ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 248/2004

Asupra

recursului de față;

In baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.184 din 11 august 2003, Tribunalul Alba a respins

contestația la executare formulată de condamnatul

B.M.C.,

motivând

că revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani

închisoare, dispusă de instanțe, era obligatorie, impunându-se executarea

acestei pedepse pe lângă pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată în cauză.

Curtea

de Apel Alba Iulia, prin  decizia penală nr.326 din  30 septembrie 2003, a

respins, ca  nefondat apelul condamnatului, reținând că aplicarea în cauză a

prevederilor art.83 C.pen. era obligatorie, petentul săvârșind o nouă

infracțiune în termenul de încercare, dispozițiile art.1 din Legea nr.543/2002,

privind grațierea  unor pedepse, nefiind aplicabile.

Impotriva

menționatelor hotărâri, condamnatul  a declarat recurs.

Cum în

ședința  publică din 15 ianuarie 2004, în prezența apărătorului desemnat din

oficiu, condamnatul a declarat că își retrage recursul  formulat, potrivit

art.385

4

alin.2 C.proc.pen., urmează a se lua act de voința acestuia

cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Ia

act de retragerea recursului  declarat de condamnatul B.M.C. împotriva  decizei

nr.326 din 30 septembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă

pe  recurentul inculpat, să plătească statului 700.000 lei cheltuieli

judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de

200.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 15 ianuarie 2004.