ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 14 noiembrie 2019
Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București și Curtea de Apel București, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1547 din 10 octombrie 2019, pronunțată în dosarul x/2019, Tribunalul București a admis excepția de necompetență materială invocată de reprezentantul Ministerului Public.
A declinat cererea având ca obiect redeschiderea urmăririi penale, formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, în favoarea Curții de Apel București, spre competentă soluționare.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București a reținut că, la data de 02.10.2019, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, ordonanța nr. 145/II-2/2019 din data de 26.09.2019 privind infirmarea dispozițiilor ordonanței nr. 1685/D/P/2019 întocmită la data de 04.09.2019 de DIICOT, secția de combatere a Traficului de Droguri, respectiv a dispozițiilor cu privire la soluțiile de clasare, și redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. x/2019 al DIICOT, secția de combatere a Traficului de Droguri.
A constatat că, prin ordonanța nr. 1685/D/P/2019 întocmită la data de 04.09.2019 de către doamna procuror A. din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de Combatere a Traficului de Droguri s-a dispus, printre altele:
clasarea cauzei în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 289 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 și art. 290 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât faptele nu există, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen..(pentru faptele descrise la punctul 1 din ordonanță);
clasarea cauzei în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 și art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât s-au împlinit termenele de prescripție a răspunderii penale înainte de data la care a fost sesizată Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, constând că sunt incidente dispozițiile art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) C. proc. pen. (pentru faptele descrise la punctele 2,4 și 5 din ordonanță);
clasarea cauzei în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 275 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât faptele nu există, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen..(pentru faptele descrise la punctul 3 din ordonanță);
clasarea cauzei în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 și art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât faptele nu există, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen..(pentru faptele descrise la punctul 6 din ordonanță).
Pentru a se dispune soluțiile anterior menționate, procurorul delegat a efectua urmărirea penală în dosarul anterior menționat a constatat că, potrivit procesului-verbal de sesizare nr. x din data de 16.11.2016 al Departamentului de Informații și Protecție Internă, proces-verbal înregistrat inițial la acest parchet la data de 25.11.2016 sub nr. x/VIII-1/2016, cât și a referatului întocmit la data de 23.05.2019 de către doamna procuror A., delegată a soluționa lucrarea cu numărul de mai sus, la data de 24.05.2019 a fost înregistrat la Structura Centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism dosarul cu numărul x/2019, fiind reținută următoarea situație de fapt:
"1. numiții B. și C., cunoscuți că desfășoară activități ilicite pe linia traficului internațional de droguri au introdus în țară, în perioada 2009-2010, cantitatea de două kilograme de cocaină. Cu această ocazie, cei doi au adus la cunoștința șefului Serviciului de Combatere a Traficului de Droguri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov, D., intenția de a le comercializa pe raza municipiului Brașov, asigurându-l de primirea sumei de 1.500 euro lunar, pentru neluarea măsurilor legale. Cu privire la înțelegerea dintre interlopi și polițistul D. au avut cunoștință numiții E. și frații F. și G., care consumau în diferite ocazii din cantitatea de cocaină adusă din Spania, de către cei doi traficanți;
în perioada 2009-2010, ofițerul de poliție H., sub protecția șefului său direct D., i-a propus unuia dintre colaboratorii săi pe linia prevenirii și combaterii traficului de droguri, să distribuie substanțe de risc și de mare risc provenind din capturi de droguri făcute la nivelul I., fără respectarea prevederilor legale. Colaboratorul a refuzat, iar relația dintre cei doi s-a deteriorat, H. recurgând la amenințări la adresa acestuia;
în perioada 2011-2012, ofițerul de poliție H. a devoalat datele de identitate ale numitului J., ce ar fi fost "colaborator al I." și care strângea informații privind activități de trafic internațional de droguri desfășurate de către numiții K., L. și M..
în anul 2008, ofițerii de poliție judiciară D. și H., după prinderea în flagrant a numitului N. în timp ce încerca să vândă 100 pastile ecstasy, au făcut cunoscute unor persoane autorizate datele de identificare ale unui colaborator;
în anul 2010, ofițerul de poliție D. ar fi transmis numiților G. și F., informații referitoare la identificarea "colaboratorului sub acoperire al DIICOT Brașov" într-un dosar penal, faptele denunțate de acesta, precum și numele conspirativ atribuit acestuia în cadrul dosarului penal;
în cursul anului 2010, ofițerul de poliție H. a obținut informații cu privire la locul în care se afla numitul O., persoană pe numele căreia fusese emis mandatul de arestare în lipsă și că, după consultarea cu ofițerul de poliție D., cel prim menționat nu l-ar fi capturat pe urmărit, iar D. l-ar fi contactat pe cel urmărit pentru a-l înștiința despre activitățile organelor de poliție".
Prin ordonanța nr. 1685/D/P/2019 din data de 29.05.2019 a acestui parchet s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 289 C. pen. și art. 290 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 (pct. 1 al situației de fapt), art. 47 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 275 C. pen., cu referire ia art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 (punctul 2 al situației de fapt) și art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 (punctul 3 al situației de fapt).
În cauză, s-a dispus citarea și respectiv, audierea în calitate de martori a cetățenilor români E. (05.08.2019), B. (30.08.2019), C. (12.08.2019).
La data de 12.08.2019, martorul C. a pus la dispoziția procurorului delegat a efectua urmărirea penală în dosarul mai sus menționat două înscrisuri reprezentând fotocopii ale unor înscrisuri cu caracter personal (două cărți de identitate, o asigurare socială emisă de autoritățile canadiene și un document de solicitare statut refugiat).
La data de 30.07.2019, s-a solicitat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov o situație cu eventualele cauze penale înregistrate în perioada 2011-2012 instrumentate de către această unitate de parchet de către K., L. Și M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc și de mare risc, iar la data de 02.08.2019 prin adresa nr. x/2019 a unității de parchet anterior menționate s-a comunicat că nu au fost identificate astfel de cauze penale.
Prin ordonanța din data de 08 07.2019, s-a dispus delegarea lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție pentru transmiterea unor înscrisuri privind parcursul profesional al ofițerilor de poliție D. și H. din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov - Serviciul de Combatere a Traficului de Droguri, fiind întocmite în acest sens la data de 15.07.2019 două procese-verbale.
De asemenea, la data de 15.07.2019, s-a solicitat Direcției Generale de Protecție Internă datele de identificare ale persoanelor indicate de către această instituție în procesul-verbal de sesizare nr. x/16.11.2016, date care au fost comunicate prin adresa nr. x/22.07.2019.
Totodată, în urma examinării dosarului de urmărire penală, s-a constatat următoarele:
- la data de 29.07.2019 s-a dispus citarea în calitate de martor a cetățeanului român J. pentru termenul din data de 05.08.2019, ora 10:30, fără însă să se procedeze la efectuarea acestui act procedural;
- la data de 29.07.2019 s-a dispus citarea în calitate de martor a cetățeanului român G. pentru termenul din data de 05.08.2019, ora 10:30, fără însă să se procedeze la efectuarea acestui act procedural;
- la data de 29.07.2019 s-a dispus citarea în calitate de martor a cetățeanului român F. pentru termenul din data de 05.08.2019, ora 10:30, fără însă să se procedeze la efectuarea acestui act procedural;
- prin adresa nr. x/2019 din data de 26.07.2019 s-a solicitat Direcției Generală de Protecție Internă comunicarea eventualelor mijloace de probă care să susțină sesizarea cu numărul anterior menționat, fără a exista însă un răspuns din partea acestei instituții;
- la data de 21.08.2019 s-a solicitat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov o situație cu privire la eventualele cauze penale instrumentate de către această unitate în cursul anilor 2007- 2008, în ceea ce îi privește pe G., F. și N., respectiv a stabilirii faptului dacă aceștia au fost cercetați sub aspectul săvârșim unor infracțiuni incriminate de Legea nr. 143/2000, însă la data de 23.08.2019 s-a revenit la solicitarea anterior menționată, apreciindu-se de către procurorul desemnat a efectua urmărirea penală că datele solicitate nu mai sunt necesare.
În raport de cele anterior menționate, s-a apreciat că soluția dispusă prin ordonanța nr. 1685/D/P/2019 din data de 04.09.2019 de către procurorul A. din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de Combaterea Traficului de Droguri este nelegală și netemeinică sub aspectul dispunerii soluțiilor de clasare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, pentru următoarele considerente:
În cauză nu s-a stabilit cu exactitate situația de fapt pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, respectiv existența infracțiunilor, data săvârșirii acestora, data epuizării acestor fapte în vederea stabilirii eventualului termen al prescripției răspunderii penale, cauză care ar înlătura răspunderea penală numai în ipoteza stabilirii celor anterior menționate, situație datorată materialului probator incomplet.
În concluzie, în raport de cele anterior menționate, s-a apreciat că soluțiile de clasare dispuse prin ordonanța nr. 1685/D/P/2019 întocmită la data de 04.09.2019 de către doamna procuror A. din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de Combatere a Traficului de Droguri sunt nelegale și netemeinice, motiv pentru care procurorul șef de secție din cadrul acestei direcții a dispus infirmarea totală a acestora, respectiv redeschiderea urmăririi penale, în cauză urmând a se completa materialul probator administrat, respectiv probe testimoniale, proba cu înscrisuri, etc.
A fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 1685/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Structura Centrală, secția de combatere a traficului de droguri.
La termenul de judecată din data de 10.10.2019, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului București, având în vedere faptul că una din persoanele față de care s-au efectuat cercetările în acest dosar are funcția de comisar șef din anul 2010, iar cealaltă persoană a fost în anul 2013 eliberată din funcția de polițist și numită într-o altă funcție prin decret prezidențial.
Din verificările efectuate, a rezultat faptul că numitul H. a funcționat ca judecător în cadrul Judecătoriei Horezu din anul 2013 până la data de 28.05.2019, pentru ca, în acest moment să funcționeze ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani.
Față de această împrejurare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București a admis excepția de necompetență materială invocată de reprezentantul Ministerului Public având în vedere dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., conform cărora Curtea de Apel judecă în prima instanța infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste parchete.
Prin încheierea din 30 octombrie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a II-a Penală a admis excepția necompetenței materiale invocată de reprezentantul Ministerului Public.
În baza art. 335 rap. la art. 36 alin. (1) lit. c), art. 47 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în favoarea Tribunalului București, secția I Penală.
A constatat existența conflictului negativ de competență.
În baza art. 51 C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, sub aspectul excepției invocate, a reținut că judecătorul de cameră preliminară competent a se pronunța asupra cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale este cel de la instanța care ar fi competentă să judece fondul cauzei.
Or, potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., Tribunalul judecă în primă instanță… infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare.
În cuprinsul încheierii se arată că numitul H. a funcționat ca judecător în cadrul Judecătoriei Horezu din anul 2013 până la data de 28.05.2019, pentru ca în acest moment să funcționeze ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani, ceea ce ar atrage competența curții de apel.
A fost făcută precizarea că această mențiune nu este exactă, întrucât din verificările efectuate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, conform evidenței nominale, H. are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Horezu.
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții a reținut, în al doilea rând, că regulile de competență personală sunt stabilite de legea procesual penală în funcție de calitatea suspectului sau inculpatului, fiind evident că această calitate - care determină competența personală - trebuie să existe la momentul consumării sau epuizării infracțiunii.
În acest sens, potrivit art. 48 C. proc. pen. (Competența în caz de schimbare a calității inculpatului)
"(1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:
a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului;
b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței.
(2) Dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1)."
Or, din datele existente la acest moment la dosarul cauzei, la data comiterii presupuselor fapte nu exista nicio persoană care să aibă calitatea de judecător/procuror sau o altă calitate care să atragă competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, în condițiile în care în cauză nu există vreo persoană dintre cele prevăzute de art. 40 alin. (1) C. proc. pen. - senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, membrii Guvernului, judecătorii Curții Constituționale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 38 C. proc. pen.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte reține că, instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, aceasta fiind instanța căreia i-ar reveni competența să judece fondul cauzei având în vedere incidența dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. coroborat cu art. 48 alin. (2) C. proc. pen.
Astfel, examinând actele dosarului, se constată că, în speță, suntem în prezența unor infracțiuni cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prin ordonanța nr. 1685/D/P/2019 din data de 29.05.2019 a acestui parchet fiind dispusă începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 289 C. pen. și art. 290 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, art. 47 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 275 C. pen., cu referire ia art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 și art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016.
În cazul acestor infracțiuni, potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., competența de judecată în primă instanță revine tribunalului, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare.
În speță, competența judecării fondului cauzei ar reveni unei instanțe superioare tribunalului numai dacă cel puțin una din persoanele față de care s-a efectuat cercetarea penală, la data comiterii presupuselor fapte, avea vreuna din calitățile prevăzute de lege care să atragă competența de soluționare a cauzei în favoarea curții de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din datele existente la dosarul cauzei referitor la persoanele față de care s-au efectuat cercetările în acest dosar reiese că intimatul H. a fost în anul 2013 eliberat din funcția de polițist și numit într-o altă funcție prin decret prezidențial, funcționând ca judecător în cadrul Judecătoriei Horezu din anul 2013, ceea ce înseamnă că intimatul H. are una dintre calitățile menționate de dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. care stabilesc competența după calitatea persoanei a curții de apel.
Analizând însă situația de fapt reținută în dosarul nr. x/2019 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se constată că momentul presupusei săvârșiri a infracțiunilor cercetate este anterior datei la care intimatul H. a dobândit calitatea de judecător, situație care atrage incidența dispozițiilor art. 48 alin. (2) C. proc. pen., respectiv dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1) C. proc. pen.
Prin urmare, cum în cauză nu există nicio persoană care să aibă vreuna dintre calitățile prevăzute de art. 40 alin. (1) C. proc. pen. care atrag competența Înaltei Curți de Casație și Justiție inclusiv în situația dobândirii calității după săvârșirea faptei, (respectiv, senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, membrii Guvernului, judecătorii Curții Constituționale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), în mod corect Curtea de Apel București, secția a II-a a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
În consecință, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind pe intimații H. și D. este Tribunalul București, instanță căreia îi va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul H., în cuantum de 313 RON, precum și onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul D., în cuantum de 80 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe intimații H. și D. în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul H., în cuantum de 313 RON, precum și onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul D., în cuantum de 80 RON, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 noiembrie 2019