ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7822/2004

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 3 aprilie 2003, municipiul

Timișoara a chemat în judecată Guvernul României, SC A.U. SA Timișoara, A.P.A.P.S.

și Consiliul Județean Timiș, solicitând să se dispună anularea parțială a H.G. nr.

147/2003, ca nelegală.

Prin această hotărâre a fost aprobat

transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni, din capitalul

social al SC A.U. SA Timișoara, reprezentând un număr de 103.245 acțiuni

nominative în valoare de 25.000 lei fiecare, din proprietatea privată a

statului și din administrarea A.P.A.P.S., în proprietatea privată a județului

Timiș și în administrarea Consiliului Județean Timiș.

La 26 mai 2003, Ministerul

Administrației Publice a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului

României și a solicitat respingerea acțiunii principale, ca inadmisibilă și neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 17/CA din

20 ianuarie 2004, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea

Tribunalului Timiș.

Instanța a reținut că măsura

respectivă se impune, deoarece hotărârea guvernamentală atacată, nu este un act

administrativ de autoritate, ci un act de gestiune, astfel cum a fost definit

prin dispoziția art. 2 lit. d) din Legea nr. 29/1990.

Că, deci, fiind vorba despre un act

juridic, prin care organul emitent își manifestă voința în calitatea sa de

gestionar al proprietății private a statului, competența materială pentru

judecarea cauzei aparține tribunalului, ca instanță de drept comun, conform art.

2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

La rândul său, Tribunalul Timiș,

secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 1971 din

septembrie 2004, s-a considerat necompetent să soluționeze litigiile și s-a dezînvestit

în favoarea instanței de judecată sesizată inițial.

Întrucât s-a ivit un conflictul

negativ de competență între două instanțe judecătorești de grade diferite,

dosarul cauzei a fost înaintat pentru regulator, Înaltei Curți de Casație și

Justiție, în baza art. 21 C. proc. civ.

Se constată că soluția corectă este

cea adoptată de Tribunalul Timiș, deoarece obiectul acțiunii introduse de

reclamantul Ministerul Finanțelor Timișoara, îl constituie cererea acestuia,

pentru anularea unei hotărâri guvernamentale, prin care, în virtutea

atribuțiilor ce i-au fost conferite prin lege, organul emitent a aprobat

transferul cu titlul gratuit al pachetului de acțiuni din capitalul social a

unei societăți comerciale, în proprietatea privată a județului Timiș și în administrarea

Consiliului Județean Timiș.

Ca manifestare unilaterală de voință

a unei autorități a administrației publice centrale, cu competență generală,

actul juridic are natura unui act administrativ de autoritate, iar nu aceea a

unui act de gestiune, cum eronat a apreciat Curtea de Apel Timișoara.

El își păstrează acest caracter

chiar dacă, intrând în circuitul civil, generează drepturi civile, specifice

raporturilor juridice guvernate de normele dreptului civil.

Având în vedere aceste considerente

și desigur, dispozițiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990,

precum și cele cuprinse în art. 3 pct. 1 C. proc. civ., urmează a se stabili

competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Timișoara,

secția comercială și de contencios administrativ.

Văzând și dispozițiile art. 22 alin.

ultim C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a litigiului privind pe

municipiul Timișoara, Guvernul României, SC A.U. SA Timișoara, A.P.A.P.S. și

Consiliul Județean Timiș, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2004.