ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3279/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 2 din 27 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală, a fost respinsă plângerea formulată de C.R. împotriva rezoluției nr. 182 din 4 februarie 2003, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 1143/2003. A motivat instanța că petiționara a formulat plângere penală împotriva judecătoarei D.C. care a soluționat contestația la executare în ședința publică din 14 august 2003, când a acordat cuvântul în fond procuratorului C.T. Acesta a solicitat admiterea contestației și a depus în acest sens concluzii scrise. După acordarea cuvântului și celeilalte părți, petiționarul a solicitat să i se acorde din nou cuvântul pentru a continua dezbaterea concluziilor pe fond, dar magistratul D.C.

nu i-a permis, arătând că sunt suficiente concluziile scrise, iar potrivit art. 68 alin. (4) C. proc. civ., mandatarul nu poate depune concluzii decât prin avocat. Prin rezoluția din 22 octombrie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătorului D.C., cercetată pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. S-a apreciat că instanța a respectat dispozițiile legale referitoare la desfășurarea dezbaterilor, iar împotriva hotărârii pronunțate, părțile pot uza de căile de atac. Plângerea formulată de petiționară împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, a fost apreciată ca nefondată. Împotriva acestei sentințe petiționarul C.T.

a declarat recurs, întrucât respingerea acțiunii formulate constituie un abuz în serviciu, săvârșit de judecător. Recursul declarat de petiționar nu este fondat. Hotărârea pronunțată de instanța de fond prin care a fost respinsă plângerea petiționarului împotriva rezoluției parchetului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătorului D.C., este legală și temeinică. Părțile nemulțumite cu privire la o hotărâre judecătorească pot exercita căile de atac, neexistând temei legal pentru a se reține împotriva judecătorului care a pronunțat hotărârea, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că magistratul a acționat cu știință pentru a vătăma interesele unei părți.

Recursul declarat de petiționar nu este fondat urmând a fi respins în conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat dec petiționarul C.T. împotriva sentinței penale nr. 2 din 27 ianuarie 2004 a Curții de Apel Pitești. Obligă recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2004.