ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1078/2020

Ședința publică din data de 21 februarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 330/2019 din 18 aprilie 2019, a respins excepția decăderii pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca din dreptul de a formula întâmpinare, a admis excepția tardivității și, în consecință, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 4107 din 15 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul cu nr. x/2017, cerere întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formulată de revizuenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare.

Împotriva deciziei 330/2019 din 18 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L a declarat recurs.

În motivarea recursului se arată că prin decizia recurată, în mod nefondat și nelegal admițând excepția tardivității cererii de revizuire a deciziei nr. 4107 din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel Cluj, instanța de fond a lăsat nesoluționată cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri.

Prin modul în care a fost soluționată excepția tardivității, au fost încălcate normele/regulile de procedură fiind incident pct. 5 al art. 488 C. proc. civ.. Argumentele aduse de instanță în sprijinul soluției sale de admitere a excepției tardivității cererii de revizuire, sunt nepertinente și greșite, cu consecința nelegalității deciziei date privitor la punctul de pornire în calcularea termenului de o lună pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 - contrarietate de hotărâri.

Prin considerentele deciziei recurate, în sinteză, instanța apreciază că la data la care se pronunță minuta - în speță 15 .11 2018 este începutul curgerii termenului de o lună pentru revizuirea hotărârii.

În opinia recurentei, această interpretare este greșită și în contradicție cu normele legale imperative din C. proc. civ. privitoare la hotărârea judecătorească, deoarece minuta nu cuprinde elementele clare și obligatorii prevăzute de art. 425 C. proc. civ., respectiv partea introductivă, considerentele și dispozitivul. Minuta conținând doar dispozitivul hotărârii, este doar o parte din hotărâre așa cum este ea definită de legiuitor. Prin urmare, existența hotărârii, a înscrisului material cuprinzând partea introductivă, considerentele și dispozitivul, așa cum sunt ele descrise de art. 425 C. proc. civ. nu pot fi confundate și nici asimilate minutei.

Recurenta precizează că minuta nu este însăși hotărârea prevăzută de art. 425 C. proc. civ., deoarece acest lucru ar însemna că termenul de revizuire curge nu de la data existenței minutei, ci de la data existenței hotărârii, așa cum trebuie să fie ea redactată.

Susținerile din considerentele deciziei potrivit cărora art. 634 C. proc. civ. definește care sunt hotărâri definitive, astfel că minuta este definitivă, nu sunt pertinente, ci dimpotrivă, din acest articol rezultă contrariul, pentru că minuta nu este enumerată în acest articol, ci doar hotărârile- așa cum sunt ele prevăzute de art. 425 și 426 C. proc. civ.. Legea nu prevede minutele sunt definitive de la data pronunțării, ci prevede că doar hotărârile date în recurs. Nu folosește Codul nici termenul "pronunțare", adică pronunțarea minutei nu este totuna cu hotărârea dată în recurs, adică redactată cum prevede legea art. 425-426 C. proc. civ.. Nu există prin urmare minute definitive ci doar hotărâri definitive.

Termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 este de la data redactării, semnării și rămânerii definitive a ultimei hotărâri, nu de la existența minutei. De altfel și art. 433 C. proc. civ. prevede că Hotărârea judecătorească are putere executorie, nicidecum minuta.

Intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că revizuienta a invocat contrarietatea de hotărâri între decizia penală nr. 188/16.02.2016 a Curții de Apel Bacău și decizia nr. 4107/15.10.2018 a Curții de Apel Cluj. Ultima hotărâre a rămas definitivă la data de 15.10.2018.

Decizia nr. 4107/15.10.2018 este pronunțată în recurs, astfel că hotărârea este definitivă, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Hotărârile date în recurs devin definitive la data pronunțării, chiar și în situația în care prin respectivele hotărâri a fost soluționat fondul cauzei.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509, alin. (1), pct. 8 C. proc. civ. de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage decăderea părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În cauză, se invocă pretinsa contrarietate între decizia 4107 din 15.10.2018 a Curții de Apel Cluj și decizia penală nr. 188/16.02.2016 a Curții de Apel Bacău.

Prin urmare, ultima hotărâre rămasă definitivă este decizia 4107/2018 a Curții de Apel Cluj, definitivă la 15.10.2018.

Înalta Curte constată că instanța în mod corect a reținut că de la această dată este calculat termenul de o lună, pentru promovarea cererii de revizuire, potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Față de dispozițiile art. 182 alin. (2) C. proc. civ., termenul în discuție s-a împlinit la data de 15.11.2018.

Cererea de revizuire cu care a fost învestită Curtea de Apel Bacău a fost promovată la data de 11.01.2019, fiind depășit, în mod evident, termenul prevăzut de lege, această încălcare fiind de natură să atragă nulitatea cererii, ca urmare a tardivității.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 330/2019 din 18 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 februarie 2020.