de către D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală, a fost apreciată ca un argument suplimentar de stabilire a competenței teritoriale în favoarea Curții de Apel București.

În concluzie, pentru argumentele arătate, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a apreciat că în cauza de față, competența teritorială aparține Curții de Apel București, motiv pentru care a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, iar în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza a-II-a din C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 12.12.2019, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 17.12.2019, cu citarea inculpaților și asigurarea apărării.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel București și Curtea de Apel Cluj, cu privire la competența de soluționare a cauzei, Înalta Cure, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București, pentru următoarele considerente:

Competența teritorială, stabilind care dintre instanțele judecătorești de grad egal de pe teritoriul țării este împuternicită să judece o cauză penală, împarte cauzele penale între instanțele judecătorești pe linie orizontală, în funcție de circumscripția teritorială în care își exercită atribuțiile.

Când determinarea competenței teritoriale pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul țării se face pe baza mai multor criterii (competență plurală), legiuitorul poate stabili o ordine de prioritate, astfel încât competența teritorială să nu poată reveni unei instanțe aflate într-o poziție secundară, decât dacă nu se cunoaște locul aflat în poziția principală (competență principală).

Potrivit art. 41 C. proc. pen., competența după teritoriu pentru infracțiunile săvârșite în România este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii -forum facti commissi sau forum delicti commissi;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul - forum deprehensionis;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta - forum habitationis rei sau forum domicilii;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate - forum habitationis victimae sau forum domicilii victimae (N., A.S. Uzlău și alții, Noul C. proc. pen. - comentat, Ed. Hamangiu, 2014, pag. 109-110).

În cauză, stabilirea competenței instanței este determinată de criteriul prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv locul săvârșirii infracțiunii.

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen. prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia".

Potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Cu titlu de jurisprudență în acest sens, sunt de menționat următoarele hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, respectiv încheierea nr. 427 din 08 august 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, încheierea nr. 428 din 08 august 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, încheierea nr. 709 din 19 decembrie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017, încheierea nr. 276 din 28 iunie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Evaluând datele concrete ale speței prin prisma dispozițiilor legale care guvernează competența teritorială a instanțelor, anterior menționate, Înalta Curte are în vedere modalitatea de descriere a faptelor din rechizitoriu, în sensul că a inculpații B., C., A. (persoane cu dublă cetățenie, română și maghiară) și suspecții E., D., F. (cetățeni britanici) au inițiat/constituit un grup infracțional organizat începând cu luna aprilie 2016, în scopul săvârșirii infracțiunilor de comunicare a informațiilor false și nerespectarea armelor și munițiilor. Astfel, inculpatul B., împreună cu inculpații A. și C. i-au ajutat pe suspecții E., D., F. să săvârșească infracțiunea de comunicare de informații false, prin aceea că după aderare la grupul infracțional organizat s-au implicat activ în conceperea și punerea în executare pe teritoriul României, de către jurnaliștii englezi, a scenariului așa-zisei "investigații jurnalistice" referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfășura în mod uzual, sub protecția și cu îngăduința autorităților naționale.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 404 din C. pen., Înalta Curte, în acord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, reține că la nivel național, actul de comunicare și răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune "I." s-a realizat prin intermediul operatorilor de media de la nivel central, actul de afectare a securității naționale realizându-se, în egală măsură, la nivelul structurilor reprezentative ale statului român, localizate în capitala țării.

Având în vedere că infracțiunile reținute în rechizitoriu au fost săvârșite în raza teritorială a mai multor județe, Înalta constată că atât material, cât și teritorial, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel București, conform art. 38 alin. (1) lit. a) și art. 41 alin. (1) C. proc. pen., întrucât cel puțin una dintre infracțiunile deduse judecății (comunicarea de informații false prev. de art. 404 C. pen.) și-a produs rezultatul pe raza Curții de Apel București.

Deopotrivă, Înalta Curte subliniază că în cazul în care o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să judece cauza. Totuși, în ipoteza în care există un conflict de competența între aceste instanțe, competența va reveni instanței mai întâi sesizate.

Conchizând că în cauză, cel puțin una dintre infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată a fost săvârșită pe raza de competență a Curții de Apel București, având în vedere că urmărirea penală a fost efectuată în cauză de către P.I.C.C.J.- D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, iar urmărirea penală a fost realizată cu respectarea dispozițiilor art. 41 C. proc. pen., iar prima instanță sesizată a fost Curtea de Apel București, Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare aparține acestei instanțe.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curtea urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., C. și B. în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., C. și B. în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 decembrie 2019.