ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 248/2004

Asupra recursului de față; In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.184 din 11 august 2003, Tribunalul Alba a respins contestația la executare formulată de condamnatul B.M.C., motivând că revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, dispusă de instanțe, era obligatorie, impunându-se executarea acestei pedepse pe lângă pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată în cauză. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr.326 din 30 septembrie 2003, a respins, ca nefondat apelul condamnatului, reținând că aplicarea în cauză a prevederilor art.83 C.pen. era obligatorie, petentul săvârșind o nouă infracțiune în termenul de încercare, dispozițiile art.1 din Legea nr.543/2002, privind grațierea unor pedepse, nefiind aplicabile.

Impotriva menționatelor hotărâri, condamnatul a declarat recurs. Cum în ședința publică din 15 ianuarie 2004, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, condamnatul a declarat că își retrage recursul formulat, potrivit art.385 4 alin.2 C.proc.pen., urmează a se lua act de voința acestuia cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. Onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Ia act de retragerea recursului declarat de condamnatul B.M.C. împotriva decizei nr.326 din 30 septembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia. Obligă pe recurentul inculpat, să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 15 ianuarie 2004.