ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2059/2019

Ședința publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2015 din 20.07.2015, reclamantul Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș" a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Muncii și Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București, obligarea pârâților la reînnoirea avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă a reclamantului, pentru perioada 2013 - la zi, respectiv pentru anii 2013, 2014 și 2015 și până la data pronunțării hotărârii.

Prin sentința civilă nr. 8641/03.12.2015, Tribunalul București și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015 din 12.02.2016.

Prin sentința civilă nr. 1146/2016 din 6 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Teritorial De Muncă București și a respins acțiunea formulată de reclamantul Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș" față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

A admis acțiunea formulată de reclamantul Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș", împotriva pârâtei Inspecția Muncii.

A obligat pârâta Inspecția Muncii să reînnoiască reclamantului avizul de încadrare în condiții deosebite de muncă pentru anii 2013, 2014 și 2015.

Împotriva sentinței atacate a formulat recurs pârâta Inspecția Muncii, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând cazul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susținut recurenta că, pentru reînnoirea unui aviz, reclamantul trebuia să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute de H.G. nr. 246/2007 și specificate la fiecare modificare avută în vedere pentru fiecare an de valabilitate al unui aviz de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

La data solicitării reînnoirii avizului pentru anii 2013, 2014, 2015, respectiv la data de 23.03.2015, textul aplicabil în vigoare era cel prevăzut de art. 1 din H.G. nr. 246/2007 modificată prin H.G. nr. 1173/2014, text de lege care prevede că la data solicitării reclamantul trebuia să dețină un aviz pentru anul anterior, aviz pe care reclamantul nu l-a deținut.

A mai susținut recurenta că, potrivit disp. art. 2 lit. a) din H.G. nr. 246/2007. solicitarea de reînnoire a avizului de încadrare în condiții deosebite a fost depusă tardiv, cu depășirea termenului de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, și nu după 90 de zile, așa cum a depus-o reclamantul.

Pe e de altă parte, a susținut recurenta că petitul acțiunii este inadmisibil, întrucât pe toată perioada de timp pentru care a solicitat acordarea avizului de încadrare în condiții deosebite, nu a efectuat niciun demers de a-și obține un atare aviz și nici nu a normalizat condițiile de muncă.

În consecință, a solicitat să se rețină că Inspecția Muncii nu a avut și nici nu are o bază legală pentru a reînnoi avizul de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, răspunsul transmis reclamantului fiind justificat.

Intimatul-pârât Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului formulat de Inspecția Muncii în ceea ce privește fondul cauzei și menținerea hotărârii atacate ca temeinice și legale cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Teritorial de Muncă București.

Intimatul-reclamant Institutul Național de Boli Infecțioase prof. Dr. Matei Balș a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului ca nemotivat, în temeiul art. 489 alin. (2) coroborat cu art. 496 C. proc. civ..civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea în tot a sentinței atacate ca temeinică și legală.

Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de reclamant și admiterea recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Cu privire la excepția nulității recursului invocată de intimatul Institutul Național de Boli Infecțioase prof. Dr. Matei Balș, Înalta Curte constată că cererea de recurs cuprinde mențiunile prevăzute de art. 486 C. proc. civ., motivele de recurs se circumscriu criticilor de casare invocate, astfel încât nu există motive care să atragă nulitatea recursului, excepția invocată de intimat fiind neîntemeiată.

Analizând criticile invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru următoarele argumente:

Reclamantul Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș" a solicitat, prin cererea de chemare în judecată, reînnoirea avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă pentru anii 2013, 2014 și 2015.

Pentru anul 2012, reclamantul Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș" a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă București reînnoirea avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă. I.T.M. București, la acea dată instituția competentă să emită avize, a refuzat.

Reclamantul a atacat în contencios administrativ refuzul I.T.M. București de reînnoire a avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă pentru anul 2012, contestația făcând obiectul dosarului nr. x/2012 aflat pe rolul Tribunalului București, soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 4684/05.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, prin care a fost admisă acțiunea reclamantului și a fost obligat ITM București să reînnoiască avizul de încadrare în condiții deosebite de muncă pentru anul 2012.

Decizia a fost pusă în executare de Inspectoratul Teritorial de Muncă București în anul 2014, prin Avizul nr. x/01.09.2014, după care Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș" a solicitat pârâtei Inspecția Muncii (instituția competentă începând cu anul 2013 să emite avizele de reînnoire a avizelor de încadrare în condiții deosebite de muncă), prin cererea înregistrată sub nr. x/23.03.2015, reînnoirea avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă pentru anii 2013, 2014 și 2015.

Inspecția Muncii, prin adresa nr. x/15.04.2015 a comunicat reclamantului refuzul de a emite avizul solicitat, invocând prevederile art. 1 din H.G. nr. 246/2007, modificată și completată prin H.G. nr. 1173/2014. Pârâta Inspecția Muncii a avut în vedere că reclamantul nu a deținut la data de 31.12.2014 un aviz valabil de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite și faptul că reclamantul nu a realizat până la acea dată măsurile necesare în vederea normalizării condițiilor de muncă.

Nu poate fi primită critica recurentei potrivit căreia dispozițiile prevăzute de art. 1 din H.G. nr. 246/2007 nu au fost respectate de către reclamantă, deoarece la data 23.03.2015 (data depunerii cererii de acordare a avizelor pentru anii 2013, 2014, 2015), reclamantul nu deținea un aviz valabil pentru anul 2013, 2014, 2015, ci doar pentru anul 2012.

Cât timp pârâta-recurentă a pus în executare decizia de executare a instanțelor privind emiterea avizului pentru anul 2012 în anul 2014, ca urmare litigiului soluționat irevocabil de instanțele de judecată (Decizia civilă nr. 4684/05.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal), nu se poate reține culpa reclamantei.

Dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 246/2007, astfel cum a fost modificată și completată prin H.G. nr. 1173/2014 prevăd că:

"1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite acordate, valabile până la data de 31 decembrie 2014 inclusiv, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri. (2) Prevederile prezentei hotărâri se aplică numai angajatorilor care dețin la data de 31 decembrie 2014 avizul de reînnoire și care nu au realizat până la această dată măsurile necesare în vederea normalizării condițiilor de muncă pentru locurile de muncă încadrate în condiții deosebite. (3) Perioada de valabilitate a avizelor reînnoite potrivit prezentei hotărâri nu poate depăși data de 31 decembrie 2015".

Este nejustificată critica recurentului în sensul că reclamantul nu deținea un aviz valabil pentru anul 2013, 2014, 2015, cât timp demersurile făcute de reclamant au fost practic refuzate de pârâta-recurentă, reclamanta apelând la soluționarea litigiului, din anul 2012, la instanța de judecată, fapt ce a condus la inexistența succesivă a avizului și pentru anii 2013, 2014, 2015, din culpa recurentei, până când conflictul dintre părți a fost soluționat irevocabil pe cale judecătorească în anul 2014. Criticile recurentei evocă în fapt, propria culpă, punând în seama reclamantei nedeținerea avizului pentru anii 2013, 2014, 2015.

Nu este fondată nici critica recurentei potrivit căreia petitul acțiunii este inadmisibil, întrucât, pe toată perioada de timp pentru care a solicitat acordarea avizului de încadrare în condiții deosebite, reclamanta nu a efectuat niciun demers de a-și obține un atare aviz și nici nu a normalizat condițiile de muncă.

S-a reținut, prin decizia civilă nr. 4684/05.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, specificul din unitatea spitalicească a Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș", critica privind normalizarea condițiilor de muncă fiind vădit nefondată, câtă vreme, după cum s-a reținut, față de caracterul permanent al situației existente cu privire la condițiile de muncă la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. "Matei Balș", nu existau măsuri tehnice apte să ducă la normalizarea condițiilor de muncă, măsurile propuse fiind cu îndeplinire succesivă și permanentă.

Nu este fondată nici critica recurentei potrivit căreia reclamanta nu a fost respectat dispozițiile art. 2 lit. a) din H.G. nr. 246/2007, întrucât solicitarea de reînnoire a avizului de încadrare în condiții deosebite a fost depusă tardiv, cu depășirea termenului de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Termenul de formulare a cererii de reînnoire a avizului de încadrare în condiții deosebite, în sensul art. 2 lit. a) din H.G. nr. 246/2007, trebuia verificat de către recurentă-pârâtă la momentul soluționării acesteia; or, pârâta a soluționat fondul solicitării, respingând-o ca neîntemeiată, și nu ca tardivă, critica invocată fiind neîntemeiată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

Pentru aceste considerente în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul-reclamant. Respinge recursul formulat de pârâta Inspecția Muncii împotriva sentinței civile nr. 1146/2016 din 6 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2019.