ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2592/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 339/2003,

Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea introdusă de reclamantul P.T., în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare și drept

consecință, a obligat pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de

beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, anulând

actul de respingere a aceleiași cereri, act emis de pârâtă.

Împotriva sentinței curții de apel,

în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii, criticând-o pentru greșita interpretare a

dispozițiilor legale în materie. Astfel, în opinia recurentei,

reclamantul-intimat fiind de naționalitate maghiară și totodată, continuându-și

activitatea în același loc de muncă, nu a fost persecutat din motive etnice și

drept urmare, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.

Examinând recursul pârâtei, prin

prisma criticii formulate, se constată că acesta este nefondat.

Astfel, este dovedit în cauză și

recunoscut de recurenta însăși, faptul că intimatul și familia sa au fost

strămutați.

În condițiile în care, prevederile

legii nu fac distincție după cum, persoanele strămutate au fost de etnie română

sau maghiară, nici instanța nu poate să adauge la lege.

Pe de altă parte, sensul legii

speciale, cu referire la speța dedusă judecății, este acela de a proteja

persoanele strămutate, deoarece însuși faptul strămutării presupune existența

persecuției.

Instanța de fond a interpretat în

acest mod dispozițiile legii, așa încât, se va reține că nu este îndeplinit

nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, recursul

se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 339/CA/2003 - P

din 15 septembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 iunie 2004.