ÎCCJ, decizie (scj.ro #171886)

Desemnarea unei alte instanțe egale în grad. Curtea Militară de Apel București. Aplicabilitate

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Participanții în procesul penal. Competența organelor judiciare. Incompatibilitatea și strămutarea

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

desemnarea unei alte instanțe egale în grad

-

Curtea Militară de Apel București

C. proc. pen.,

art. 68 alin. (9)

În temeiul dispozițiilor art. 68 alin. (9) C. proc. pen., care nu fac disctincție între instanțele civile și instanțele militare, Înalta Curte de Casație și Justiție poate desemna Curtea de Apel București, ca instanță egală în grad Curții Militare de Apel București, chiar dacă această din urmă instanță reprezintă o instanță unică la nivel național.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 305 din 4 septembrie 2020

Notă: În același sens, încheierea nr. 377 din 6 octombrie 2020 și încheierea nr. 19 din 21 ianuarie 2021.

Prin încheierea din data de 1 septembrie 2020, pronunțată de Curtea Militară de Apel, s-a constatat imposibilitatea constituirii completului de judecată care să soluționeze contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 3 din data de 27 august 2020, pronunțată de Tribunalul Militar București.

Conform art. 68 alin. (9

1

) teza finală C. proc. pen., s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea desemnării unei alte curți de apel care să soluționeze cauza.

Pentru a dispune astfel, Curtea Militară de Apel a reținut că la această instanță își desfășoară activitatea 4 judecători, respectiv general de brigadă B., colonel C., lt. col. D. și lt. col. E.

Dintre aceștia, au formulat cereri de abținere domnii judecători B. și D., întrucât au soluționat, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, în aceeași cauză, contestația formulată de către inculpatul A. împotriva încheierii de ședință nr. 5 din data de 5 august 2020, pronunțată de Tribunalul Militar București, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

S-a arătat că cererile de abținere au fost admise în data de 1 septembrie 2020.

De asemenea, s-a arătat că domnul judecător C. lipsește pe o perioadă nedeterminată, din motive de sănătate, urmând un tratament medical în străinătate.

Examinând demersul judiciar inițiat, prin prisma parcursului procesual concret al cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că acesta este fondat, în principal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte de Casație și Justiție notează că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen., care prevăd că, „la instanțele care nu sunt organizate pe secții, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea și nu se poate desemna un judecător de la instanța competentă pentru soluționarea cauzei, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.”

Se constată că instanța Curții Militare de Apel nu este organizată pe secții, iar din actele dosarului rezultă că, în cadrul acesteia, funcționează 4 judecători, respectiv general de brigadă B., colonel C., lt. col. D. și lt. col. E.

Se mai constată că, prin încheierile din 1 septembrie 2020, s-au admis declarațiile de abținere formulate de domnii judecători lt. col. D. și general de brigadă B., aceștia având calitatea de judecători de drepturi și libertăți în cauză.

Totodată, domnul judecător C. lipsește pe o perioadă nedeterminată, din motive de sănătate, urmând un tratament medical în străinătate.

În atare condiții, se constată imposibilitatea formării, în cadrul Curții Militare de Apel București, a unui complet colegial pentru soluționarea contestației formulate în cauză, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute în art. 68 alin. (9) C. proc. pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, în cauză, operează prorogarea de competență inclusiv sub aspectul calității persoanei, chiar dacă Curtea Militară de Apel București este o instanță unică în țară, dispozițiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen. nefăcând distincție între instanțele civile și cele militare.

În considerarea acestor argumente, în raport cu situația actuală în care se regăsește instanța militară, astfel că, în cauza de față, nu s-a putut constitui un complet de judecată pentru soluționarea contestației formulate de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 3 din data de 27 august 2020, pronunțată de Tribunalul Militar București, Înalta Curte de Casație și Justiție a desemnat Curtea de Apel București ca instanță căreia îi revine competența de soluționare a contestației.