ÎCCJ, decizie (scj.ro #85529)

Plângere în fața instanței împotriva rezoluțiilor sau

ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Acte ale procurorului

care nu pot forma obiectul plângerii

Cuprins pe materii

: Drept procesual penal. Partea

specială. Urmărirea penală. Plângerea contra măsurilor și actelor de urmărire

penală

Indice alfabetic

: Drept procesual penal

- plângere în fața instanței împotriva

rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată

- acte ale procurorului care nu pot

forma obiectul plângerii

C. proc. pen.,

art. 278

1

Numai rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată pot

forma obiectul plângerii adresate instanței de judecată în temeiul art. 278

1

C. proc. pen. Ca atare, plângerea formulată împotriva adresei prin care

procurorul comunică petentului că memoriul formulat de acesta a fost transmis,

spre soluționare, parchetului competent, este inadmisibilă.

I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 10 din 23

ianuarie 2006

Petenta B.F. a formulat plângere penală

împotriva procurorilor I.M. și C.D. din cadrul Serviciului Teritorial Oradea al

Parchetului Național Anticorupție, precum și a ofițerilor de poliție S.T., P.L.

și I.M. din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Bihor, solicitând

efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii de violare de domiciliu.

Petenta a formulat, în temeiul art. 277

C. proc. pen., o plângere împotriva actelor procurorului, cu referire la actul

nr. 161/C/23/2005 din 1 februarie 2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de inspecție, prin care acesteia i se comunica

că memoriul său a fost trimis, spre soluționare, Parchetului Național

Anticorupție. Împotriva acestei comunicări, petenta a formulat o plângere, la

data de 14 februarie 2005, în temeiul art. 278

1

C. proc. pen.,

adresându-se instanței de judecată, fără a aștepta rezultatul soluționării

plângerii formulate împotriva actelor procurorului.

Prin sentința nr. 311 din 12 mai 2005,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca inadmisibilă,

plângerea formulată de petenta B.F.

Recursul declarat de petentă este

nefondat.

În cauză, organul de urmărire penală nu

a dat o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Astfel, organul de urmărire

penală a fost sesizat printr-o plângere, de către petenta B.F., având ca obiect

săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, iar secția de inspecție din

cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu adresa

nr. 161/C/23/2005 din 1 februarie 2005, a comunicat petentei că memoriul

formulat de către aceasta a fost trimis Parchetului Național Anticorupție, spre

competentă soluționare. Împotriva acestei comunicări, petenta a formulat

plângere, atât la organul de urmărire penală, cât și la instanță.

Ca atare, recursul se constată a fi

nefondat, plângerea formulată de petentă privind o adresă, și nu unul dintre

actele procesuale prevăzute în art. 278

1

C. proc. pen.

Din economia dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen. rezultă că este supusă controlului judecătoresc, în condițiile

acestui text, exclusiv dispoziția de neîncepere a urmării penale, confirmată ca

urmare a respingerii plângerii formulate în temeiul art. 275-278 din același

cod.

Or, în speță petenta a sesizat secția

penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu plângerea formulată împotriva

unui act neprevăzut în art. 278

1

C. proc. pen.

Așa fiind, în mod corect instanța

sesizată a respins plângerea, ca inadmisibilă și, în consecință, recursul a

fost respins ca nefondat.