ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2682/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1215 din 10 decembrie 2002,

Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului L.V.

prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 172/2001 a aceluiași tribunal.

Instanța a reținut că motivele invocate prin cerere,

respectiv situația materială dificilă a familiei și starea de deteriorare a

imobilului, nu constituie împrejurări speciale dintre cele avute în vedere de

art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Apelul condamnatului a fost respins prin decizia

penală nr. 31 din 27 ianuarie 2003 a Curții de Apel București.

Împotriva deciziei penale sus-menționate, condamnatul

a declarat recurs, pe care, în ședința publică din 4 iunie 2003, a declarat că

îl retrage.

Văzând dispozițiile art. 385

4

alin. (2) C.

proc. pen., cu referire la art. 369 C. proc. pen., Curtea va lua act de

retragerea recursului și îl va obliga pe recurentul condamnat L.V. la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de retragerea recursului declarat de condamnatul L.V.

împotriva deciziei penale nr. 31/A din 27 ianuarie 2003 a Curții de apel

București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul

de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi 4 iunie 2003