ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1545/2019

Ședința publică din data de 1 octombrie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar s-au constatat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Târgu-Jiu, secția Civilă la 25 aprilie 2017 sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a solicitat instanței ca, prin sentința pe care o va pronunța, să constate caracterul abuziv al clauzei de risc valutar inserată la art. 9.2 din contractul de credit pentru nevoi personale nr. x și să dispună înghețarea cursului de schimb valutar CHF - LEU, pentru efectuarea plăților în temeiul convențiilor încheiate la valoarea de la data încheierii și semnării contractului.

Totodată, s-a solicitat rambursarea creditului la valoarea LEU - CHF de la data semnării contractului și restituirea sumelor plătite în plus de către reclamant, rezultate din diferența de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăți și cursul de la data semnării contractului de credit, sume actualizate cu dobânda legală și cu indicele de inflație anuală, de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acestora de către pârâtă.

S-a învederat că suma solicitată la data depunerii acțiunii este de 89.964 RON.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2336/2018 din 30 martie 2018, pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu, secția Civilă s-au respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei cauzei licite a acțiunii, precum și cererea formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A., care a fost admis prin decizia nr. 85/2019 din 11 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în sensul modificării sentinței apelate, cu consecința admiterii acțiunii și constatării caracterului abuziv al clauzei în baza căreia riscul valutar este suportat doar de către împrumutat (art. 9.2 din contractul de credit nr. x din 13 mai 2008).

S-a dispus stabilizarea cursului de schimb CHF - LEU de la momentul semnării contractului de credit, curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractului, urmând ca ratele să fie recalculate și plătite la cursul de la data încheierii contractului.

De asemenea, s-a dispus restituirea sumelor încasate în plus, rezultate din diferența cursului valutar la momentul achitării fiecărei rate, față de cel din momentul încheierii contractului, sume actualizate cu dobânda legală aferentă și indicele de inflație.

A fost obligată intimata să plătească reclamantului suma de 3000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și apel.

Recurenta-pârâtă B. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 85/2019 din 11 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei atacate, cu reținerea cauzei spre rejudecare, în sensul de a se decide respingerea apelului reclamantului și menținerea sentinței primei instanțe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 22 mai 2019.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 și la art. 132 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 96 pct. (3) C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.

Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018 se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste considerente, instanța supremă constată că obiectul recursului îl reprezintă decizia nr. 85/2019 din 11 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluționarea recursului declarat în cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3), raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei nr. 85/2019 din 11 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în favoarea Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință:

Declină competența de soluționare a recursului declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei nr. 85/2019 din 11 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 octombrie 2019.